….În ziua asta aglomerată de semnificații, în care postăm inimioare, floricele, pahare și alte îndemnuri afrodisiace, zic să va dau o idee despre un vin de care chiar te poți îndrăgosti. Principesa Margareta alb 2010. 
….Nu am să va spun povestea vinului, pentru că este altcineva care știe să o spună mai bine și am să mă rezum la impresia lăsată nu numai atunci când l-am degustat pentru prima oara în august 2013 la cramă, ci și septembrie anul trecut și în ianuarie anul ăsta.
….Trebuie să recunosc faptul că de fiecare data mi-a plăcut. În afară de sticla grea de vin pricopsit și de eticheta princiară, regăsești mereu culoarea gălbuie, frumoasă și mai ales mirosul unui vin plăcut, plin de arome vegetale, de fructe albe și un ușor iz de baric bine dozat. Viognierul baricat și chardonnay-ul dau o bună structură și împreună domolesc aciditatea destul de zglobie a viognier-ului nebaricat și a pinot gris-ului (20%). Asamblajul e sec, serios și plăcut pentru că se creează acea armonie, unde cele 12,5 grade de alcool nu le simți. Când dai pe el 75 de lei, te și gândești ce defecte i-ai putea găsi, însă eu le-am tot căutat și nu le-am găsit. În afară de faptul că a câștigat multe premii, din punctual meu de vedere este unul din cele mai bune vinuri albe de pe la noi,
iar faptul că e din an de recoltă 2010, îl face chiar de excepție.
….Întâlnirea cu acest vin va fi mereu o plăcută întrevedere și am rezervat 7 papioane și jumătate, pentru că Principesa Margareta impune respect. Iar cei care nu vor fi de accord cu cele de mai sus, să știți că ne vom certa rău pe acest subiect, dar nu azi, pentru că sunt puțin îndrăgostit.
.…RaSto
.
.
.
.
Comentarii recente