Povesti despre vin

Plai de la Davino ( aparut in Vinul.ro)

Scris la 29 septembrie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Prin amabilitatea domnului Dan Balaban, proprietarul Unicom Production S.R.L., sau mai bine zis al brand-ului „Davino”- asa cum este cunoscut de toata lumea, am primit spre degustarre doua vinuri din noua gama „PLAI”.

Este vorba despre Feteasca Alba – eticheta verde si Sauvignon Blanc – eticheta portocalie.

Primul lucru inedit la aceasta noua gama, o reprezinta etichetele. Vesele si in culori vii, cu o grafica simplista si usor naiva,  transmit un mesaj cat se poate de direct – „Plai” – adica terroir! Cu alte cuvinte, „creatorul” ne aduce la cunostinta ca avem in fata ochilor vinuri de terroir, cu o influienta umana limitata, care pun in valoare maxima, regiunea cu microclimatul ei cu tot.  Acum, pentru a intelege conceptul, trebuie sa fi un om deschis la minte, pentru ca, aceasta noua gama, vine dupa gama Davino: cu nume gen Revelatio, sau Flamboyant si etichetele puternic simbolistice, suprarealiste, etc…

Daca, etichetele „Davino” iti inspira vinuri de meditatie, elaborate; gama „Plai” te duce cu gandul la vinuri  de zi cu zi, baubile, fara pretentii de asocieri gastronomice filozofice, sau orice altceva pentru a fi puse in valoare.

Sa va spun cateva cuvinte si despre vinuri, nu de alta, dar in opinia proprie, continutul e ceva mai important decat ambalajul:

Plai – Feteasca Alba 2014, alcool 13%. 

De cum duci paharul la nas, simti placerea aromelor intense, de mar verde, caise, pepene galben, dar si de citricele care iti dau senzatia de vin fresh si racoros. Gustul este in aceeasi nota, crocant,  cu un final  lung cu note tonice, placut. Echilibrat (se simte putin alcoolul, dar deloc deranjant), putin mineral si cu o aciditatea buna, acest vin are din punctul meu de vedere o calitate deosebita pe care o intalnesti la putine vinuri. Nu poti spune ca exista ceva care sa-ti displaca, sau care ti l-ai putea imagina altfel decat in acest mod. Cum aminteam si mai sus, are aciditatea reusita, corpul este exact cat ii trebuie, aromele extraordinare, mineralitatea placuta. Gustul este catifelat,  placut si foarte versatil – il poti degusta fie pe terasa impreuna cu prietenii, fie insotit de o paleta cat se poate de variata de preparate gastronomice.

 

Plai – Sauvignon Blanc, alcool 13,7%.

Nasul, mult mai exploziv si persistent, decat la Feteasca Alba, plecand de la flori de soc si trecand prin arome de piersici, continua pana in zona aromelor ceaiului de tei si fagurelui cu miere de mai. Atacul este la fel de exploziv precum nasul si se termina cu un final lung cat toate zilele, citric, dar parca putin prea tonic. Mult mai corpolent decat primul, ma duce cu gandul  in primul rand la zona gastronomica unde poate fi pus  in valoare mult mai bine. Un vin  intens care nu poate trece neobservat, cu o aciditate frumoasa si un echilibru bun.

Deci, in spatele celor doua etichete jucause, avem doua vinuri albe interesante si placute, care te impresioneaza prin prospetimea si caracterul lor puternic. Va urez sa le degustati cu placere!

Bogdan

Mai multe

Cu ET Cetera… pe masa

Scris la 26 septembrie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-De curand am avut ocazia sa degust noile vinuri ale cramei ET Cetera din Republica Moldova. Nu mai incercasem vinurile lor de anul trecut, de la vizita in crama.
—-Vinurile de aici nu au o istorie prea lunga, dar cu doi entuziasti propietari (fratii Luchianov) si cu vita de vie plantata in 2003 (49 hectare), au “ars” etape importante astfel incat, in scurt timp, vinurile lor se bucura de mare recunoastere.
—-Cu putin timp in urma WineStatistics a acordat 91 (a must try) de puncte pentru Sauvignon Blanc 2014. Intr’adevar, este un vin caruia nu-i poti reprosa aproape nimic, eu gasindu-l, totusi, cu o aciditate cam mare. Cum productia acestui vin a fost destul de limitata, ramane sa-l cautati bine, pentru ca producatorul l-a vandut pe tot.
—-Un alt vin interesant “vazut” a fost un Cuvee Blanc 2014. Si aici cei de la ET Cetera s-au zgarcit cu editia de cuvee blanc, pentru ca au facut dor 2470 de sticle. Chardonnay 30%, Sauvignon 30% si Pinot Blac 40% – un asambaj interesant, din care ultrabaricarea chardonnay-ului iese bine in fata. Are comportament de vin rosu, necestand o aerare de minim 10-15 minute pentru ca intreaga savoare sa capete accente din ce in ce mai placute. Chiar daca incepe putin greoi datorita lemnului, cu ceva rabdare, incepi sa-i descoperi valentele unui vin placut, apoi vioi si se termina lejer si sprintar. Paleta florala data de Pinot Blanc e cheia succesului acestui vin si il scoate definitiv din anonimat sau monotonie. Mixul de vanilie si ierburi e completat bine de aromele si gustul cojii de lamaie, fiind suficient de corpolent, cremos si cu alcool (13%) in deplin echilibru. L-am asezat langa cele aproape 7 papioane/8 si recomand sa-l incercati pentru ca reprezinta o curiozitate, asa cum multe vinuri de peste Prut incep sa ne surprinda. Din ce in ce mai des.
—-RaSto

Mai multe

(M-)A innebunit lupul

Scris la 21 septembrie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—-In scurtul pelerinaj prin orasul ploilor eterne (sau Venetia nordului cum ii zic agentiile de turism locale), Amsterdam, am avut ocazia sa degust si cateva vinuri pe langa multele beri, prin care (pe langa alte ‘vegetale”) este recunoscuta Olanda. Este adevarat ca am vazut intr-un supermarket si un vin olandez, dar nu m-am riscat sa-l incerc.
—-Si cum puteam sa sar peste vinuri cand, minune!… hotelul unde ne-am cazat (Casa 400) avea si un wine-bar cu aproape 100 de etichete?!
—-Ca un facut, intr-una din seri, restaurantul hotelului aniversa „n” ani de la infiintare, iar in meniul de bauturi exista o degustare de Pinot Noir de Pfalz pe care pusesem ochii .  Mai precis este de vorba de Villa Wolf 2013 a lui Ernst Loosen, nimeni altul decat proprietarul domeniului dr. Loosen (fanii Riesling-ului cred ca il stiu foarte bine).
—-Vinul prezinta o culoare rubinie, cu arome fructate, un corp mediu spre light (cum ii sta bine unui Pinot Noir), gust de cirese condimentate, cu o aciditate ridicata dar in perfecta armonie cu corpul, alcoolul ponderat (12,5 %) si taninii fini. Un vin cu un finish mediu spre lung, perfect echilibrat si care m-a vrajit instantaneu, chiar daca food and wine pairing-ul nu cred ca a fost cel optim (un platouas cu branzeturi asortate al unui producator local si omniprezentii cartofi prajiti,fara maioneza obsedanta care ii insotea de  obicei oriunde te aflai). Poate atmosfera usor festiva, muzica live si nu in ultimul rand ploaia mocaneasca de afara au contribuit si ele la evaluarea entuziasta a acestui vin.
—-La pahar vinul a fost 4,5 euro, dar cum restaurantul avea si un magazin cu delicatese lichide si solide, am descoperit acest Pinot Noir la „exorbitant-ul” pret de 8,85 euro/sticla. Neputand rezista am luat ultima sticla din raft, de altfel singurul vin cu care m–am intors din escapada batava.
—-Trebuie sa recunosc ca acest vin tanar, dar extrem de placut, m-a facut sa-mi schimb parerea despre Pinot Noir-urile germane, eu fiind convins pana acum ca in afara de Riesling alt vin nu prea mai exista in viitoarea Mecca pentru migratorii din tarile arabe.
—-Evaluarea mea: 4,5 din 5 tulipe.
—-

Mai multe

La Lilieci

Scris la 19 septembrie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Cand primesti o invitatie care are scris in subsol “dress code: black tie” trebuie sa o iei in serios. Sigur, conteaza si de unde vine si ce urmeaza sa se petreaca acolo… si mai ales sa poti merge.
—-Dar cand invitatia vine din partea prietenilor de la Crama Liliac, unde avea sa fie prezent proprieterul Alfred Beck (ce urma sa-si serbeze cei 70 de ani), enologul Rudolf Kritzan, iar gazda este Joseph Hadad (restaurant unde nu mai fusesem) si ti se anunta lansarea unei game noi de vinuri, nu are rost sa stai pe ganduri. Tot mix-ul de mai sus incepe sa-ti creeze asteptari. Mari.
—-Intampinati de ultimele sticle de rose Liliac din 2014, asteptarile au fost pe rand implinite pentru ca am intalnit nu numai echipa intreaga a celor de la Liliac, dar si amici vechi cu care ma vad mai rar. Am ciocnit mai multe pahare de orange wine cu Vestik-ii prezenti, cu RoVinHud-ul Zoli si cu Mihai – a carei frumoasa si romantata retrospectiva a ultimilor 5 ani ai Cramei Liliac o gasiti aici. Ne-am dat cu parerea despre Cuvee-ul Red (feteasca neagra cu merlot) si numai vocea placuta si speciala a Izabelei Barbu – Jezebel ne mai domolea din comentarea ultimelor ispravi din bloggerimea de vin.
—-Lansarea vinului Titan – o feteasca neagra intr-o prezentare extrem de eleganta (editie de 600 de sticle) – ne-a surprins definitiv, majoritatea gandindu-ne la potentialul sau de invechire, fiind un vin perfect echilibrat si n-am dat crezare pana la plecare zvonurilor ca ar costa 500 de lei… sticla. Asta pana nu am aflat direct de la sursa – Alfred Beck- ca asa este… Holbarea mea a fost una de final, pentru ca m-am si retras, urandu-le mult success. Eu nu mi-as face probleme pentru acest vin. Exista public pentru exotisme si la noi. Un vin rosu de Transilvania la peste 115 euro sticla nu intalnesti prea usor si e de pastrat ceva timp.
—-Dupa ani de confirmari ale vinurilor albe si mai ales rose, vine vremea si celor rosii, iar amatorii de Batman Forever pot conta si pe aceste vinuri.
—-RaSto
—-P.S. Helpful photos cdvin.ro & vinuldincluj.com

Mai multe

Somonnay

Scris la 12 septembrie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Sambata, suparat ca Simona noastra nu a jucat prea bine, mi-am facut planuri pentru a doua zi… cu ce sa asociez un chardonnay care in primavara imi cam placuse.
—-Un drum scurt la Carrefour pentru cateva mici detalii de plating si hop… gramada pe aragaz. Vinul in discutie este un  Taraboste – chardonnay 2012 Rezerva. Numa’ bun pentru o vreme inchisa.
—-Pentru prima data am facut legume in stil chinezesc la wok impachetate in foi de orez. Nu-i nicio filozofie! Putin picante sa fie. De somon imi era frica sa nu-l pârlesc prea tare sau sa-l mananc prea crud. Cum de garnitura nu eram sigur, am tras in tigaie si cateva felii subtiri de dovlecel presarand ceva condimente… Just in case!
—-A iesit ce se vede, adaugand cativa creveti care intotdeauna iau like-uri cand apar pe Facebook. Si chiar au iesit gustosi.
—-Experienta de data trecuta zice ca vinul trebuie aerat cateva minute, mai ales ca dopul (ud in proportie de 50%) iti spune ca trebuie sa ai rabdare putin cu vinul. Dupa ce-am analizat culoarea galben-verzuie (atribuita adesea unui vin tanar), mi-am dat cu nasul in el.  Arome de mere, caise, iz de citrice si pere, dar si usor lemn. M-am bucurat sa reintalnesc un chardonnay in care nu-ti cad genele in pahar de atata baric. Fermentat in lemn 6 luni, a iesit un vin serios. Printre alte explicatii de pe contraeticheta, cu o remarca sunt 100% de acord: un vin ce alterneaza intre tanar si matur, un joc placut ce dezvolta in gust mici controverse, dar care-l fac interesant. Sec, cu corp mediu, usor onctuos, placut si cu un echilibru de invidiat. Aciditatea sustinuta, alcoolul (13,5%) asezat unde trebuie il fac foarte agreabil, adica +7 papioane/8.
—-Nu-mi dau seama cat  a influentat somonul calitatea vinului, insa mi-au placut amandoua.
—-RaSto

Mai multe