Jurnal de pandemie. Episod 5. Vinitaly si Opera Wine 2020
—-Pentru prima data in istoria sa de peste 53 ani cel mai important targ de vinuri si distilate al Italiei s-a desfasurat exclusiv in mediul online, in ultima saptamana a lunii Noiembrie. Organizatorii,Veronafiere (cel mai mare organizator de evenimente din Italia si al doilea din Europa dpdv venituri) au pus la dispozitia participantilor si publicului o platforma digitala, „state of art” prin care au incercat sa maximizeze interactiunea dintre producatori, importatori, distribuitori, experti si profesionisti din industria vinului. Platforma denumita wine2wine dispune si de o aplicatie pentru mobile si a avut mai multe sectiuni: expozanti, forum ptr discutii intre expozanti si participanti, sectiune dedicata prezentarilor cu peste 70 de teme abordate, forum dedicat celor care au sustinut prezentarile, sectiune dedicata vinificatorilor si nu in ultimul rand o sectiune dedicata evenimentului Opera Wine care precede targul Vinitaly.
—-Am avut curiozitatea si oportunitatea sa ma inscriu la acest eveniment. Parcurgand lista temelor ce urmau sa fie dezbatute am selectat cateva care mi s-au parut nu numai de actualitate dar si de interes si le-am urmarit pe unele „live” iar altele inregistrate fiindca platforma furniza si aceasta facilitate.
—-Dar se luam pe rand:
—-Opera Wine este evenimentul ce prefateaza an de an Vinitaly si are loc cu o zi inaintea targului propriu-zis. Co-organizator este Wine Spectator una din cele mai prestigioase si influente reviste de vin si cultura vinului din lume. Alegerea nu este intamplatoare si se bazeza pe faptul ca SUA este una din cele mai mari piete de export pentru vinurile italienesti iar Italia este una din destinatiile preferate de (oeno)turism pentru americani. Cum expunerea media oferita de Wine Spectator este impresionanta (peste 3 milioane de cititori), colaborarea a ajuns la a 9-a editie si putem considera ca Opera Wine este un partener strategic pentru Vinitaly. In mod traditional evenimentul are urmatoarea desfasurare: revista Wine Spectator organizeaza un top al producatorilor de vin din Italia din care ii alege pe primii 100 dintr-un bazin de selectie ce difera de la un an la altul . Acestia sunt invitati in holul Operei din Verona unde timp de cca 3 ore isi pot prezenta vinurile unui public specializat (jurnalisti de vin, bloggeri, somelieri, educatori de vin, etc). Am avut sansa sa particip la editia din 2018, organizarea a fost fara cusur, degustarea a fost imperiala, practic tot ce are mai bun Italia in materie de vinuri a fost prezenta acolo. Majoritatea producatorilor au fost reprezentati chiar de proprietari si astfel poti interactiona cu marchizul Antinori, marchizul Lamberto Frescobaldi sau cu Gaia Gaja in persoana.
—-Anul acesta din motive bine cunoscute evenimentul s-a tinut in spatiul virtual. Platforma de care spuneam mai sus a avut 3 subsectiuni pentru Opera Wine: una dedicata producatorilor (prezentare a acestora), catalogul vinurilor insotite de note detaliate de degustare intocmite de juratii WS si una ptr programul prezentarilor.
Ulterior prezentarilor, cei interesati (importatori, distribuitori) puteau solicita fie intalniri cu producatorii (alegand din slot-urile de timp disponibile de ambele parti) fie livechat-uri.
—-Cei de la Wine Spectator au invitat de data aceasta pe toti cei aproape 200 de producatori de vin care s-au perindat prin top in cele 8 editii anterioare. Toate vinurile acestora au fost revizuite final de Thomas Mathews – Editor Sef WS, Bruce Sanderson si Allson Napjur – Senior Editori la aceiasi publicatie.
—-Ca remarca generala: vanzarile de vinuri italienesti au fost la un nivel ridicat si in 2020 pe piata din SUA, pe de o parte datorita tarifelor prefentiale pe care le au vs. alte tari din UE (Franta de ex), a atitudinii consumatorilor de vin americani care sunt loiali brand-urilor in care au incredere (multe vinuri italienesti se incadreza la aceasta categorie) si poate a nostalgiei pentru vremurile cand americanii puteau calatori liber in Italia, partial suplinita cu achizitia unui vin italienesc. Toate vinurile selectate sunt ambasadori adevarati ai produselor „Made in Italy” generand emotii ce trec dincolo de sticla. Organizatorii au reusit in mare masura sa recreeze atmosfera evenimentului traditional cu exceptia degustarii in sine care bineinteles ca nu s-a putut desfasura dar poate tehnologia ne va ajuta sa facem si asta in viitor.
—-Vinitaly a incercat sa creioneze cum (va) arata industria vinului in era (post) Covid. Sesiunile de prezentari au fost grupate pe cateva teme distincte: transformare digitala, tendinte de piata, sustenabilitate, era post Covid, marketing si comunicare, market focus, educatie de vin, diversitate si incluziune ce au fost dezbatute de peste 100 de speakeri de pe tot mapamondul.
—-O tema care mi s-a parut de interes si de actualitate a fost „Impactul Covid 19 asupra consumatorilor de vin din China” stiut fiind faptul ca piata chineza e una din cele mai mari piete de export si consum de vin din lume, fiind targetata si de unii producatori de la noi. Astfel, incepand cu Ianuarie 2020 s-a instaurat lockdown-ul, toate hotelurile si restaurantele (sunt cca 10 mln) s-au inchis ratand astfel vanzarile aferente Noului An Chinezesc care reprezentau mai bine de 20% din total venituri dintr-un an. Importurile de vin au scazut cu cca 30% atat ca volum (ajungand la 347 mln litri) cat si ca valoare (ajungand la 1,84 mld USD). Comertul „on trade” (cel cu hoteluri, baruri restaurante) s-a prabusit prin inchiderea restaurantelor si barurilor iar dupa lockdown multe nu si-au mai reluat activitatea. Conform „China Cuisine Association” rata de anulare a rezervarilor a atins si 94%, iar „Haidilao”, cel mai mare lant de restaurante din China a raportat pierderi de 761 mln USD pe perioada Noului An Chinezesc. Prin imposibilitatea de a lua masa in grup, consumul de alcool a scazut dramatic iar vinul a fost cel mai puternic afectat. Este bine cunoscut faptul ca socializarea sta la baza consumului de alcool. In „off trade” lucrurile au stat amestecat. Vanzarile din supermarket-uri si magazine specializate au scazut dar s-au constatat cresteri semnificative pe „Online” si pe „Livestreaming” in tmp ce consumul casnic a stationat. Frecventa cu care s-a consumat alcool a scazut iar consumatorii s-au orientat spre brand-uri mai ieftine. Un raport McKinsey efectuat pe 2500 de respondenti a aratat ca 30% dintre ei au renuntat la alcool si la produsele de ingrijire a pielii pe perioada lockdown-ului. „Livestreaming”-ul a fost motorul care a adus cresterea cea mai mare, cu o rata de conversie „view to purchase” de aproape 10 % (adica din 100 de viewers 10 vor cumpara) in timp ce rata de conversie in Ecommerce e de cca 3%. Ca exepmplu, Viya (livestream-ul nr 1 al grupului Taobao detinut de Alibaba) a vandut cu un livestream sponsorizat intr-un singur minut 30000 de cutii (1 cutie 12 sticle) de vin ale cramei Great Wall (colectia avand ca tema zodiacul chinezesc). In top-ul livestreamer-ilor pe langa firme locale regasim si cativa „jucatori” internationali (Yellow Tail, Treasury Wine Estate). Ca perspective: sectorul „dining” a revenit pe crestere din Octombrie, semn ca „on -trade”-ul pare sa isi revina; vinurile chinezesti sunt mai puternic promovate din motive politice si nationaliste iar deterioarea relatiilor comerciale dintre Australia si China e posbil sa afecteze exporturile viitoare de vin catre China.
—-O alta tema abordata a fost”Cum sa-ti adaptezi website-ul astfel incat jurnalistii sa scrie despre tine”. Prezentarea facuta de Meg Maker (inclusa in top 20 wineinfluenceri in SUA) a avut ca baza un survey facut pe 118 jurnalisti de vin din care 47% sunt in bransa de mai mult de 10 ani. 45% dintre ei intra pe site-urile cramelor cel putin o data pe zi, iar 94% cauta informatii specifice despre anumite vinuri. La intrebarea care sunt cele mai importante 6 informatii pe care le cauta ei au raspuns: Date tehnice despre vin (71%), Istoria si filozofia (misiunea) cramei (69%), Via, tehnici folosite in vie, terroir (67%), Procesul de vinficatie (62%), Informatii de contact (54%). La intrebarea ce sectiuni dintr-un site le considera ca fiind cele mai importante au raspuns: Portofoliul de vinuri (90%), Despre Noi (75%), Mass Media (58%), Contactati-ne sau Vizitati-ne (57%), Acasa (25%). La intrebarea care ar fi cele mai importante 6 probleme ale unui site si care ar fi solutiile de rezolvare raspunsurile au fost:
– Date incomplete despre vinuri – solutii: detalii mai multe despre regiune, terroir, tehnici folosite in vie si vinificatie. In sectiunea de Massmedia e de preferat mai multa informatie decat trebuie decat prea putina.
– Prea multa informatie inutila si irelevanta – solutii: renuntati la cuvinte pompoase, clisee, mai putina poezie, fiti reali, prezentati lucruri reale si palpabile.
– Lipsa informatiilor ce pot fi descarcate direct de pe site fara a fi nevoie de a le solicita prealabil in scris.
– 
Lipsa informatiilor de contact – in nici un caz subsectiune ‚contacti-ne” in care se scriu mesaje in „blind” ci date de contact reale si imediate
– Structura si design confuz al site-ului – preferabil un design simplu, timpul de cautare a unei informatii e limitat
– Site neintretinut – folositi fotografii si informatii cat mai recente
—-Mesajul prezentarii a fost destul de clar: accesul usor catre informatie pentru un jurnalist va face diferenta dintre o expunere buna a unui crame/produs al cramei intr-o publicatie/site/blog prestigios sau a nu fi deloc.
—-Mike Vesseth – expert in pietele globale ale vinului si autor a numeroase carti (a partcipat si la IWCB in 2018) a facut o prezentare interesanta despre „Dilema Dolarului: Vinul, Cursul de schimb valutar si Globalizarea post Covid”. El a subliniat ca un dolar slab (asa cum este acum) reduce puterea de cumparare pe pietele externe iar acest lucru e posibil sa se resimta si in consumul intern. Asta inseamna cerere mai mica ptr vinurile din import, mai putini turisti americani in alte tari si practic venituri mai mici ptr cramele vizitate dar si modificari privind pietele de unde se fac importurile de vin. La ce sa ne asteptam in era Post Covid: oportunitati noi de vanzari pe piata americana (noi veniti pe piata) pe termen scurt si analiza temeinica de risc (speranta nu tine loc de business plan) pe termen lung. Cu referire la extinderea pe plan global trebuie gasite raspunsuri la intrebarea: cat de mult e prea mult? Deci, prudenta. 
—-Editia Viniitaly din acest an a subliniat ca industria vinului s-a confruntat in 2020 cu o provocare majora iar scenariul post-COVID-19 poate implica construirea unui alt model de business. Vorbitorii au incercat sa ghideze companiile despre cum sa faca acest lucru.
—-Procesul „redeschiderii” trebuie privit ca o oportunitate de a remodela industria vinului, care a fost definită ca fiind „veche și statică”. O atenție deosebită trebuie acordata identificarii de noi oportunități de venituri. Este esențial pentru companii să adopte o abordare energică, dar rațională. Digitalul a devenit un jucator major si s-a dovedit important in comunicarea cu clientii si a facut posibil ca angajatii sa lucreze de acasa. Produsul final va ramane acelasi dar modul in care vom interactiona cu consumatorii va trebui adaptat in noul peisaj.
Vinuri dobrogene. Crama Gabai
—-Anul acesta a fost sărman în evenimente, nu numai legate de lumea vinului, dar și din alte domenii culturale – concerte, teatre etc.
—-Am ajuns la mare pe la mijlocul lunii august și am făcut un tur al câtorva crame dobrogene pentru a le identifica geografic și pentru a revedea prieteni buni. Atunci am pus prima cărămidă la acest tur al cramelor dobrogene, tur care s-a materializat cu winelover Romania. Informațiile și cunoștințele noastre, puse la un loc, au fost baza excursiei pe care am făcut-o si incheiat-o cu Crama Gabai, sărbătorind, în același timp, Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc.
—-Dobrogea, un teritoriu cu o istorie zbuciumată, îți amintește de faptul că pentru mulți a fost o zonă de pedeapsă: 
de la Ovidiu exilat la Tomis pana la cei care au lucrat la Canalul Dunăre – Marea Neagră in gulagul comunist! În același timp a fost considerată „Mărgăritarul Coroanei” și „California României”, fiind singura provincie a țării care are o sărbătoare oficială pe 14 Noiembrie, ziua când Dobrogea a revenit la patria-mamă, ca urmare a Războiului din 1877.
—-Podișul Dobrogei este dominat o climă favorabilă culturii viței de vie, care profită și de curenții reci din Marea Neagră, ajungând la temperaturi de 16-17 grade noaptea, în lunile calde de vară.
—-Cu ce se pot asocia mâncărurile tipic dobrogene? Evident cu vinurile locale. Un exemplu clasic de asociere regională vin-mâncare la care am participat.
—-Am ajuns la Crama Gabai 
din Valul lui Traian duminică- 4 octombrie, după ora 11.oo. Aici avem un exemplu tipic de cramă „boutique”, având în exploatare 3 ha cultivate cu viță de vie, completând în unele cazuri mustul din tancurile de 5000 de litri cu unul obținut din struguri cumpărați de la câțiva producători vecini. Crama s-a înființat în anul 2014, dar a ieșit pe piață în 2017. Investiția a fost realizată pas cu pas, doar din fonduri proprii, de către familia Steluța și Gabriel Bercea. 
—-Povestea viei a început în urmă cu aproape 25 de ani. Domnul Preda Ion, tatăl Steluței, a avut încredere, a intuit potențialul terroir-ului din Valul lui Traian, lăsând copiilor misiunea de a valorifica munca sa.
—-„Capacitatea noastră de producție este de 200 hectolitri, ceea ce înseamnă cam 30.000 de sticle, dar ne putem extinde dacă lucrurile vor merge într-o direcție favorabilă” ne spune Gabriel Bercea.
—-O primire călduroasă cu mult drag, ne-am acomodat rapid, a fost ca și cum am merge duminica în vizită la prieteni din copilărie. Si trecut la treabă, adică am început degustarea, împreună cu oenologii Cristi Palade și Gabi Bercea.
—-1. Feteasca Alba 2018, 13%. O domnișoară provocatoare, tentantă. Am remarcat o aciditate medie, plăcută. Piesa lui Enrico Macias i se potrivește de minune: Les filles de mon pays, Ah qu’elles sont jolies…les filles de mon pays!
—-2. Risling Italian, 2018, 13%. Riesling Italian, un vin galben-canar cu tente aurii, limpede, cu arome de flori de soc, salcâm și fructe exotice. Gustul este plin, cu note de măr, caisă și accente de citrice pe final.
—-3. Sauvignon Blanc 2018, 13,2% . Galben pai cu reflexe verzui, limpede, arome de fructe tropicale, piersici albe, ananas, banane, aciditate buna, alcoolul bine integrat, post gust mediu+.
—-4. Muscat Ottonel 2019, 12,9 %. Muscatul m-a surprins în mod plăcut: nas de fructe coapte, flori de tei, stafide și cu gust de pulpă de mango, apoi note fine de gutuie. Medalia de Argint obținută la Frankfurt International Wine Trophy este justificată pe deplin, iar sticla este ca un bibelou.
—-5. Pinot Noir Rose – un vin sprințar, cu o culoare roz – somon, fructat, căpșune, zmeură și grapefruit, ce lasă un gust proaspăt, răcoritor.
—-6. Feteasca Neagra 2016 – Fine Oak Cask, baricat 12 luni în stejar românesc, 13,5%,– roșu rubiniu intens cu reflexe violacee, strălucitor, cu arome de fructe roșii, mure bine coapte, prune și vișine confiate. Post gust mediu+, cu o tușă de ciocolată neagră.
—-7. Blend Rosu 2018, un cupaj Cabernet Sauvignon+Merlot+Fetească Neagră. Aș putea spune un cupaj clasic dobrogean, deoarece l-am întâlnit la mai multe crame vizitate. Între timp a fost medaliat cu Aur la Premiile de Excelență Vinul.ro.
—-8. Sweet Pinot. Ultimul vin degustat a fost un Pinot Noir, cu 50% zahăr rezidual – din
rezerva familiei, un vin de desert.
—-De la 5 vinuri promise am ajuns la 8. Timpul parcă nu a existat, nici nu am realizat că au trecut 2 ore. Cu promisiunea de a reveni, poză de grup și am părăsit cu greu crama. Iar cu aceasta ultimă vizită, am încheiat turul dobrogean de două zile, așa că hai, la drum…
Spre București, Iași sau Slatina…
Vinuri din Dobrogea. Alira. Ziua 2, degustarea 4
—-Cu un van ultra cocoșat de vinuri și cu alți 8 însoțitori în două berline, plecam de la Crama Rasova cu toata buna dispoziție spre hotelul Voila din buricul Constanței spre ultima degustare a zilei: vinurile Alira. Viteza maximă, vigilență x 16, bâjbială minimă și ajungem… 
Decât 4 vinuri ne așteptau să fie descoperite prin prezentarea asigurată de Mr. George Wine, în mare vervă după o zi plină.
—-Alira este o cramă de 80 de hectare, situată pe înalțimile malurilor Dunării, în apropierea localităților Aliman și Rasova. Ai prins-o? AliRa…
—-Investițiile realizate cu ajutorul lui Karl Hauptmann, un pasionat de vinuri și vizionar, au inclus Alira într-un lanț internațional de crame ce include Bessa Valley din Bulgaria și Chateau 9 Peaks din China, și care se ghidează după o filosofie comună de a face vinuri, la care enologul Mark Dworkin a contribuit din plin. Pasionații de vinuri își aduc aminte,
cu siguranță, de vinurile Enira aduse în România și ulterior, de primele vinuri Merlot de la Alira – vinuri de mare succes.
—-Noi am început cu un Sauvignon Blanc 2019, foarte modern, ce exprimă terroirul din zonă, cu soc, citrice în amalgam și note minerale. Clar, a fost desfătarea șoferilor din acea zi… primul vin fără reținere.
—-Rose 2019 din gama Alira Clasic. Merită descris vinul ăsta, dar se cuvine să menționez și că cei de la Alira, după ce ani de zile ne-au arătat divese vinuri foarte bune roșii, au acordat o atenție mărită vinurilor rose. Atânt în gama Flamma (cu un raport calitate-preț de invidiat), Aliento – vin extrem de expresiv și aparte, clasat pe podiumul Concursului de Vinur Rose din 
acest an, cât și cel prezent – pentru HoReCa, sunt vinuri atent construite, plăcute și mereu apreciate. Urmăresc de câțiva ani buni evoluția pieței vinurilor rose seci și credeți-mă, Alira în ultimii 4 ani a fost mereu sus. De altfel, întreaga Dobroge este la superlativ în crearea vinurilor rose de top. Revenind la ‘eticheta aurie’, e un vin perfect echilibrat, tonic, în acord cu bucătăria mediteraneană, și în care Feteasca Neagră și Cabernet Sauvignonul s-au completat în mod armonios. Băut cu nesaț până la ultima picatură.
—-Fetească Neagră 2017 din gama Alira Clasic. Se lăsase răcoare pe terasa ultimului etaj, așa că acest vin cu note de prune uscate și vișine începea să placă. Tenta de lemn era și ea acolo, rotunjind corpolența și nu mai trebuia decât o geacă și un pic de cărniță, de care ne îngrijisem din plin dinainte.
—-Fetească Neagră Gran Vin 2016 
este vinul cu care eu m-am delectat restul serii. Un vin rubiniu intens, robust, cu multiple note complexe, eu remarcând (pe lângă pruna afumată) și fructe roșii bine coapte, multă ciocolata neagră. După 14 luni în baric a rezultat un vin așezat, echilibrat, serios și generos în asocieri culinare pe bază de carne de vită în special. Până dincolo de miezul nopții nu m-am desparțit de el depănând momentele cele mai frumoase ale zilei alături de grupul de wineloveri.
—-De altfel, a fost și vinul care mi-a ‘dat stingerea’, pentru că în urmatoarea zi aveam o altă vizită de făcut. De aici predau ‘ștafeta’ lui George Wine pentru povestea vizitei de la Crama Gabai.
—-Cu bine,
Podul de la Cramă. Ziua 2, vizita 3. Dobrogea
—-Nu va mai dura mult și reperele se vor schimba. 
Se va spune așa: știi cea mai frumoasă cramă din România? Da, Rasova, bravo!… Ei, mai jos, e Dunărea… Acolo a facut un nene inginer – Saligny, un pod frumos cu 125 de ani în urmă, de unea Țara Românească cu Dobrogea.
—-Nu exagerez, pentru că părerea mea este că Rasova, în acest moment, e cea mai frumoasă și modernă crama de la noi. În turul cramelor dobrogene cu wineloverii, după 
vizita la Viișoara am ajuns aici, la Crama Rasova, pe malul Dunării, ajutați de autostradă, de vremea bună și cu doar cu 2 ore întârziere…
—-Întâmpinați de doamna Zoe Ghiuri și Valentin Ceafalău, am trecut rapid la sesiunea foto a împrejurimilor și turul cramei. Mai trecusem pe aici de două ori, dar niciodată nu am avut atata timp și nu în preajma apusului, care ofera o priveliște de vis. 
Cele 5 vinuri agreate înainte de vizită pentru degustare, s-au facut chiar 8, drept ‘pedeapsă’ că am întârziat și spre ‘bucuria’ celor 3 șoferi.
—-Sa nu uităm ca întregul tur de crame avea încă o motivație: sarbatorirea Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului Românesc, așa că vinurile aveau să stropească ‘mici’ aperitive machidonești: placintă cu brânză, placintă cu spanac, piperchi și în completare, ceva mezeluri de fițe. Vinuri? Am avut ceva… Vali le-a prezentat pe toate și aproape sigur au fost în ordinea urmatoare:
—-Craft Alb, un spumant făcut din Chardonnay și Columna (soi românesc omologat de SCDVV Murfatlar în 1985) obținut prin metodă tradițională îmbueliat nefiltrat. Răcoritor și expresiv, cam ce trebuia ca start de degustare pe frumoasa terasă cu vedere spre Dunăre.
—-Sur Mer Pinot Gris 2019, un vin proaspăt de vară, atrăgător nu doar datorită sticlei și etichetei ingenioase, dar e plăcut și vioi, perfect de împerecheat cu plăcinta cu brânză.
—-Sur Mer Chardonnay 2019 venea să confirme ceea ce constatasem în turul cramelor din Dobrogea de Sud: Chardonnay-ul și-a găsit un loc propice aici în oricare din variante, baricat sau nu. Ca și acesta, fiind un vin modern, dar cu tipicitate de soi, plăcut și reconfortant, cu note complexe de fructe albe și aluzii de alune cu vanilie.
—-Sur Mer Rose 2019 o cunoștință mai veche, remarcat și de Elizabeth Gabay la Concursul de Vinuri Rose ediția a 8-a, unde s-a clasat foarte bine. Un vin foarte apropiat de ceea ce se realizează în Provence, foarte echilibrat și exuberant, plăcut și care ar trebui să mulțumească o largă categorie a pasionaților de vinuri rose, făcut din PN+Sy+FN.
—-Nud Alb 2019, încă o noutate pentru mine și o propunere interesantă a enologului Răzvan Macici, vinul fiind făcut din Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Fetească Regală și Muscat Ottonel. Tonic și îmbietor datorită componentei aromate și provocator pentru amatorii de vinuri cu tente puternic florale.
—-Imperfect Alb 2019 este un blend de Fetească Albă și Fetească Regală, interesant și vioi. Nu am apucat să-l aprofundez, dar urmărind colegii de wine travel de lângă mine, sunt convins că trebuie să-l reiau curând.
—-Tortuga Alb 2016, nu-l știam și eram curios să cunosc gama de sus a cramei, mai ales acest vin. Asamblaj din Sauvignon Blanc, Pinot Gris și Chardonnay, din care răzbat tonurile vanilate, iar în gust cele onctuoase ale Chardonnay-ului. Celelalte soiuri dau prospețime și notele tonice ce dau echilibru vinului. Categoric, pentru mine, este vinul cel mai complex și care mi-a plăcut cel mai mult.
—-Tortuga Roșu 2017, un vin viguros cu o complexitate aromatică dată de Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon și Syrah, plus maturarea timp de 18 luni în butoaie de stejar, care-i conferă o structură puternic aromatică și gustativă. De revăzut peste ceva timp.
—-Ei, bine, ultimele 3 vinuri le-am descoperit pe când soarele blând dădea să se ascundă de noi, surprinzând din nou un apus de zile mari și intrând în sesiunea a doua de foto. Am adunat de la participanti cele mai reusite fotografii si le pun aici de-a valma invitându-vă să faceți la Rasova o vizită cât de curând. Vinurile bune și oamenii primitori nu țin cont de anotimp. 
—-Și ne-am grăbit, în ritmul nostru caracteristic, doar după poza de grup și, evident, după cumpărăturile care aveau să cocoșeze defintiv bietul van. Direcția: Constanța, cu alte două ore întârziere, unde mai aveam încă o degustare: Alira. Dar despre asta, în curând.
.
.
.
.
Comentarii recente