3 în 1: Taraf, vin de Urlaţi și pastramă

….Primesc de la Restaurantul Casa Basarab o propunere, ca pe 5 octombrie să particip la o degustare de vinuri de la Urlaţi şi totodată, o petrecere cu must şi pastramă. Îmi iau 2 amici şi ajung la frumoasa şi primitoarea terasă în vinerea cu pricina.
….Din stradă, ne saluta o muzică populară caldă şi ne strecurăm prin aglomeraţia terasei să ne găsim masa pe care o rezervasem. Se opreşte din cântat taraful cu feţe triste şi în scurt timp ia cuvântul un om care se recomandă a fi şeful vânzărilor pe Bucureşti a celor de la Domeniile Dealu Mare Urlaţi. Prezintă pe scurt istoricul cramei şi se scuză că nu are şarmul celui care trebuia să prezinte inițial, Rareş Marinescu. Toate lucrurile astea era cât pe ce să le uit, pentru că la eveniment au fost aduse 2 hostese incredibil de înalte. Primul vin prezentat este sauvignon blanc şi una din hostese, preocupată tot timpul să nu cadă după tocurile de 16 (ce i-or mai fi trebuind ?!) şi să nu dea cu capul în felinarele atârnate de grinzi, ia startul spre public cu o sticlă în mâini. Şi ajunge în dreptul meu arătându-mi (din zona ei inghinală) o sticlă cu Muscat Otonel. „La ce să mă uit”? întreb, reţinând că era vorba de un alt vin. „La sticla, dragă”! –îmi raspunde ca unui golănaş de pe stradă. Îi explic că la sticlă am înţeles şi eu, dar că ţine acolo sticla care nu trebuie şi că ar fi bine să o înlocuiască cu SB-ul. „Asta mi-au dat, asta prezint”! –dând ochii şi ciuful pe spate, continuând drumul spre alte mese. Mă împac cu idea că nu-i seara mea de socializare cu fetele din branşa asta şi mă “aplec” pe vin. De reţinut că pe toate mesele erau prezente frumoase cataloage şi liste de preţuri ale vinurilor, preţuri cu care puteai comanda la masă sau lua vinul acasă. Explicaţiile celui care prezenta degustarea nu erau foarte convingatoare şi nu știu de ce au fost așa de grabite, trecerea făcandu-se extrem de repede. În cele ce urmează, am să „temporizez”, fiind mai tehnic:
Sauvignon Blanc Domeniile Dealu Mare Urlati – o culoare galben pai mai aparte, dar frumoasă; parfumat excesiv, cu citrice și flori de câmp și exotice, ai senzația că nu ai numai sauvignon în acel pahar; gust interesant, bun, dar îl simți cam apos, cu puternică tentă de soc, multe flori, acidulat mediu și, deși e destul de alcoolic (13,5%), ai impresia că-i un vin ușurel de vară, fară prea multă corpolență. Postgustul aproape inexistent, însa rămâi cu florile exotice în nas. Preț: 28 lei.
Trei Peşti Dealu Mare Ceptura – mai întâi surprinde eticheta mare, albă şi foarte simplă. Apoi, observi culoarea galben-aurie foarte frumoasă. Mirosul e din nou foarte floral şi iţi atrage atenţia intensitatea citricelor, cu puţin soc, dar parcă e şi ceva corcoduşă cu piersică. E vorba de un asamblaj de SB cu fetească albă şi riesling italian. Gustul e puţin peste miros, acidulat, cu tente de fructe exotice, în care distingi procentul mai mare de sauvignon blanc. E un vin mai complicat şi se vede un efort la lucrarea lui, pentru că e mult mai serios şi mai corpolent. Nu simţi nici aici cele 13,5 %, dar ramâi din nou cu postgustul extrem de floral. E un vin pe care nu cred ca îl vei ţine minte, pentru că nu iese în relief cu ceva memorabil. Dar, pentru că cineva drag mi-a spus ca i-a rămas o impresie foarte bună, promit să-l mai iau cândva la încercat. Vinul e recomandat să-l asociați cu pește, dar nu cu trei deodată.
Roze – Domeniile Dealu Mare Urlati – o culoare frumoasa de siropel de căpșuni. Nas interesant de fructe roșii de pădure, în care predomină fraguțele. Gustul dulceag-acrișor de fructe, nu foarte tare (13%), făcut dintr-un merlot (despre care s-a spus că va disparea în curand din Domeniile Urlați). Îți rămâne iar tenta aia excesiv de florală, la care nu te mai așepți și la roze. Se califică la nivel de vin demisec, datorită restului de zahăr măricel şi a post gustului, evident, dulceag. Vinul, deşi nu prea elegant, e prietenos şi merge ciugulit cu brânzeturi sau orice fel de cărniţă (mai slabă, de preferat). Preț: 28 lei.
….S-au mai degustat: Pelin alb și roșu, Muscat Otonel 2011, Merlot 2011 (parțial baricat), Paganus – vinuri nefiltrate, Fetească Neagră și Cabernet Suvignon 2011 (parțial baricate). Incantation-ul (cupaj din Fetească Neagră, Cabernet și Merlot), baricat 9 luni în stejar românesc a facut o bună impresie la mesele de băutori de vin roșu.
….Odata ce hostesele au încetat „echitaţia” printre mese, ca o prinţesă valahă şi-a facut apariţia (nazal și vizual) pastrama de berbecuț, care avea să salveze multe momente de care nu v-am mai povestit. N-am mai mâncat de ani buni o asemenea fragezime de pastramă, iar din distribuția „filmului” au făcut parte și niște murături de toată lauda. Pastrama, pâinea neagră de țară și pepenele murat au fost vedetele din farfurie, până când, odată ce solistul a lăsat nesupravegheat microfonul, imediat a fost arestat de viorist, care și-a făcut de cap, cântând – pe gură, de data asta, tot ce n-a fost lăsat să cânte pe la alte petreceri. Nimeni nu a avut curaj sa-i ia microfonul și să-i spună că Vocea Romaniei e marțea și X Factor e duminica, pen’că n-aveai nici o şansă și chestia asta se întâmplă O data-n Viață (tot duminica). Am lăsat taraful, gazdele și cheflii într-un loc cu multe povești nescrise, promițând că am să recuperez cât mai multe din ele. Povestea mea, tocmai v-am spus-o !

RaSto