Concours Mondial de Bruxelles 2015. Marea Medalie de Aur

—-Pentru lumea vinului Concours Mondial de Bruxelles este un moment de referință. Nici anul ăsta nu a trecut neobservat. Numarul și culoarea medaliilor primite de vinurile românești trimise în concurs sunt îmbucuratoare. Ba chiar avem serios cu ce ne lăuda.
—-Am facut niște calcule și dacă nu sunt prea greșite, din totalul celor peste 8000 de probe anunțate în concurs, mult sub 1% din vinuri au primit Marea Medalie de Aur (76 de vinuri). Din astea, două au fost vinuri din România (Africa de Sud 4, Bulgaria 1, Chile 9, Croația 1, Franța 17, Ungaria 1, Italia 16, Macedonia 1, Portugalia 12, SanMario 1, Spania 10, S.U.A. 1).
—-Sauvignon Blanc 2014 – Origini, de la Budureasca și Solo Quinta 2014 de la Cramele Recaș. Jos pălăria, felicitări, la cât mai multe premii și medalii, spor la treabă în continuare și toate cele bune acestor crame care, cel puțin pe mine, m-au făcut să mă simt foarte mândru. Dacă pe SQ2014 am avut bucuria să-l întâlnesc, pe SB Origini 2014 de abia aștept să-l degust.
—-Observația mea, la care v-aș ruga și pe voi să vă gândiți este: cele două vinuri supermedaliate produse în cele două crame au colective de vinificatori conduse de enologi străini. Desigur, acolo sunt destui români care au muncit cu sârg, pasiune și interes să iasă niște vinuri exceptionale, însa nu poți deloc trece peste meritele lui Stephen Donnelly și ale lui Hartley Smithers. Altfel spus, cum au intuit, cum au potrivit cele două vinuri așa de bine  pe gustul juraților, astfel încat să-i impresioneze cu medii peste 91 de puncte? Cum de știu alții mai bine decât ai noștri să construiască un vin care să primească asemenea aprecieri? Putem pune întrebările în toate felurile. Ambele vinuri, dacă vă uitați, provin din soiuri internaționale, fie că-i vorba de monosepaj, fie de construcția unuia complicat precum e SQ. Oricum, cei doi sunt artizanii distincțiilor supreme pentru România. Cum rămâne cu vinificatorii români?
—-Cert este (pentru mine) că enologilor români, fără să le aduc vreo critică majoră, le trebuie mai multă încredere, experiențe și stagii în cramele din lumea mare, cât mai multe vinuri internaționale mari degustate și mai ales o verticalitate mai mare în fața patronilor care le cer altceva decât calitate 100%. Aici se poate deschide o discuție inteminabilă la care mi-ar fi și frică să asist, dar tocmai de-aia doar o încep… Dar, probabil că ne aflăm la începutul unei perioade de referință, în care (poate) trebuie să afle și să învețe ai noștri cum trebuie să facă și să conceapă un vin ca să le bubuie papilele unor jurați ce recunosc ușor un stil, un trend și mai ales soiurile binecunoscute.
—-Și ca să nu rămânem complet mofluzi cu zâmbet sec, mă simt dator și trebuie să amintesc faptul că din cele 7 Medalii de Aur, 4 sunt primite pentru un soi românesc – fetească regală! M1. Crama Atelier, Crama Rătești, Vincon și Budureasca. Merită pe deplin felicitați, pentru că asta ne mai aduce o compresă pe fruntea-ncinsă. Și mare speranță.
—-Dar despre cât și cum valorează o medalie strălucitoare la un concurs important, rămâne să vedem în piață. În cifrele de vânzări la raft, în magazinele de specialitate și restaurante, în prețurile de-aici sau de export și mai ales în investițiile de promovare ale producătorilor, în importanța construcției unui brand de țară cât mai rapid și poate la organizarea unui concurs similar în România. Dacă bulgarii, ăștia fără Schengen (ca și noi), s-au pus pe treabă, poate ne mișcăm și noi mai cu talent… și mai atenți.
—-Cu patriotism,
—-RaSto