Povesti despre vin

Degustare Mosia de la Tohani

Scris la 29 iulie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Care ar putea fi maximul pe care ti l-ai putea dori intr-o seara calda la sfarsit de martie, va intreb? Exact! Compania oamenilor frumosi de la Tohani ( si aici nu ma prea refer la barbati J) si multe vinuri bune! Toate, intr-o admosfera relaxata, cu povesti inedite si multa, multa voie buna.

Nu o sa va mai spun decat ca, acest eveniment a fost pregatit si  derulat perfect, apoi o sa trecem repejor la vinuri.

Au fost multe! Multe vinuri din gamele de top ale acestei crame si toate foarte bune. O sa incep cu miniverticala Apogeum – Feteasca Neagra 100%:

Apogeum 2011, alc.13,8% – este un vin usor oxidativ, echilibrat, corpolent, cu tanini fermi si foarte bine structurat. Aromele de visina, lemn dulce si cuisoare, pe care le simti in nas, continua natural pana in postgustul lung al acestuia. Un vin serios, care se afla dupa parerea mea pe pozitiile fruntase ale topului de Feteasca Neagra de la noi din tara.

Apogeum 2012, alc.14% – mai catifelat si mai rotund decat primul, cu tanini mai moi si corpul mai usor, un vin cu siguranta mai versatil din punct de vedere gastronomic decat primul. Atat aromele vanilate cu mult fruct copt, cat si gustul, au o tusa dulceaga, care-l fac foarte prietenos si placut de baut. Nu este cu nimic mai prejos decat primul si sunt convins ca are deja fanii lui.

Apogeum 2013, alc.14% – inca nu este gata, dar de pe acum se poate remarca corpul bogat, complexitatea aromatica si gustativa, ceea ce face din el, un vin care le poate depasi curand pe cele doua surate de mai sus.

A doua miniverticala a fost cea de Merlot – Principele Radu:

Principele Radu 2010, alc.14% – aromatic foarte complex, pe langa notele primare de vanilie, fruct, incep sa apara si cele tertiare de marochinarie, sanguine, sau bacon ori piele de animal. Gustativ este la fel de bogat, pe fondul unui corp plin, dens, simti in gura de la fruct la ciocolata neagra, de le lemn dulce la condiment. Aciditatea este foarte buna, iar postgustul lung si catifelat. Foarte reusit acest vin, iar dupa parerea mea a fost cel mai bun din aceasta degustare.

Principele Radu 2011, alc.14% – aciditatea putin cam jos, iar postgustul o idee cam scurt, cu ceva note vegetale. In rest arome frumoase si gust de fructe proaspete putin afumate coiocolata si migdale.

Principele Radu 2012, alc.14% – si el are o usoara lipsa de aciditate, dar compenseaza cu arome intense de mure, vanilie si cappuccino. Gustativ este foarte fresh, cu fructe acrisoare, si un final plin, cu multa ciocolata neagra.

Au mai fost vinuri dar, despre acestea cu ocazia viitoare!

Ca si concluzie generala – inca intr-o perioada de tatonari si cautari de identitate, vinurile sunt din ce in ce mai bune. Cred de asemenea, ca ar merita o vizibilitate mai buna pe piata, deoarece multi dintre noi nu au auzit inca de ele, nu le-am degustat si e pacat. Mare pacat!

La final nu-mi ramane de spus decat: Felicitari Mosia de la Tohani!

Bogdan

Cu Fify la mare…

Scris la 29 iulie 2013 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Week-end-ul trecut la mare. Mai bine zis, cazat prin Năvodari, mese și plajă în nordul Mamaiei, excursie în 2 Mai și Vama Veche. Vinuri? Multe. Peste tot.
….E primul an când o scoatem pe Fify la mare și tare-mi pare rău că nu mi-a picat fisa până acum, pentru că m-aș fi putut îmbogăți. Micuța caniche a fost vedeta tuturor locurilor pe unde am umblat.
….În prima seară, la Marttinez, unde ne-am pus pe SB-ul Cuvee de’Exellence 2012 recomandat de George Moisescu, Fify n-a prea suportat tobele mari ale celor de la Friends, așa c-am culcat-o în mașină. Am mâncat un superb tot de ciocolată de ziua Denisei și-am comentat cu Cezar, Bogdan D. și Silviu vinul de la Vinarte. Între 6,5 si 7 papioane. Petrecere mare, cu gălăgie și poftă de vin. Ușor din creastă, ne-a facut cu ochiul un cocoș de timişorean, s-a recomandat ca fiind de loc dintre vii și răspunde la porecla de savignon blanc 2012. Pe bune?! ..Și nu puteai să aduci și-o punguță cu ceva bani? …ca în poveste?…Mi-a plăcut Cocoșul dintre vii – vin serios, cu tipicitate, cu structura bună și destul de corpolent. Nimic nu-ți fuge aiurea din armonia de miros, gustul în sine sau tăria.
….A doua zi, la 2 Mai și Vama Veche , Fify a fost atracția plajelor și a restaurantului Bolo Steak– un loc unde mâncarea bună și vinul rezonabil ca preț sunt tare buni prieteni. Îl reținusem de anul trecut. Aici, Crampoșia Arezan 2011 cu caracatiță în sos de lămâie și boabe de piper roșu au fost la înălțime. Cu crâmpoșia asta o să mai avem de lucru, pentru că amicilor noștri Adina, Crânguța, Mugur și Lucian le-a cam plăcut și nu m-am prins când naiba s-a deschis a doau sticlă așa repede. Că ți-e sete la mare, nu-i de mirare, dar 5 pahare în 12 minute…e record local. Aromat, sec, cu toate florile și citricele de pe lume în el și mai ales cu alcoolol bine așezat în pat cu aciditatea, vinul ăsta ne-a deschis apetitul pentru ce avea să urmeze seara.
….Stabilisem baza la La Mama în Mamaia nord, așa că am fugit înapoi, dar ne-am împotmolit prin Eforie Nord unde treceau elefanții Circului Gartner, blocând stațiunea. În Mamaia am luat cinele la La Mama și ne-am mai răcorit c-un Cavaler rose 2012, cu care nu prea făcusem cunoștință până atunci. S-a prezentat politicos, destul de elegant și prietenos la „vorbă”, iar când l-am prins fără gardă, l-am pus jos de nu s-a vazut, ca la un turnir medieval. Fify se uita tot mai atent la mine să vadă cât mă mai ține armura când se perindau tot felul de alte fifi și piți pe platforme pe lângă masa noastră.
….Duminică am reunit gașca cu amicii constănțeni Ghiursel, Migladia și copii și ne-am mai distrat cu sabrarea unor Jacob’s Creek sparkling rose. Fify n-a apreciat efortul deschiderii sticlei cu paharul, considerând-o cam zgomotoasă și și-a văzut mai departe de ședintele foto organizate pe șest de vecinii de sezlong.
….Peste trei săptămâni, mă duc din nou. Cu Fify și aparatul foto, evident, să facem rost de bani: Lume, lume… Nu dați banii pe prostii, faceți poze cu Fify!
….Vacanță plăcută!
….RaSto

No Bow

Scris la 28 iulie 2013 in Povesti despre vin | 6 comentarii

….Am băut (degustat) Crâmpoșia 2012 Casa Isărescu. Nu am niciun papion de dat.
….RaSto

Vama Veche

Scris la 26 iulie 2013 in Povesti despre vin, Slider | 7 comentarii

….Vama Veche!
….De mulţi dintre noi adorată, de câţiva hulită, dar pentru nimeni dintre noi indiferentă. Vama Veche este locul unde te dezbraci de inhibiţii, dai drumul imaginaţiei şi începe viaţa, ce numai în visele cele mai frumoase, sau după caz monstruoase ţi-o poţi imagina. Aici toţi oamenii sunt egali, nu există diferenţe de rasă, statut social, intelect, ori vârsta. Toţi sunt veniţi să se distreze cât mai aprig şi de aceea nu există limită. Aici poţi face sex pe plajă, în apă, în cort, sau unde vreţi voi. Aici te poţi îmbăta “mangă”, iar prietenul să te târască de un picior afară din cârciuma fără să fie nimeni supărat, sau să dormi cu capul pe masă până a doua zi dimineaţă. Eşti fată şi ai 19 ani, desigur că poţi face striptis pe masă, chiar dacă eşti studentă la medicină, ori filozofie, sau mai ales din această cauză, poţi cere bani pentru băutură de la oricine şi chiar ţi se vor da dacă ai rămas fără, poţi agăţa o blondă de 18 ani chiar dacă tu ai 50. Nu de alta, dar blondă în cauză la cât de beată, sau drogată ar putea fi, nu îţi va da niciodată mai mult de 25 de ani şi va crede că arăţi cel puţin ca vreun mare gigolo în viaţă. Acum întrebarea este, dacă ai vârsta egală cu a Zeilor Olimpului, mai merită să vi în Vamă? Desigur, ca să ştii măcar în ultimul ceas ce ai pierdut! Să ştii ce ai fi putut să faci, sau, să ai! Să te rogi din acea zi într-una, să există pentru tine încă o viaţă pe pământ şi să-ţi poţi aranja de pe acum apele, să locuieşti permanent în Vamă!
….Una peste alta, aici poţi să cânţi, să dansezi, să urli, să latri, sau să faci exact ceea ce-ţi doreşti fără să fi privit strâmb de către cei din jurul tău. Într-o seară am fost la concertul unei trupe de renume, iar la refren solistul a început să ridice mâinile cu microfonul încet şi unduit, deasupra capului. Şi ce să vezi? De sub cămaşa sa lungă a apărut însuşi “cucul” lui blănos că de chiloţi nici nu putea fi vorba! Aşa-i în Vamă…
Dar, mai trebuie să şi mănânci şi de această dată nu midii. Nu de alta, dar îţi trebuie ceva energie până la răsăritul soarelui să poţi asculta Boleroul lui Ravel pe plajă. O să vă povestesc despre Bolo Steak House – un restaurant cu totul special. Aici poţi să mănânci una dintre cele mai bune vite din România şi poţi alege vinul dintr-o listă cum puţine dintre cele mai bune localuri bucureştene au. Steak-urile de vită sunt excelente şi foarte diversificate, vinurile pentru toate gusturile şi buzunarele. Personalul este unul cum rar întâlneşti în România, de o amabilitate şi serviabilitate ieşite din comun. Dacă, ai chef să mănânci din meniul făcut pentru personal nici o problemă, dacă  doreşti o mâncare specială pentru a doua zi, vine bucătarul îi explici ce doreşti şi ţi-o pregăteşte special. Vrei un anume tort, vrei ceva de la vreun magazin din zonă, vrei micul dejun pregătit într-un anume fel, totul este posibil. Vă jur că nu există în vocabularul lor cuvântul “NU” sau “NU SE POATE”. Oameni de excepţie, cum ar trebui să găsim în orice restaurant din acesta ţara şi din păcate nu se întâmplă aşa. Asta, cu toate că numai buzunarul lor are de suferit!
….Acum, să vorbim şi despre vin. La Bolo Steak House am băut o sumedenie de vinuri excelente, dar vă propun un vin care a intrat de anul acesta în meniu şi anume: Novac 2010 – Crama Stirbey. Şi ca o noutate, astăzi o să-l rog pe prietenul meu Răzvan Jurcă mare cunoscător şi iubitor de vinuri să vă prezinte acest Novac:
– „vinul este parcă rupt din tabloul bucătăriei romaneşti, asociindu-se de minune cu felul în care gătim acasă carnea – de la friptură de porc, vită şi până la vânat. Novacul e un vin de petrecere: sprinţar, prietenos, îndeajuns de expresiv şi de intens încât să facă faţă cu brio aproape oricărui fel principal sau brânzeturilor noastre tradiţionale. Cel din 2010 făcut la Stirbey nu se dezminte: are un parcurs volubil şi corp consistent, lăsând să se exprime arome de fructe negre de pădure îngemănate cu ciocolată şi condiment. E un vin remarcabil prin versatilitatea lui şi o surpriză frumoasă pentru orice iubitor de vin bun care încă nu l-a cunoscut”!
….Vacanţă plăcută vă doresc!
….Bogdan