Povesti despre vin

În vizită la ‘’Șopârlă’’

Scris la 8 iunie 2015 in Povesti despre vin | Un comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” – povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Eleonora Rusu
—-Am avut ocazia ca alaturi de organizatorii si juratii IWCB-ului, sa vizitez crama unuia dintre producatorii mei preferati din Dealu Mare. Vizita era dedicata in principal participantilor straini, cu scopul de a le prezenta o crama din Romania. Excursia a fost organizata sambata, in a 3-a zi de concurs, dupa sesiunea de notare a probelor, un pranz rapid La Mama.
—-Peisajul din Dealu Mare e superb si in perioada asta a anului, inconjurat de vie cat vezi cu ochii. Drumul care urca spre crama LacertA parea dintr-o poveste… poate si pentru ca vremea a tinut cu noi – soarele stralucea printre nori si totul era scaldat intr-o lumina placuta. De sus, de la crama, imprejurimile se vedeau in nuante de verde crud, cu cateva alte constructii la orizont -cramele vecine- mici insule intr-o mare verde.
—-Ajunsi acolo, toti ne uitam cu jind la vinurile desfacute si aranjate frumos pe masa, in frapiere, pentru degustare. Au fost disponibile pentru degustat …si pentru savurat, toate sortimentele din portofoliul cramei. In afara de vinurile care ne faceau cu ochiul, ne imbia si mirosul de mancare ce se simtea in aer ….iar pranzul luat cu cateva ore in urma era deja istorie – incepea sa ne fie foame.
—-Totusi, curiozitatea de a vizita crama era mult mai mare asa ca, insotiti de Mihai Baniță, oenologul cramei, care a fost si membru in juriul IWCB, am inceput turul. Era prima data cand am vazut indeaproape echipamentele destinate producerii vinului asa ca l-am asaltat cu o multime de intrebari. Foarte interesanta mi s-a parut linia de imbuteliere pe care as fi curioasa sa o vad si “exercitiu”.
—-La final, am urcat cu totii in curtea cu bancute si am inceput procesul de degustare – fiecare dupa preferinte. Vinuri au fost insotite de cateva gustari, care de care mai apetisante, foarte potrivite mai ales pentru vinurile albe. Programul de relaxare si socializare a inceput, membrii straini ai juriului erau foarte incantati atat de integrarea constructiei in peisaj cat si de primirea de care au avut parte, facand poze si degustand cu interes tot ce era prindeau. Dupa terminarea gustarilor reci s-a trecut la gratare, mititei, carnaciori cu mamaliguta, tocanite … mancaruri mai serioase, pentru vinurile rosii.
—-Din colectia ‘’alba’’ preferatele mele a fost  Rheinriesling-ul (mineral, proaspat, cu usoare note florale) si Cuvee X (mai corpolent, citric, cu nuante usor vegetale si de fructe exotice). Rose-ul din Blaufrankisch l-am ‘’verificat’’ fugitiv (bun si acela) dupa care am trecut la culoarea preferata: rosu! Toate mi-au foarte mult. Cap de lista, pe gustul meu, au fost Shiraz, Merlot, Cabernet si desigur Cuvee IX 2012. E drept ca imi era dor si de Cuvee IX din 2011 dar stocul a fost de mult epuizat.
—-Fiecare cu  paharul ‘’la purtator’’, am urcat pe terasa din spatele cramei pentru a savura, alaturi de vin, apusul soarelui. S-a creat acel click : cadrul perfect pentru multe discutii prietenoase si relaxate, in diverse limbi straine – fiecare cum si ce stia. Cu totii eram incantati de tot ce ne inconjura si pusi pe palavrageala, temele principale fiind desigur cele legate de vinuri. Uitasem de oboseala de peste zi asa ca ne-a parut rau ca trebuia sa ne adunam de plecare.
—-Cu un insentive la pachet – adica o sticla de Cuvee IX oferita cadou fiecarui vizitator, ne-am imbarcat in autocar. Parca ne parea rau sa declaram ziua inchieiata asa ca am continuat petrecerea si in masina, cu muzica, glume si povesti, impreuna cu Mihai B. si cateva ‘’provizii’’ luate ‘’strategic’’ de la crama (Feteasca Alba si Cuvee IX).
—-Pentru vinuri, pentru locul mirific dar mai ales pentru oamenii si atmosfera de acolo, voi cat mai curand si cat mai des pe ‘’domeniul șoparlei’’, care, o data cu aceasta prima vizita, mi-a devenit foarte drag. Helpful photos by Victor Arsene Photography

 

 

 

Mai multe

Leat 6500 Rose 2014

Scris la 4 iunie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Prima data cand am facut cunostinta cu acest nou vin a fost la EthicWine, chiar inceputul lunii mai. La scurt timp, pentru selectia vinurilor Centurii Roze editia a 3-a, l-am cumparat de la UnVinPeZi si tot acolo am gasit cea mai apropiata descriere a vinului facuta de Sorin Stelian, asa ca n-am sa insist eu prea mult.
—-Leat-ul rose de 2014 e conceput din doua soiuri vinificate separate (Cabernet 55 si Feteasca Neagra 45%), culoarea e din cele mai placute si se distinge atat olfactiv, cat si gustativ printr-o eleganta aproape desavarsita. Chiar daca la prima gura ar putea parea ca are tenta dulceaga, continuarea e la limita sus a satisfactiei papilelor. Aciditatea pare ridicata, cee ace îi da vinului o nota de prospetime, dar si delicatete, iar cele 13 vol. de alcool sunt potrivite atent incat sa-ti tot doresti mireasma si gustul cireselor, a zmeurei si a fragutelor, dar aduce si ceva dintr-un grapefruit rosu. Alaturi de mizilicuri potrivite va puteti face mai usor planuri pentru vacanta de vara.
—-Unul din favoritii mei, dar doar locul 5 la Centrura Roze de anul asta, insa foarte aproape ca punctaj de finalisti. Cu  +7,5papioane, n-am un dubiu ca cele aproape 17000 de sticle vor stinge doar o parte din setea unei veri incepute prea repede.
—-Cu bine,
—-RaSto

Mai multe

Vinuri de Miniș

Scris la 1 iunie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—-Săptămâna trecută am avut ocazia la Marvin Wineshop, să mă întâlnesc cu vinurile dintr-o zonă cu tradiție: podgoria Miniș.
—-Am fost întâmpinați cu un spumant extrem de reușit, pe care îl mai încercasem de câteva ori anul acesta și care de fiecare dată mi-a lăsat aceeași impresie bună: Signum. Vinificat în Ungaria din Mustoasă de Măderat, are o perlație fină și persistentă, o ușoară tentă de biscuiți, extrem de fresh și de plăcut chiar și când se încălzește un pic.
—-Oenologul și proprietarul cramei, Balla Geza, a început să se prezinte, apoi să ne facă un scurt istoric al zonei. Nu îl mai întâlnisem si din start m-a fascinat atât background-ul, dar mai ales metodele de sale vinificare alese: neutilizarea drojdiilor selecționate care fac vinurile sa fie foarte similare (indiferent de zona de proveniență), selecția, înmulțirea vițelor și nu in ultimul rând exploatarea unor soiuri rare și vechi (Cadarca, Furmint, Mustoasa de Măderat), pe lângă Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon și Franc, Merlot, Pinot Noir. Deasemenea talentul oratoric nu este străin de contactul permanent cu studenții unor universități de profil din Ardeal.
—-Am intrat la propriu „în sesiune” cu vinul folosit și la spumant, dar pe care nu îl mai încercasem ca vin liniștit: Mustoasa de Măderat. Desi era din recolta 2013, culoarea inului asociată cu un gust fresh, crocant, alcoolul moderat (12,5 %) și aciditatea ridicată, îl fac sa fie foarte prietenos pe terasă într-o vară fierbinte. O surpriză plăcută și 83-84 puncte.
—-Ultimul vin alb încercat, din gama de top Stonewine, a fost un Furmint 2013 de excepție. Culoare mai intensă decât precedentul (galben pai), uleios, ușor mineral, cu arome vanilate de la trecerea repetată in cursul procesului de producere prin butoaie de lemn, aciditate cât îi trebuie, echilibrat, postgust lung. Minim 88 puncte.
—-Roze-ul care a urmat în înainte de a ataca roșiile care au făcut celebra zona Miniș, a fost destul de ciudat (merlot + burgund + cabernet). Culoarea foarte intensă, aromele de zmeură și căpșuni, nu anunțau un gust cu mult peste nas, extrem de elegant, o aciditate perfectă, alcoolul bine ascuns (13 %), toate recomandându-l ca un vin complex și care poate răcori serile lungi de vară, asocierile culinare fiind destul de numeroase. Am reținut din prezentarea oenologului un citat care ascunde mult adevăr: ” vinul roze nu trebuie sa prindă prima aniversare”!
—-Primul vin roșu al serii a fost Cadarca 2012 din gama de linie a producătorului. Destul de light, cu fruct intens atât în nas cat și în gust. Tanini medii, postgust mediu. Un vin care mi-a plăcut. Se spune că datorita conținutului mare de zinc, vinul din Cadarcă poate fi considerat un fel de Viagra ardeleneasca (cu efect dupa 12 ore… dar vorba ceea „la ce bun atata graba?”), mulți din urmașii lui Adam începând să se gândească câte baxuri pot duce acasă. Am luat și eu o sticlă.
—-A urmat un vin obținut din clasicul cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot, recolta 2012. Un vin încă tânăr, care mi-a lăsat impresia că fost scos cam prea repede pe piață și care mai are de stat la sticlă minim doi ani (am apreciat sinceritatea oenologului care a spus același lucru). Maxim 82 puncte acum.
—-Ultimul vin din degustare a fost un cupaj atipic, din Cabernet Franc și Fetească Neagră. Recolta 2012 din gama Stonewine. Extrem de bine echilibrat, cu arome de fructe negre, prună uscată, ușor mineral, alcool perfect ascuns, cu un postgust mediu. Încă tânăr, dar foarte reușit. Sunt convins că și el va câștiga in timp in complexitate. Acum, însă, 85-86 puncte.
—-Impresionat de reacția participanților, oenologul a hotărât să încheiem cu un vin care nu era inițial cuprins in degustare: Cabernet Franc din gama Stonewine. Îl mai întâlnisem la ultimul Goodwine și sincer îmi cam rămăsese gândul la el. Acum a fost clar dezavantajat că a fost luat direct de pe raft, deschis și turnat în pahare, nebeneficiind de o aerare corespunzătoare. Chiar și așa complexitatea și potențialul său deosebit s-au făcut simțite, fiind clar vinul serii și cel care (daca nu se va epuiza) va fi ani de zile unul din vinurile de top ale zonei și chiar ale țării .
—-O seară deosebită in compania unor vinuri cărora nu prea ai ce sa le reproșezi, a unui profesionist adevărat și intr-un local unde mă voi întoarce oricând cu plăcere.
—-

Mai multe

Interviu cu un artist

Scris la 28 mai 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Stau de vorbă cu Cristian Neagu la un pahar cu vin alb demidulce, deh nu poţi să obligi omu’ să bea ce trebuie… Fost campion de culturism (pe la 1900 toamna, cum îi place lui să se autoironizeze) actualmente actor şi scenarist pentru serialul TRĂSNIŢII de pe Prima Tv, Cristi e un tip cu un fizic de peste 100kg care nu poate să treacă neremarcat. Mereu spune despre el, că se îmbracă de la raionul de huse auto. Gustă din vin şi îl savurează cu ochii închişi, tipul e un gurmand perfect şi dacă îl vezi mâncând mormăind de plăcere ţi se face poftă şi vrei şi tu din ce mănâncă el.

Bogdan

Cristi ştiu că ai făcut sport de performanţă mulţi ani, de ce te-ai oprit? A fost atinsă o limită de vârsta sau?…

C.N-In afara unei accidentări foarte urâte în 1995 toamna, trebuia să mă retrag odată şi odată şi să mă apuc de ceva profitabil.Că, sertarele alea pline cu medalii şi diplome nu produc nimic! (râde) Încă nu m-a retras definitiv din sport, de prin 1996 sunt arbitru la competiţii de culturism, fitness, skandenberg, powerlifting şi strongman.În ultima vreme însă am rărit-o şi cu acestea, pentru că îmi direcţionez energia spre domenii noi.

Bogdan

Cum ai ajuns de la un sportiv medaliat să scrii scenarii pentru televiziune? Cele două activităţi mi se par total opuse!

C.N-Da, mă lovesc mereu de întrebarea asta! (râde) E suspect un individ cu gâtul mai gros decât capul şi care arata că Brutus din desene animate să scrie scenarii pentru tv! Cred că pur şi simplu aşa a fost să fie! Eu scriu articole sportive în presa din 1991, apoi din 2004 când am colaborat prima oară cu Trăsniţii în rol de boxer, mi-am dorit să scriu comedie.Şi din 2007 am tot scris câteva sute de episoade! E fascinant să vezi cum de la o idee aparent banală, dar funny, se naşte un episod pe care în scurt timp îl vezi seara la audienţă maximă pe un post tv. Încă nu m-am obişnuit cu asta!

Bogdan

De unde îţi iei ideile pentru scenarii? Te inspiri din viaţa reală sau inventezi poveşti şi situaţii?

CN-Bogdane recunosc că vinul ajuta creaţia şi nici măcar nu spun ceva nou, toţi artiştii care au creat, au pictat, au compus muzică sau poezie, etc. se ştie că foloseau vinul ca substanţa dopantă. Am simţit asta pe pielea mea când în pauză de inspiraţie mai gustam un pahar cu vin. Însă da, mă inspir din viaţa reală, pentru că nu degeaba există vorba aceea: “Viaţa bate filmul”

Bogdan

Dă-mi un exemplu de întâmplare reală, care a dus la ideea unui episod! Ştiu că îţi cer să dai din casă, dar negociem la o ciorbă de burtă costul dezvăluirilor! (Cristi nu spune nimic, mustăceşte, însă în ochi îi văd două luminiţe – gurmandul din el biruie şi începe să vorbească)

C.N-Intr-o seara veneam de la filmare rupt după 13 ore pe platou în care filmasem 3 episoade. Urcând scările, dau peste o pisică la etajul doi, eu locuind la 3. Fiind mare iubitor de animale, socializez cu ea, apoi intru în apartament şi scot pungă cu gunoi să nu o uit dimineaţa când plec de acasă. Dimineaţa, pungă vandalizată de mâţă, gunoiul împrăştiat pe hol, vecini supăraţi! Aşa a apărut episodul Pisica Antidrog din actualul sezon, episod difuzat pe Prima Tv săptămâna trecută şi care poate fi vizionat online aici!

Bogdan

Ca o ultimă întrebare, având în vedere că suntem pe un blog de vinuri, tu ce părere ai despre vin? Te întreb în primul rând, ca fost sportiv de performanţă!

CN-Clar – în sportul de înaltă performanţă, e mai complicat cu consumul de vin, că acolo caloriile sunt calculate, etc., dar să fim serioşi, sport de performanţă face 0,00001% din populaţie!

Pentru restul oamenilor obişnuiţi, activi sau nu, vinul e un ingredient care conţine nutrienţi vitali pentru sănătate, nu degeaba când am fost la Paris am văzut oameni de 80-90 de ani drepţi ca bradul, care la prânz beau un pahar cu vin!

Eu personal beau cu plăcere vinuri albe demiseci sau demidulci, beau şi rose-uri şi nu prea mă ating de vinul roşu. Asta, ca să ştii exact ce cadou să îmi faci de ziua mea! Apropos vinul ăla din 1974 (Riesling de Rhin) primit de la tine, a fost cel mai bun vin băut de mine vreodată! Să-ţi păstrezi obiceiurile!

Salutări pentru toţi cititorii vin2.ro

 

 

Mai multe