Povesti despre vin

Lectura de seară

Scris la 11 aprilie 2013 in Povesti despre vin | 3 comentarii

….Am ajuns aseară, cam târziu de la filmarea pentru Pofta de Viaţa”, unde tocmai mâncasem  un piept de raţă răvăşit în orez cu legume şi nu mai aveam chef să-i văd pe Messi şi Ibrahimovic în Champions League. Aşa că la permanentul îndemn “mai citeşte şi tu ceva, lasă-l dracu’ de internet” m-am apucat de nuvela “Soare, aer, sol şi apă” din ciclul de scrieri Renatus, ediţie 2012, autor Alcovin din Măcin, editura Curtea Regală.
….Ei bine, nuvela de față n-o poți lăsa pe noptieră dacă te apucă somnul. Cartea am scos-o din răcitor, am rasfoit-o in pahar și vă spun și vouă pe scurt povestea:
….Culoare galbenă strălucitoare și foarte frumoasă, cu un nas complicat, care-ți aduce aminte că dacă te uiți acum pe geam, a venit primăvara. Iz de pepene galben, fructe exotice multe, ceva piersicuțe, ce mai, un aprozar întreg cu toate fructele expuse. La gust simți o aciditate medie, corp dat de chardonnay, fructat bine de la tămâioasă și muscat. Sauvignoul e cam stingherel pe-acolo, dar pune umărul și el la un cupaj echilibrat și în alcool(13%). Pe contraetichetă scrie o grămadă de lucruri. În primul rând că e compus din: chardonnay, sauvignon blanc, muscat otonel și tămâioasă românească, un vin „ușor baricat” (cam cât?) și că a fost lansat într-un „numar limitat de sticle” (cam câte?).
….Luate toate și-adunate, este primul vin care are muscat în el și-mi place. Îl găsesc comparabil cu Golemul Alb de la Basilescu, fiind un vin serios, dar greu de acociat cu ceva anume, pentru că e foarte generos din punctul ăsta de vedere. Pe contraeticheta sunt trecute carnițe albe, dar eu, doar așa de-al naibi, parcă l-as vedea lângă un mușchiuleț de porc, că tot suntem în post.
….Acord cu plăcere 7 ppn-e. Sticla mi-a rezervat-o la GoodWine simpaticul domn Alexandru Zaharia de la standul Alcovin, și am dat (cred) 45 lei.
….Noroc!
….RaSto

 

Mai multe

„20 pentru Pavel” în București

Scris la 10 aprilie 2013 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Ieri, la Casa Basarab, am demarat și noi proiectul timișorenilor “20 pentru Pavel” degustând vinurile Casei de Vinuri Cotnari. Le mulțumim tuturor celor prezenți și mai ales pentru mâna de ajutor acordată: Monicăi Udrescu, Dragoș Stoian, familiei Savin, Dan Predescu, familiei Comandașu, Ștefan Doniga, Carmen Tudor, familiei Gînju, familiei Dobrițoiu, Simonei Iane, familiei Barabaș, familiei Ivanov, Ameliei Jarnea, Anamariei Orban, familiei Stoenescu, Roxanei Jouni și mai ales Casei de Vinuri Cotnari. Știam ! Vinul face bine !
Vin2.ro

Mai multe

Vremea Aniversărilor

Scris la 7 aprilie 2013 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Este o vreme tare nedecisă. Nici de munte nu merge că este prea cald, de mare nu se pune problema; atunci cu ce să-ţi omori timpul liber? Uite, o idee numai bună ar fi să te mai aciuezi pe la câte o aniversare, mă gândesc. Dar, una şi mai tare, pe care probabil nu o ştiaţi este să îţi serbezi ziua la un prieten. Ai scăpat de mizerie, deranj şi de toate pregătirile de rigoare. Numai să-ţi găseşti şi prostul! Ei bine, ţi-l găseşti! Mai de ruşine, mai de rugăminţi, mai de… tu stai la casă şi merge un grătar, mai de una, mai de alta am pus botul ca fraierul şi am acceptat. Vă vine să credeţi? Mie parcă nici acum nu-mi vine să cred ce papagal cu cioc am putut să fiu, pentru a accepta aşa ceva. Simţeam cum îmi cresc penele pe spate şi totuşi am zis “da”! Şi uite aşa şi-a rezolvat omul problema cu mâna mea, iar eu m-am învârtit de o zi de muncă şi emoţii, că vezi Doamne totul trebuia să iasă perfect, doar era şi onoarea mea în joc.
….Acum să vă mai zic una – până la urmă chiar mi-a plăcut. Am ales singur meniul şi băuturile, iar amicul a fost sclavul meu şi nu mi-a ieşit din cuvânt. A cumpărat el precum furnicuţa tot ce mi-a poftit inimioara fără se comenteze, nu s-a mai uitat nici la preţuri, că doar nu-şi permitea să ne certăm şi aşa am reuşit împreună o masă ca-n poveşti. Este adevărat am sărbătorit fix ca mesenii, fără dansuri şi alte chiuituri, dar am băut şi ne-am “îmbuibat” cum îi stă romanului bine în astfel de situaţii. Cu toate acestea, am schimbat câte ceva faţă de mesele tradiţionale şi desigur o să vă povestesc ce şi cum anume a fost.
….În primul rând am schimbat modul tradiţional în care bea romanul la masă. Nu am început cu ţuica, whisky, sau nu ştiu ce dulcegării gen: cornate, vişinate, caisate. Nu am continuat cu damigeana de vin de butuc, pusă pe masă pentru întreceri bahice, să stabilim cine cade primul cu capul în farfurie, să-l putem împinge cu piciorul dedesubt. Şi culmea, nici nu ne-am zburat creierii cu vreun coniac de “capac” în faza de final când de obicei pe bărbaţi îi apucă dragostea reciprocă, pupăturile şi urletele de parcă ar fi numai surzi pe lume asta. Nicidecum! Lucrurile au stat în felul următor: la aperitive am servit un vin alb, Sauvignon Blanc Premium 2011 – Villa Vinea. A mers nemaipomenit  cu brânzeturile, fructele de mare, sau salamurile. Apoi la vestitul grătar cu „porcării” şi pastrame  am băut un vin rosu, Cabernet Sauvignon 2010 – Crama Oprişor. Şi ce a uimit pe toată lumea a fost Amprenta 2011 – M1. Crama Atelier, vin alb dulce, desert pe care l-am asortat cu tortul de ciocolată. Nimic pe lumea aceasta nu se potriveşte mai bine! A fost magnific, parcă venit din altă dimensiune. Cum ai apropiat paharul de nas, o explozie de nectaruri, caise, miere şi struguri proaspeţi parcă te învăluie. Mere coapte, petale de trandafiri şi flori multe de salcâm te inunda până în adâncul sufletului. Şi curios lucru, după o linguriţă două de tort când ai ridicat paharul, gura parcă îţi este inundată de lichidul perfect. Perfect ca senzaţie şi aciditate, nici prea dulce, nici prea acrişor, dar atât de răcoritor. Fin că borangicul, şi atât de persistent cât să nu te lase să-l uiţi până la următoarea sorbitură. Este o minune la pahar! E demenţa la sticlă! Îţi ia toate minţile şi nu vezi în faţa ochilor decât paradisul pe pământ! Şi tortul…! Şi iar vinul…!
….Într-un final, după ce au coborât din rai, cu acceptul Demiurgului însuşi, toţi invitaţii au grăit în consens: diabolică combinaţie, crâncen de bun vinul! Şi dacă doriţi cumva un sfat prietenesc, eu vă spun: încercaţi Amprenta lângă tortul de ciocolată şi o să-mi mulţumiţi până la adânci bătrâneţe!
Vă doresc degustare plăcută!
….Bogdan

Mai multe

Românii au talent

Scris la 6 aprilie 2013 in Povesti despre vin | Un comentariu

….Dacă e vineri, atunci mă uit la la ProTV, unde cei mai îndrazneți români își arată la ce se descurcă mai bine. Cântă, dansează, imită, stau în cap, ascund chestii mai cu umor, mai cu penibil, important e să distreze publicul într-un show numit Românii au talent.
….Pentru un asemenea spectacol trebuie să fii pregătit. Mănanci înainte, te faci că ai luat desertul, iar în cazul meu, deschid o… sticlă de vin, exact. Aşa că pentru vinerea asta am deschis o sticlă de sauvignon blanc 2011 Terra Romana de la SERVE.
….Mă uit la Andra, care, parcă, începe să arate din ce în ce mai bine și mă calmez cu vinul deschis. Culoarea verzui-gălbuie, aproape transparentă și foarte clară. Nasul e de o tipicitate evidentă, cu iz de soc și pisoi scăpați din pamperși, cu arome clare de citrice aproape coapte. Mirosul creează așteptări, iar gustul nu se lasă mai prejos. Atac fresh, plăcut și cu aciditate domolită, sec, cu corp și alcool integrat perfect (13,5). Vinul ăsta e prietenos cu omu’ și nu mă complic să-l mai asociez decât cu persoane agreabile și cu umor. Mâncarea-i fudulie. Îi acord cu placere 7 ppn-e și-l consider în primele 3 sauvignoane din clasa sa.
….S-a tot scris despre povestea SERVE şi a descălecatorului francez Guy Tyrel de Poix, iar pentru cine nu o ştie, ar fi bine să o afle. Domnul Guy, nu numai că a făcut vin în Romania, dar a făcut vinuri bune, a impus un standard. Şi a învăţat şi pe alţii să facă. Unul din urmaşii SERVE-ului în menţinerea unui înalt nivel de calitate a vinului de pe la noi este Aurel Rotărăscu. În ultimii ani, cu ploi, cu secetă, cu alte şi alte necazuri viticole şi de piaţă, omul şi-a văzut de treabă şi din struguri mai buni sau mai răi, a menţinut nivelul de calitate cu care ne obişnuise Marele Guy.
….De-aia spun, că nu-i foarte greu să faci un lucru bun, dacă eşti perseverent, ai un vis mare şi mai porţi prin gene ceva ce românilor nu le lipseşte: talentul.
….Noroc,
….RaSto

Mai multe