Vinuri si prejudecati

—-Se facea ca la sfarsitul verii, un producator roman de vinuri lansa in editie limitata (declarate 600 de sticle) o feteasca neagra. Numele si eticheta vinului frumoase. Pret: 500 lei. Sticla.
—-Te poti gandi la orice pe lume… ca leul e stabil fata de euro de vreo 4 ani, ca strada pune prim-ministri, dar ca un vin din soi romanesc sa fie lansat cu pretul asta si sa existe speranta sa se vanda… Asta putea parea a fi chiar gogonata. Ori ar putea fi considerata maxima aroganță (termen becali-ist, care inca rezista), ori e o mare si reusita gaselniță de marketing. Altfel spus, e dispus un iubitor de vinuri vero sa dea multi bani pe un vin romanesc? In trecut, priveam cu ciuda la pretul unui Flamboyant, apoi la o Smerenie, Passarowitz sau Ispita (oricare din variante)… Acum, toate barierele imaginare de pret au fost sparte si “jucam” cu metale grele: TITAN – numele fetestii negre din 2013 produse de Liliac. Revin… 500 lei/sticla de 750 ml.
—-Cu o saptamana in urma m-am hotarat si-am cumparat aceasta sticla strangand tare din posterior si ducand acasa acest vin. Puteti intreba orice, dar nu ce-a fost in capul meu, pentru ca n-as putea raspunde rezonabil. Norocul meu a fost ca am cativa prieteni si amici care ar putea intelege asemenea gesturi. Le-am scris mai multora, i-am sunat si le-am propus urmatoarea schema”piramidala”: hai sa ne vedem in formula 8, cel mult 9 pasionati si sa share-uim sticla, pentru a ne face o parere. La 8 oameni, un pahar ar insemna ceva mai mult de 60 de lei (94 de ml). Timp de o zi am primit 3 accepturi, a doua zi inca 2 si cu totii, ne-am fi putut strange maxim 6. Insa, toti ceilalalti mi-au dat (fara sa-i acuz sau sa le nesocotesc simtul umorului) diverse raspunsuri: “te-ai tampit”, “esti razna si daca vrei iti dau numarul medicului meu de familie pentru trimitere”, “n-am de gand sa dau 60 de lei pe un pahar de vin romanesc”, “ma lasi”?  Iar cel mai frecvent raspuns a fost ăsta: “nu! de ce-as da atatia bani pe un vin tânăr din Transilvania, fara traditie in vinuri rosii. ar fi un non-sens! cu banii astia as putea lua o sticla de…” Si-am primit minim 9 variante de vinuri exceptionale romanesti sau din import. Desigur, toate raspunsurile aveau o logica si incepeam sa ma simt singuratic, norocul meu fiind ceilalti 5 bezmetici.
—-Dar saptamana asta, avand placerea, bucuria si onoarea sa pot juriza la Premiile de Excelenta ale Vinul.ro la cea de a 7-a editie si incercand sa nu lungesc povestea, va spun ca in ultima zi de jurizare, in ultima serie de vinuri rosii, in comisia 2, condusa de Ivana Simjanovska (din Macedonia – cu o importanta experienta de jurizare in ultimii 3 ani), am dat alaturi de colegii de comisie de un vin impresionant. Am vazut punctajele: Ivana 96, eu 91, apoi 96, 93 si tot asa… La final, acumulase o medie de peste 93 de puncte, adica Marea Medalie de Aur. L-am reevaluat redegustandu-l, l-am dat colegilor de la alte comisii sa-l incerce si la sfarsitul concursului, dezvaluindu-ni-se proba, am vazut ce vin ne incantase: Merlot 2013 Private Collection de la Amb Winery – Liliac!
—-Cum? Uimire, fețe lungi și mirare deplina! A fost singurul vin cu asemenea punctaj si care a primit MMAu (Marea Medalie de Aur) a concursului din anul acesta. Ne-am interesat rapid cat costa acest vin. De la crama ni s-a spus ca este in jur de 100 de lei, insa nu-l mai au pentru vanzare, aflandu-se in propietatea distribuitorilor, a restaurantelor sau a clientilor privati, fiind si acesta intr-o editie destul de restransa.
—-Mi-as dori ca acest articol sa nu lase impresia vreunui advertorial in favoarea unei crame. Stiu de pe acum ca reusita va fi doar partiala. Insa, as vrea sa scot in evidenta faptul ca si cei de la Liliac vor sa demonstreze (cu eforturi de ceva ani) ca in centrul Ardealului se pot face vinuri rosii bune si foarte bune. Tehnologiile, consultantii straini (adesea), schimbarile climatice din ultimii ani si ambitia pot conduce la reusite ale vinurilor rosii, pe care cei mai multi le pot accepta mai greu. Traditia, conservatorismul si obisnuinta ne pot conduce de cele mai multe ori la vechi clisee (chiar verbale), pe care ni le asumam prea repede.
—-Iar de data asta nu mai poate fi vorba de lucruri excesiv de subiective (in stil romanesc). De data asta avem martori internationali, specialisti, care au gustat, punctat, vazut si care vor povesti despre vinurile noastre. Si va asigur, ca va fi de bine!
—-Iar, la final, va-ntreb: ati incerca cu mine un pahar de vin rosu de 60 de lei?
—-RaSto