O iubire verticală
De când am început degustările de vinuri, am fost atras de “verticale”. Adică, vinuri de la acelaşi producător, aceeaşi etichetă, dar din ani diferiţi. De exemplu de la Crama Oprişor, La Cetate – Cabernet Sauvignon 2010, 2009, 2008…, etc.
Şi procedam astfel: mergeam prin supermarketuri, mai apoi prin magazinele specializate de vinuri şi căutam aceeaşi etichetă din doi trei ani diferiţi (că mai mult nu o să găsească nimeni niciodată), le cumpăram şi le aduceam acasă. Le desfăceam pe toate, le miroseam şi le gustam pe fiecare în parte. În principiu, încercam să mă prind, cum fac unii de apropie paharul de nas, îl miros adânc cu o figură ce pare întotdeauna inteligentă şi cu ochii daţi peste cap, apoi spun negreşit ce vin este, de unde provine şi mai ales din ce an. Că, doar asta am văzut cu toţii prin filmele gen “007” sau cele cu şi despre înalta societate burghezo-capitalistă. Cred că cel puţin 99,9% din populaţia globului mai crede şi astăzi că aşa ceva este posibil!
În fine, să revenim! Puneam paharele de vin pe masă în faţa mea, le miroseam pe rând, le gustam şi încercam să “văd” diferenţele dintre ele. E bine, cu majoritatea vinurilor trebuie să recunosc că nu mi-a mers şmecheria şi nu am putut să descopăr vreo diferenţă. Mai mult, făceam jocul acesta cu câte un prieten pe care îl rugam să pună el vin în pahare fără ca eu să ştiu din ce sticlă provine fiecare, urmând să-l descopăr singur. Recunosc că de puţine ori am fost capabil să spun fără dubii care este vinul nr.1 şi care nr.2, iar a doua zi, cu siguranţă nu mai eram în stare să le recunosc pe niciunul dintre ele.
Acum, odată cu “experienţa” am început să le mai “bunghesc”, ba mai mult am nişte vinuri preferate, care îmi plac atât de mult, că simt şi acum mirosul şi gustul lor delicat, de parcă le am în faţă.
Şi astăzi iubesc la fel de mult “verticalele”, simt parcă cum vinul trăieşte, cum are o viaţă proprie cu suişurile şi coborâşurile ei, cu ani mai buni şi mai răi. Aşa descoperi adevărata poveste a unui vin şi observi fiecare etapă în care se află. Îl miroşi, îl atingi, te lasă să-l înţelegi, să-i simţi corpul, să-i vezi bogăţiile pe care le acumulează odată cu trecerea anilor. Observi ascensiunea de la copilăria crudă, la maturitatea catifelată, elegantă, până în momentul final care nu iartă pe nimeni…
În ultimul timp am participat la multe “verticale” excepţionale, de la Prince Stirbey – Novac, până la S.E.R.V.E. – Amaury, de la DAVINO – Flamboyant, până la Cramele Halewood – Chardonnay Theia, dar niciuna nu m-a impresionat atât de mult precum Vinarte – Prince Matei. Poate că asta mi se trage şi de la faptul că am repetat aceasta verticală în doi ani diferiţi (toamna trecută şi aceasta) şi am putut observa evoluţii şi decăderi spectaculoase. Dacă anul trecut am avut parte de 10 vinuri între anii 1998- 2008 (în anul 2005 nu a fost făcut Prince Matei), anul acesta s-a mai adăugat Prince Matei 2009. Dacă anul trecut am fost profund impresionat de cel din 2001 (care şi anul acesta a rămas la fel de bun), anul acesta m-a cucerit 2003 (care anul trecut nu mi-a spus mare lucru). A evoluat atât de frumos într-un singur an vinul din 2003, de m-a lăsat cu gura căscată. De bucurie bine-nţeles!
Dacă anul trecut mi-a plăcut 2007, anul acesta m-a dezamăgit puţin, dar am fost încântat de 2008, căruia eu îi prevăd un mare viitor (sper să nu mă înşel deoarece mi-am umplut pivniţa cu Prince Matei 2008). La ambele degustări însă, mi-au plăcut la fel de mult Prince Matei 2002. De aici a nu se înţelege că restul anilor pe care nu i-am pomenit nu ar fi excelenti, numai că eu v-am vorbit despre anii care mi-au lăsat o impresie mai puternică!
Una peste alta, aceasta este una dintre experienţele care m-au marcat în materie de vinuri, şi o consider un regal al degustărilor. Dacă aveţi ocazia, nu rataţi!
P.S. Mulţumesc pentru foto tovarăşului Dan Savulescu şi Degustătorilor De Vin Neautorizaţi şi Vinarte!
Bogdan
Comenteaza
Vinul ca cadou
….Oricând poţi transforma un cadou dintr-o intenţie frumoasă într-o cacofonie reuşită.
….Vin sărbătorile şi ne agităm de pe-acum să facem cadouri apropiaţilor, amicilor şi pe unde mai mergem în vizită. Firmele înca mai practică acele “atenţii” către clienţi sau instituţii financiare de control, bănci etc în prag de Crăciun. O lunga perioadă era la modă acel coș mare în care găseai cafea, cozonac, bombonele, fursecuri, biscuiţi şi nelipsita sticlă de vin. Și nu numai de aici începe nebunia cadourilor cu vin.
….De ce trebuie să dăm cadou o sticlă cu vin? Motivele ar putea fi de tot felul, dar gift-ul poate deveni o problemă atunci când nu alegem bine vinul, nepotrivindu-se cu persoana. Un vin dat cadou la plezneală e lafel de rău ca atunci când unei doamne sau domnişoare stilate, alegi să o gratulezi cu un parfum dulce grețos, indiferent cât de scump o fi.
….Anul trecut, un amic care auzise că-mi plac vinurile (dar nu ştia de care) mi-a înmânat o punga frumoasă în care era (evident) o sticlă cu vin. S-a uitat la mine mulţumit deja, ridicând satisfăcut din sprânceană. Scot capul cerat al sticlei din punga şi văd o lunguiaţă brună cu vin vechi. Era clasicul cadou în sticlă prafuită cu ceară roşiatică de care atârna o etichetă ce indica soiul şi anul (la mine s-a nimerit merlot 1991), cumpărată (cu destui bani) de la parterul magazinului Unirea. Am luat prelung aer în piept, am schiţat un rânjet forţat şi-am mieunat un mulţumesc! Amicul nu s-a prins de adevărata impresie şi mi-a şoptit superior: Asta s-o deschizi şi tu la un eveniment rotund, la o…I-am răpuns pe loc: Acum! Trebuie să împărtăşeşti cu mine experienţa vinului ăsta…i-am spus. Asta pentru că voiam să-l pedepsesc puțin. Şi am cerut un cuţit pentru a scoate ceara şi un tirbuşon. Ospătarul s-a uitat speriat la noi când încercând să destupe sticla, tirbuşonul a intrat ca în brânză, iar dopul a cazut lejer în sticlă…pleosc!. Amicul s-a uita un pic intrigat şi-a motivat savant: E un vin vechi! Din sticlă a început să curgă o zeamă gălbui-maronie cu cheaguri roșii ale unuin fost vin, precum cele mai nereușite analize de urină de la Urgență. Hai să-l bem! Noroc! ..am zis, și i-am înmânat cadoul la pahar. L-a mirosit și a gustat mai mult silit de situație, dar cu ochii închiși, ca și cum avea pistolul la tamplă la o ruletă rusească. Mdaa…e cam de kko! Îmi pare rău! N-am știut că la 60 de lei poți să iei o așa țeapă!
….Așa că dacă nu vreți să vă aflați în situația de mai sus, fie vă orientați spre altceva, fie vă informați în prealabil asupra preferințelor persoanei careia doriți să-i oferiți o sticlă cu vin. Nu e greu. Întrebați amicii comuni sau informți-vă asupra unor minime asocieri culinare, spunându-i: Când vei dori să serveşti nu ştiu ce steak bengos, bea acest merlot primit azi şi ai sa-ți aduci aminte de mine! (de exemplu).
….Chiar dacă nu te pricepi, asigură-te că iei sticla de la un magazine specializat, unde vânzătorul ar putea fi un bun consultant, iar sticla a fost ținută în condiții bune, iar anul de producție ar putea fi o garanție.
Ar fi păcat să cheltui bani aiurea, crezând că primitorul va da pe spate și când colo, vei auzi pe surse ce cadou naşpa a primit o cunoștință comună. Iar în situația în care primiți sticle de-astea prăfuite, vă rog nu faceți greșala de a da cadoul mai departe. Oricând cercul se poate închide și chiar ar fi păcat. Iar „analizele” nu sunt transmisibile.
….RaSto
20 noiembrie 20 pentru Pavel
….Luna noiembrie e o lună grea. Cum să organizezi o degustare de vinuri printre Premiile de Excelenta Vinul.ro, Târgul de vinuri Good Wine, lansări de atâtea vinuri şi 
seri private de îmbuibare gourme, când luna are doar 30 de zile? Dar când vine vorba de o cauză frumoasă, evident că ne facem timp, pentru că promisiunea către organizația Ceva de Spus, coordonatoare programului 20 pentru Pavel, trebuia concretizată.
.…M1.Crama Atelier şi Red Angus Steak House a fost partenerii continuării proiectului timişorean în care ne-a plăcut să ne implicăm și unde Dan Bundur ne-a completat poveștea fiecărui vin în parte, iar chef Marian Huzu ne-a desfătat cu preparate pe bază de steak-uri provenite din america de nord și de sud. Accentul fiind pus pe vinurile roșii de la M1. (pinot noir Arezan, feteasca neagra Arezan și cupajul Sable Noble), am îndeplinit doar funcția de sommelier printre prieteni, iar apoi „m-am retras” cu vinul meu preferat din acea seară: Leat 6500 Pinot Gris 2011.
….Soiul ăsta franţuzesc e cam rar prin viile noastre şi atunci când îl întălnesc, îmi face plăcere să-l „descânt” puţin. Am avut grijă să-l răcesc bine și-am început să ne vorbim unul altuia. Mai întâi am înțeles care-i treaba cu conceptul de Leat 6500, apoi ce caută el prin Dobrogea și ce a găsit la el enologul Răzvan Macici. După ce i-am apreciat culoarea frumoasă, galben-aurie, a devenit mai tăcut și-am început să-l rotesc bine în pahar trăgându-l de limbă și spunându-mi ceva de fructe coapte, de pere, mere, caise și lămâi, fără să țipe-n gura mare, ci pe ton molcom, așezat. A devenit mai vorbăreț doar când l-am întrebat, gustându-l, pe unde-a călătorit…neezitând să-mi destăinuie că i-a plăcut și-n tancul de inox, dar și-n butoiul de stejar românesc, ceea ce-i dă acea structură și oarecare robustețe, dar a recunoscut că-i plac florile, iar cu alcoolul fiind prieten (14,5% vol.). Aici, evident, ne-am găsit o grămadă de lucruri comune, pentru că lumea-i mică. După ce-am terminat al doilea pahar, ne-am luat un la revedere destul de lung, precum postgustul, i-am promis 7 papioane și-am revenit lăngă prietenii mei invitați, strânși în jurul doamnei Carmen Savu, care vorbea încet (!!) despre un fenomen financiar paranormal în business-ul cu vin: plata la timp!
….La finalul serii, Nadia Lungu ne-a surprins din nou cu talentul său de portretist fiecare din noi plecând acasă cu o sticlă din vinul preferat, o rețetă nouă, o amintire în creion și cărbune, dar mai ales cu sentimentul unui lucru făcut cu generozitate, ca o datorie pentu oameni care au nevoie de noi. Iar ceea ce facem bine trebuie repetat.
….Cum ziceam mai demult, vinul face bine!
….RaSto
Concurs
….Poți câștiga o invitație la târgul de vinuri GoodWine din acest week-end răspunzând rapid și corect la întrebarea:
Ce vinuri românești au fost duse în seara de BYOB (bring your own bottle) din Logrono – Rioja (24.oct.2013) ?
6 invitații la Târgul Internațional de Vinuri vă așteaptă. Succes!
RaSto
http://vin2.ro/flavor-romanesc-la-rioja/
Câştigătorii celor 6 invitaţii sunt: Alexandru Bufnila / Bogdan Caracaleanu / Cosmin Spataru / Georgeta Anechei / Genoveva Martinas / Roxana Popa. Incepand de vineri, imediat dupa deschiderea GoodWine, la intrare veti gasi plicuri cu numele vostru ce vor include invitatia pentru o zi de vizitare a targului de vinuri. Felicitari!
Comenteaza
.
.
.
.
Comentarii recente