Cu Fify la mare…

Scris la 29 iulie 2013 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Week-end-ul trecut la mare. Mai bine zis, cazat prin Năvodari, mese și plajă în nordul Mamaiei, excursie în 2 Mai și Vama Veche. Vinuri? Multe. Peste tot.
….E primul an când o scoatem pe Fify la mare și tare-mi pare rău că nu mi-a picat fisa până acum, pentru că m-aș fi putut îmbogăți. Micuța caniche a fost vedeta tuturor locurilor pe unde am umblat.
….În prima seară, la Marttinez, unde ne-am pus pe SB-ul Cuvee de’Exellence 2012 recomandat de George Moisescu, Fify n-a prea suportat tobele mari ale celor de la Friends, așa c-am culcat-o în mașină. Am mâncat un superb tot de ciocolată de ziua Denisei și-am comentat cu Cezar, Bogdan D. și Silviu vinul de la Vinarte. Între 6,5 si 7 papioane. Petrecere mare, cu gălăgie și poftă de vin. Ușor din creastă, ne-a facut cu ochiul un cocoș de timişorean, s-a recomandat ca fiind de loc dintre vii și răspunde la porecla de savignon blanc 2012. Pe bune?! ..Și nu puteai să aduci și-o punguță cu ceva bani? …ca în poveste?…Mi-a plăcut Cocoșul dintre vii – vin serios, cu tipicitate, cu structura bună și destul de corpolent. Nimic nu-ți fuge aiurea din armonia de miros, gustul în sine sau tăria.
….A doua zi, la 2 Mai și Vama Veche , Fify a fost atracția plajelor și a restaurantului Bolo Steak– un loc unde mâncarea bună și vinul rezonabil ca preț sunt tare buni prieteni. Îl reținusem de anul trecut. Aici, Crampoșia Arezan 2011 cu caracatiță în sos de lămâie și boabe de piper roșu au fost la înălțime. Cu crâmpoșia asta o să mai avem de lucru, pentru că amicilor noștri Adina, Crânguța, Mugur și Lucian le-a cam plăcut și nu m-am prins când naiba s-a deschis a doau sticlă așa repede. Că ți-e sete la mare, nu-i de mirare, dar 5 pahare în 12 minute…e record local. Aromat, sec, cu toate florile și citricele de pe lume în el și mai ales cu alcoolol bine așezat în pat cu aciditatea, vinul ăsta ne-a deschis apetitul pentru ce avea să urmeze seara.
….Stabilisem baza la La Mama în Mamaia nord, așa că am fugit înapoi, dar ne-am împotmolit prin Eforie Nord unde treceau elefanții Circului Gartner, blocând stațiunea. În Mamaia am luat cinele la La Mama și ne-am mai răcorit c-un Cavaler rose 2012, cu care nu prea făcusem cunoștință până atunci. S-a prezentat politicos, destul de elegant și prietenos la „vorbă”, iar când l-am prins fără gardă, l-am pus jos de nu s-a vazut, ca la un turnir medieval. Fify se uita tot mai atent la mine să vadă cât mă mai ține armura când se perindau tot felul de alte fifi și piți pe platforme pe lângă masa noastră.
….Duminică am reunit gașca cu amicii constănțeni Ghiursel, Migladia și copii și ne-am mai distrat cu sabrarea unor Jacob’s Creek sparkling rose. Fify n-a apreciat efortul deschiderii sticlei cu paharul, considerând-o cam zgomotoasă și și-a văzut mai departe de ședintele foto organizate pe șest de vecinii de sezlong.
….Peste trei săptămâni, mă duc din nou. Cu Fify și aparatul foto, evident, să facem rost de bani: Lume, lume… Nu dați banii pe prostii, faceți poze cu Fify!
….Vacanță plăcută!
….RaSto

Comenteaza

No Bow

Scris la 28 iulie 2013 in Povesti despre vin | 6 comentarii

….Am băut (degustat) Crâmpoșia 2012 Casa Isărescu. Nu am niciun papion de dat.
….RaSto

Comenteaza

Vama Veche

Scris la 26 iulie 2013 in Povesti despre vin, Slider | 7 comentarii

….Vama Veche!
….De mulţi dintre noi adorată, de câţiva hulită, dar pentru nimeni dintre noi indiferentă. Vama Veche este locul unde te dezbraci de inhibiţii, dai drumul imaginaţiei şi începe viaţa, ce numai în visele cele mai frumoase, sau după caz monstruoase ţi-o poţi imagina. Aici toţi oamenii sunt egali, nu există diferenţe de rasă, statut social, intelect, ori vârsta. Toţi sunt veniţi să se distreze cât mai aprig şi de aceea nu există limită. Aici poţi face sex pe plajă, în apă, în cort, sau unde vreţi voi. Aici te poţi îmbăta “mangă”, iar prietenul să te târască de un picior afară din cârciuma fără să fie nimeni supărat, sau să dormi cu capul pe masă până a doua zi dimineaţă. Eşti fată şi ai 19 ani, desigur că poţi face striptis pe masă, chiar dacă eşti studentă la medicină, ori filozofie, sau mai ales din această cauză, poţi cere bani pentru băutură de la oricine şi chiar ţi se vor da dacă ai rămas fără, poţi agăţa o blondă de 18 ani chiar dacă tu ai 50. Nu de alta, dar blondă în cauză la cât de beată, sau drogată ar putea fi, nu îţi va da niciodată mai mult de 25 de ani şi va crede că arăţi cel puţin ca vreun mare gigolo în viaţă. Acum întrebarea este, dacă ai vârsta egală cu a Zeilor Olimpului, mai merită să vi în Vamă? Desigur, ca să ştii măcar în ultimul ceas ce ai pierdut! Să ştii ce ai fi putut să faci, sau, să ai! Să te rogi din acea zi într-una, să există pentru tine încă o viaţă pe pământ şi să-ţi poţi aranja de pe acum apele, să locuieşti permanent în Vamă!
….Una peste alta, aici poţi să cânţi, să dansezi, să urli, să latri, sau să faci exact ceea ce-ţi doreşti fără să fi privit strâmb de către cei din jurul tău. Într-o seară am fost la concertul unei trupe de renume, iar la refren solistul a început să ridice mâinile cu microfonul încet şi unduit, deasupra capului. Şi ce să vezi? De sub cămaşa sa lungă a apărut însuşi “cucul” lui blănos că de chiloţi nici nu putea fi vorba! Aşa-i în Vamă…
Dar, mai trebuie să şi mănânci şi de această dată nu midii. Nu de alta, dar îţi trebuie ceva energie până la răsăritul soarelui să poţi asculta Boleroul lui Ravel pe plajă. O să vă povestesc despre Bolo Steak House – un restaurant cu totul special. Aici poţi să mănânci una dintre cele mai bune vite din România şi poţi alege vinul dintr-o listă cum puţine dintre cele mai bune localuri bucureştene au. Steak-urile de vită sunt excelente şi foarte diversificate, vinurile pentru toate gusturile şi buzunarele. Personalul este unul cum rar întâlneşti în România, de o amabilitate şi serviabilitate ieşite din comun. Dacă, ai chef să mănânci din meniul făcut pentru personal nici o problemă, dacă  doreşti o mâncare specială pentru a doua zi, vine bucătarul îi explici ce doreşti şi ţi-o pregăteşte special. Vrei un anume tort, vrei ceva de la vreun magazin din zonă, vrei micul dejun pregătit într-un anume fel, totul este posibil. Vă jur că nu există în vocabularul lor cuvântul “NU” sau “NU SE POATE”. Oameni de excepţie, cum ar trebui să găsim în orice restaurant din acesta ţara şi din păcate nu se întâmplă aşa. Asta, cu toate că numai buzunarul lor are de suferit!
….Acum, să vorbim şi despre vin. La Bolo Steak House am băut o sumedenie de vinuri excelente, dar vă propun un vin care a intrat de anul acesta în meniu şi anume: Novac 2010 – Crama Stirbey. Şi ca o noutate, astăzi o să-l rog pe prietenul meu Răzvan Jurcă mare cunoscător şi iubitor de vinuri să vă prezinte acest Novac:
– „vinul este parcă rupt din tabloul bucătăriei romaneşti, asociindu-se de minune cu felul în care gătim acasă carnea – de la friptură de porc, vită şi până la vânat. Novacul e un vin de petrecere: sprinţar, prietenos, îndeajuns de expresiv şi de intens încât să facă faţă cu brio aproape oricărui fel principal sau brânzeturilor noastre tradiţionale. Cel din 2010 făcut la Stirbey nu se dezminte: are un parcurs volubil şi corp consistent, lăsând să se exprime arome de fructe negre de pădure îngemănate cu ciocolată şi condiment. E un vin remarcabil prin versatilitatea lui şi o surpriză frumoasă pentru orice iubitor de vin bun care încă nu l-a cunoscut”!
….Vacanţă plăcută vă doresc!
….Bogdan

Comenteaza

Paradisul din Kavarna

Scris la 24 iulie 2013 in Povesti despre vin, Slider | 26 comentarii

Haideţi să continuăm călătoria noastră pe litoralul Marii Negre.
….Unul dintre locurile în care am putut fi văzut cel mai des în această vară, a fost restaurantul Balgarka din Kavarna. Situat la aproximativ 40 kilometrii de Vama Veche, acest orăşel care iniţial nu spune nimic, nu trebuie nicidecum ocolit. Dacă, din şoseaua principală faceţi la stânga spre Kavarna, atunci la primul semafor mergeţi tot spre stânga până pe plajă. Dacă rataţi primul indicator, atunci la cel de-al doilea indicator faceţi tot stânga, dar la primul semafor dreapta de data aceasta (sau urmăriţi indicatoarele “Apartaments Cove” şi vă vor duce până aproape de restaurant). Ca să ştiţi dacă sunteţi pe drumul cel bun, la câteva sute de metrii după semafor treceţi pe sub un pod, apoi printr-o zonă gen Afganistan şi abia apoi ajungeţi cu bine pe plajă. Parcaţi maşina, ca locuri sunt la discreţie, şi mergeţi până pe nisip. Plajă este intimă, drăguţă, dar atenţie! Dacă, cumva auziţi vreun cuvânt în limba romana fugiţi cât vă ţin picioarele. Nu vă opriţi decât în celălalt colţ de plajă, sau oriunde vă simţiţi protejaţi, că au romanii noştrii un dar de a se lipi de voi şi a vă irita cât e ziulica de lungă, fix precum meduza şi mai multe nu. Iar, dacă vă simt şi cunoscători ai zonei, Aleluia!
….Restaurantul cu terasa de pe plajă se numeşte… cum credeţi: Balgarka! Aici este Raiul pe pământ, domnilor şi doamnelor. În această exotică terasa cu vegetaţia ei luxuriantă, cu pian alb şi oameni primitori este Raiul Midiilor. Aici o să uitaţi că a existat vreodată Dalboka (care, fie vorba între noi a devenit de câţiva ani buni o mare ţeapă), sau Dubrovnic, sau orice altă zonă de pe glob care vă aminteşte de midii. Nu există nicăieri în univers midii că renumitele “Midii din Cavarna” (cum este scris pe meniul în limba romană). Sunt URIAŞE ca mărime, au o textură mai fină decât voalul de mireasă, sunt zemoase, gustoase, parfumate, şi nu te poţi opri din mâncat nici legat de mâini. Zeamă, sosul în care sunt făcute este extraordinar, îl sorbi cu cochilia pe post de lingură şi iar mănânci şi iar sosul şi iar… Porţia are 600 de grame şi costă aproximativ 10 leva (1 leva = 2,30 ron). Ca să nu-i omori cu drumurile pe ospătari, puteţi comanda de la început câte două porţii de “Midii din Cavarna”, că oricum nu vă puteţi opri la prima. De aici întotdeauna pleci umflat precum buhaiul, dar fericit de îţi vine să pluteşti. Nu e problemă dacă doreşti altceva: de la zargan la lufar, sau preparatele din carne  tradiţional bulgăreşti, toate sunt delicioase şi relativ ieftine (nici un fel de mâncare nu cred să depăşească 12 leva, iar salatele sunt 4,5-5 leva). Iar, prăjiturile… Doamne apăra şi păzeşte! Dar, nimic, nimic pe lumea aceasta nu se compară cu midiile de aici. Şi vă rog să mă credeţi pe cuvânt, pentru că am mâncat midii prin toată lumea asta largă!
….Cum spuneam: locaţia este extraordinară, midiile paradisiace, acum să vă recomand şi un vin din lungă listă a restaurantului: Kapatova 2012– la preţul de 28 leva (65 ron). Este un vin alb, sec din chardonnay şi viognier cu alcoolul de 13%.
….Nasul este frumos, curat cu flori şi fructe gen: şoc, mango, grapefruit şi puţină drojdie.
….Gustul este nemaipomenit de plăcut cu o notă eleganta puţin dulceagă, dar totodată fresh, cu multe citrice. Aciditatea este destul de sus, ducându-ne cu gândul la un vin uşor frizante, alcoolul nu se simte nici dacă vinul este băut puţin mai cald. Finalul este lung, lăsându-ţi în gură un gust plăcut de grapefruit. Un vin complex cu o structură bună, dar nu greoi, ci foarte băubil. Un vin foarte bun, care alături de midii a mers “mănuşa”. Poate fi băut la fel de bine şi fără mâncare!
….Vă doresc vacanţă plăcută!
….Bogdan

Comenteaza