Atenție!
Dă click!
….
Deși meteorologii au anunțat ușoare scăderi de temperatură, tentația majorității bărbaților este de a consuma băuturi alcoolice până noaptea târziu. Totuși, băutul în exces creează efecte erectile şi oricând vă puteţi trezi cu bezna în față. Ascultaţi un om bătrân!
….Poza alăturată este doar cu titlul de exemplu.
2 la pahar. Episodul 3. Azi, cu Radu Rizea
….Pentru cei mai mulți dintre iubitorii vinului Radu Rizea 
este binecunoscut. Dar nici pentru ceilalți nu poate trece neobservat. Ne-am întalnit pentru câteva povești, dar mai ales pentru a degusta un vin la restaurantul Neptunus din București, unde dl. Anca ne-a pregătit bunătăţuri potrivite pentru vinul alb, de vară.
….Dar asta s-a întâmplat după ce Radu a luat la ţintă cu capul şi felinarul grădinii atârnat destul de sus, dar şi braţele umbrelei de pe terasă, tocmai după ce restaurantul ieşise de curând din renovare. În timp ce dădeam cu nasul în vin, începe povestea unui om care trăieşte la propriu Pe Picior Mare.
….Radu Rizea a început să scrie de prin liceu. Poezii, ca toată lumea. Dar din facultate, cochetând cu filozofia şi apoi cu presa, a intrat în jurnalism, fiind un produs de presă de după 1995, colaborând cu Cronica Română, Evenimentul Zilei, Săptămâna Financiară şi altele. În timp, după primele degustări la Vinopolis, alături de Cosmin Zidurean, Cezar Ioan, Loreta Budin, Viorela Pitulice, Vali Ceafalău, Sorin Barariu şi altii, au pus bazele Clubului Presa de Vin. De-aici încolo, vinurile bune s-au ţinut scai de el.
….Pasiunea pentru vin s-a împletit bine și cu cea pentru piața obiectelor și serviciilor de lux, astfel încât pentru trei sezoane a fost protagonistul emisiunii Pe Picior Mare la TVR. Emisiunea are o continuare și acum, în fiecare luni seara la Neptun TV, iar intalnirea noastra avea loc chiar după o filmare scurtă la Boutique du Vin.
….Vinul care pe parcursul discuției ne-a acompaniat creveţii cu fasole și pieptul de pui cu legume a fost Gavi 2010 din Tenuta Carreta. Vin piemontez din struguri cortese, producatorul fiind cunoscut, măcar și pentru că am mai scris de vinurile albe de acolo. Am convenit cu Radu să spunem fiecare câteva cuvinte depre vin și printre furculițele pe care le duceam la gură, începeau să ne iasa cuvinte aproape semi-onomatopeice precum: gălbior deschis, miroase bine, promite, aciditate, da.., mineral, 
aa..frumușel, aguridă, coji de lămâie în zahăr…de-alea englezești, fructat, da…citrice, pomelo, mdaa..neagresiv cu alcoolol, da’ cât are?…catifelat, 12,5?…e foarte fresh pentru 2010, ce densitate are!..și piersică necoaptă, onctuous, buni creveții cu fasole, structurat, îhîî,..echilibrat în alcool, merge bine cu puiul ăsta cu pesto, acrișor plăcut, vioi-frate,…post gust mediu, da!…cum?! s-a terminat? Dăm puncte?
….Merg până la 86, că a fost foarte OK. Da, dau și eu 7 papioane jumate, că a uns puiul bine.
….Concluzie: nu e vin de plajă, dar e vin de vară, care însoțește mâncarea admirabil. Recomandăm acest vin.
….Pentru cât ne mai rămăsese în pahare, am mai pus la cale două schițe de proiecte, din care unul începe chiar la sfârșitul lunii august la câteva crame din Oltenia.
….Așa că țineți aproape și nu uitați că în fiecare luni seara de la 21,3o pe Neptun TV, puteți învața cum e să trăiești Pe Picior Mare.
….Eu am aflat câte ceva.
….RaSto
Prietenul la munte se cunoaște
….Ce ziceți de puțină răcoare la munte?
….E frumos și la mare, dar parcă îmi era dor de cabana de la Dâmbovicioara, 
de intrarea în cheile sale frumoase și restul peisajului superb. Nu ascund că îmi era dor și de terasa Pensiunii Cerbul. Şi poftă de un păstrav la grătar și restul bunătăților făcute de Cristi Ochi- propietarul așezământului. Și ce vin credeți că îmi propune Cristi? Cu lacrimi în ochi m-am îmbrățișat cu Castel Stârmina sauvignon blanc 2012. Prietenul meu vechi. Doamne, câte aveam să ne spunem de-un an de zile… Odată destupat, ne-am pupat pe toate părțile, până a sosit propunerea bucătarului: muşchiuleţ de viţel la sloi cu cartofi!!
….Păi se potriveşte viţelul cu sauvignonul? O fi bine, domu’ Cristi? Şi am încercat. Prima impresie a fost că mănânc pulpiţe de pui la cuptor cu ceva iz de afumătură. Reiau vinul gălbior-verzui și-mi dau cu nasul prin el. Afumătura bate mireasma vinului, de altfel destul parfumat, plăcut și destul de îmbietor.
Notele de degustarea ale vinului se îmbină cu gustul vițelului sloit și nu știi care pe care. Cert este că nenea Iustin iar m-a făcut să-mi scot pălăria în fața unui vin de 17-18 lei, care e cam greu de bătut în momentul ăsta. Și să știți că doar cu o sticlă la masă, alături de 2-3 prieteni, nu faci treabă. Așa că am mai luat una și acum pot să vă spun că stă foarte bine cu alcoolul, simți și aciditate și tipicitate și gust plăcut acrișor și mai vrei. Sauvinion blanc Castel Starmina 2012 de la Vinarte merită încercat la serate lungi de vară, iar când se face mai răcoare, ori vă ridicați gulerele, ori mai renunțați la apă. Simplu.
….RaSto
Duminica sportivă
….Duminică am făcut sport. Adică, m-am uitat la tot meciul finalei de tenis feminin de la Toronto: Serena W. vs. Sorana C., pentru că se-ntâmplă rar un asemenea eveniment
sportiv în care să fie români implicaţi până în finale. Mi-am pregătit toate cele necesare pentru finală: cartofi wedges, brânză de capră, salată de vară cu castraveţi, cu roşii şi ceapă, cu puţin ulei şi oţet. Şi vin, desigur: fetească regală din 2012 – Casa Isărescu, adusă direct din Dragaşani de Berbecutio.
….Meciul nu începuse prea bine, era deja 3-0 pentru masculina Serena. Și mi-am adus aminte de prima experiență cu un vin din 2012 al guvernatorului. Nici papioane n-am dat. La 6-2, termin de mâncat și îmi fac curaj să torn vinul în pahar. Mă uit la etichetă, la culoarea din pahar, adulmec un pic și se termină meciul!! 6-2 / 6-0!
….Pfaiii, ce necaz mi-a fost. Ce să mai comentăm?! Începe să-mi fie frică și să am emoții și cu vinul. Dacă nu găsesc iar papioanele?…Şi începe alt meci. Aroganții de la Steaua cu bâlbâiții mei de la Dinamo. 
Până să-mi scriu eu care-i treaba cu nasul vinului, prinde chipeşul Lato o conductă de șut, de-i vâjâie timpanele lui Bălgrădean.
….Păi, nu mai bine-mi văd eu de vin? Termin masa şi închid televizorul ca să nu văd 2-0 prin pahar când să analizez mai bine culoarea, care e frumoasă, aurie cu ceva verzui în depărtare. Miroase chiar foarte frumos și încep să înghit în sec, pentru că am emoții să nu fiu dezamăgit. 
Duc la gură, îl mestec, îl resorb și simt cu plăcere corpolența, aromele fine de fructe tropicale, multe citrice și ierburi uscate. Îmi place mult cum e integrat alcoolul (de 13%), pentru că aproape că nu-l simți deloc. Post gustul nu e scurt. Una peste alta, descopăr un vin foarte prietenos și uite: prima bucurie pe ziua respectivă începuse să se arate. Și în timp ce pregăteam cele peste 6,5 papioane, aud de peste gard: Gooool…Bravoo Steluţaa!... Dădusem şi eu al doilea gol, dar în pahar.
….Şi ca să nu vă mai reţin cu sporturile mele de masă, închei recomandând feteasca regala Casa Isărescu, care mi-a plăcut alături de nişte tartine cu anşoa.
….RaSto
.
.
.
.
Comentarii recente