IMI PLACE – STIU – AM ÎNCREDERE – CUMPAR

Scris la 17 martie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Am ales să postez aici un articol de pe Vinopedia, blog al amicului Tomislav Ivanovic – personlitatea numarul unu în rândul comunicatorilor de vin din Serbia, mereu călător prin cramele din întreaga Europă și permanent jurat în concursurile internaționale de vin. Am considerat că tema articolului lui Tomislav ar putea fi readusă în discuție și la noi, fiind de actualitate și demnă de urmat de mulți manageri de crame. Lectură plăcută.
Acesta nu este un articol clasic în comunicarea digitala despre vin… nu m-am găndit niciodată să scriu despre asta. Acestea au fost căteva dintre părerile și exemplele concrete care ar putea servi drept sursă de inspirație pentru o discuție în  industria vinului, organizată în cadrul unui eveniment local de vin. In orice caz, rămâne un subiect și merită o analiză serioasă.
1. Una din greșelile frecvente pe care cramele le fac este că se bazează prea mult pe obținerea unui număr cât mai mare de like-uri pe rețelele de socializare….Dar like-urile fără o implicare emoțională nu conteaza foarte mult. Astfel de like-uri nu sunt suficiente pentru a determina o persoană să îți aleagă vinul, pentru a contura o relație strânsă cu crama sau pentru a motiva ulterior pe cineva să aleagă un anumit vin de pe raft. Copleșiți de multitudinea de noutăți furnizate prin intermediul rețelelor de socializare, cramele încep să bombardeze profilele clienților cu mesaje și informații. Iubitorii de vin preferă relațiile interumane, respectul și dialogul. Prin urmare, este important ca acestea să se concentreze pe rețelele de socializare mai mult pe stabilirea unei relații apropiatee cu publicul, decât să vizeze cantitatea. S-ar putea considera un succes atunci cănd ai sentimentul că o parte a cramei se află printre consumatorii de vin, când ei au senzatia că sunt valoroși și apreciați de cramă. Atunci ai mulțimea iubitorilor de vin care îți va alege vinul și pe care îl va cumpăra.
2. Este de înțeles că micile crame nu au nici timp și nici resurse pentru a rămane active continuu pe rețelele de socializare.  Cu toate acestea, chiar și în situația în care crama nu este activă pe rețele, este posibil ca ea să fie prezentă acolo. Accesul gratuit wi-fi în sala de degustare va face diferența.  Iubitorului de vin care îți vizitează crama îi va fi greu să reziste în a nu da check-in și în a nu împărtăși cu prietenii momentul său de bucurie petrecut în crama ta. Dacă ai un grup de vizitatori, este suficient să îi spui doar de wi-fi-ul gratuit. Natura umană va face restul.
3. Daca te gandesti cum să profiți la maxim de social media pentru a crește volumul vânzărilor de vin, ține cont de faptul că potențialul tău client va parcurge traseul: IMI PLACE – ȘTIU – AM ÎNCREDERE – CUMPĂR. Fiecare etapă necesită o abordare și un sistem de comunicare diferit pe rețelele de socializare. Mergi din aproape în aproape. Gândește-te la urmatorul pas, nu la obiectivul final. Atunci vei fi capabil să îți atingi obiectivul final.  Este simplul adevăr,  ca un proverb chinezesc.
4. Jamie Goode, guru al blogging-lui de vin a spus odata ca “blogger-ii și managerii social- media din industria vinului trebuie să aibe o față“. O informare de succes vine de la oamenii în carne și oase, nu de la companii sau crame. Autenticitatea și credibilitatea este tot ceea ce conteaza. Provocarea este cum reusești să menții o distanța între activitățile personale și cele profesionale. Multi bloggeri și utilizatori depe Twitter pierd esența acestei distanțe și astfel devin mici staruri pe rețelele de socializare. Dar dacă te uiți la traseul îmi place- cunosc – am încredere – cumpăr, toata activitatea lor se opreste înca de la început. Cei care îi urmaresc le plac postarile și dau like din acelasi motiv pentru care se uită la serialele Farm, Couples sau alte reality show-uri de la TV. Încă o dată, permiteți-mi să îl citez pe Jamie Goode: „dacă ești un ratat (cretin), oamenii își vor da seama de asta mai repede pe rețelele de socializare”.
5. Când vorbim de rețelele de socializare, majoritatea cramelor se gîndesc la relația dintre clienți și metodele folosite pentru a crește vânzările. Cu toate acestea, un aspect foarte important specific rețelelor o constituie oportunitatea de a stabili contacte cu jurnaliști și persoane influente din industria vinului.  Adeseori, un mesaj direct pe Facebook ar putea însemna că vinul tău va apărea într-un articol al unei respectate reviste de vin.
6. Un exemplu practic: Crama Stormhoek din Africa de Sud a avut o campanie de succes care a contribuit la creșterea vânzarilor in Europa de Vest. Ei au ales un grup țintă constituit din bloggeri din diferite arii sociale (vin, gastronomie, cultură, călătorii, societate etc). Condiția era ca aceștia să aiba mai mult de 21 de ani și să fi fost activi mai mult de trei luni în ceea ce privește activitatea de blogger.  Fiecaruia i s-a dat o sticlă de vin fără a li se impune să scrie despre ea. Cu toate acestea, s-a dovedit ca 60% dintre ei au menționat de vin sau au postat o poză/impresie despre vin pe rețelele de socializare.  A doua etapă a campaniei a constat într-o serie de asocieri ale vinurilor cu preparatele culinare în Marea Britanie și Belgia pentru bloggeri și potențialii importatori pentru a încuraja interacțiunea personală cu ei și pentru a identifica diverse oportunitaăți de marketing.
7. Crama Pacific Rim din Oregon a lansat  o campanie pe rețelele de socializare cu scopul de a educa generația tânără în ceea ce privește Riesling-ul. Obiectivul a constat în motivarea potențialilor clienți de a vizita site-ul cramei și pentru a downloada gratuit o brosura de 30 pagini despre Riesling. Pentru a obține brosura, era suficient să dai like paginii lor pe facebook. Pagina a strans 11,000 like-uri în două săptămâni. Pe urma, au lansat un  concurs pe Facebook pentru a gasi răspunsul la întrebarea `De ce iubesc Riesling-ul`? Acest lucru a dus la alte 15.000 aprecieri. Ca o consecință a acestei acțiuni, numărul de vizitatori pe site-ul lor a crescut de 7000 de ori. În ceea ce privește rezultatele companiei din prisma vânzărilor, s-a înregistrat o creștere de 10%. Acest aspect dovedește că există un drum lung de la etapa de like/apreciere până la cea de achiziție.
8. Când te gândești la blog-urile de vin și pe care să îl alegi pentru a-l urmări, ține minte definiția unui blog bun de vinuri: “un blog care învață cititorii despre vinuri prin intermediul postărilor ce se caracterizează prin obiectivitate și pasiune pentru vin“. Există blog-uri în care nu observi pasiunea autorului pentru vin, dar sunt și blog-uri care publică articole la inițiativa unor crame.  Un blog care se abate de la orice element al acestei definiții nu este suficient de bun.  Disecarea ca trăsătura de stil (sau mai dragrabă lipsa de stil) nu se încadrează în această definiție și câteva blog-uri/site-uri ar putea fi, la rândul lor, disecate fără a compromite calitatea.
În ultimii ani, am avut în repetate rânduri oportunitatea de a asista la discuții în workshop-uri, atât ca moderator cât și ca simplu participant. Experiența are rolul ei, dar o discuție de panel recentă la care am fost în calitate de participant, a confirmat teoria că discuția este sortita eșecului dacă moderatorul nu este pregătit și dacă el coordoneaza discuția fără a avea nici o idee, prin urmare el se bazează pe inspirația de moment și improvizație. În final, discuția este superficială și făra fond. În astfel situații, moderatorul poate fi și membru al Academiei Sîrbe de Științe și Arte, tot nu ajută.
Traducerea: Alexandra Gălbează
RaSto

{lang: 'ro'}

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Bloguri, Bloggeri si Cititori