—Am vrut să fiu solidar cu Pițurcă și să mă detașez total de Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia, dar nu am reușit. Sâmbătă după amiază eram prin casă şi încercam câteva inovaţii culinare cu televizorul deschis pe TVR1.
În timp ce tăiam câteva șuvițe de pui pentru wok, mai aruncam un ochi la tv, făcut atent mai mult de comentatorul care era și el uimit de cât pot alerga hondurașii ăia în meciul cu Ecuador. După ce-am scos de la fiert niște morcovei, era deja 1-0 pentru Honduras și m-am hotărât să fiu mai atent la ce se întâmpla acolo.
—Până am dat eu de trei ori din mânuțe, ecuadorenii au egalat și-au mai dat încă un gol de final ca să complice definitiv grupa. De abia am pus feliile de morcovi la prăjit (precum cartofii, în ulei mult), că în scurt timp începe alt meci anunțat fără miză: Argentina – Iran. Aiurea!
—
Când am văzut cu ce dezinvoltură joacă iranienii împotriva vedetelor alb-bleu (nu erau secui!), mi-am dat seama că ai noștri nu aveau ce să caute p-acolo. Dribling, centrări, atacuri, apărare sigură, tot ce vrei pentru o înfruntare de Campionat Mondial cu Argentina. Atunci mi-am dat și eu seama ce bine e să ai în echipă un Messi. Te scoate din… necaz. Frumos meci și torul era pregătit pentru o sărbătoare a fotbalului.
—
Toate ale gurii erau cum nu se putea mai bine, dar nu-mi puteam lua ochii de la meci. Potrivisem un vin chilian, pentru că și echipa lor a jucat extraordinar (ne spusese Lucescu, ăl’ bătrân) și cred că vinul se potrivea și cu ce-aveam în farfurie. Chardonnay 2013 Viu Manent. La o mândrețe de meci și mâncare, a venit și surpriza acestui vin facut în două podgorii, precum frații Boateng, dar în echipe naționale diferite. Asta da ciudățenie! Nu că nu s-ar mai fi întâmplat, dar nu-i văzusem niciodată în ipostaza asta.
—
Nu știu ce fainoșag luaseră ghanezii pentru meciul ăsta, dar au jucat magistral, iar vinul care-l alesesem era din ce în ce mai bun. Proaspăt, echilibrat, vesel, cu toate aromele bune de fructe exotice și mai ales nebaricat, așa cum îmi place mie. Când au dat ghanezii și al doilea gol… eram la jumătatea celei de-a doua sticle. N-aș fi zis niciodată că voi fi în stare să beau singur mai mult de o sticla de chardonnay. Ei, uite că se poate, pentru că e greu să nu remarci notele florale, aromele de caise și bananele coapte, dar mai ales postgustul ăla de grapefruit foarte plăcut.
—Și când marea Germanie (mai ales după meciul cu portughezii) se pregătea de kaput, intră tânărul pensionar Klose ca să pună talpa la egalare. 2-2 și sticla goală!
—Două concluzii se desprind: nu mai există demult echipe de neluat în seamă, iar vinurile din „lumea nouă” încep să placă din ce în ce mai mult și la albe.
—Era să uit:Chardonnay 2013 Viu Manent bate spre 7 papioane şi nu mai am decât 4 sticle, iar campionatul ăsta e din ce în ce mai atractiv.
—RaSto
Pui cu smântână
—Ce ne spune Radu Anton Roman despre aceasta rețetă?
—Un simbol al voluptoasei bucătării moldoveneşti, monologând cu aceeaşi dezinvoltură şi pe prispa răzăşească şi în iatacurile boiernăşeşti şi în sufrageria bonjuristă şi gudeistă (de la Good day) a intelighenţiei ieşene. Mâncărică de duminică sau pentru oaspeţi dragi, o gasiţi în literatură, la Deleni-Vale, la braseria “Unirea”, în istoria pre şi post-alicuzistă, la “Romvared”,
în memoriile scandaloase ale fratelui Chibici, la cantina liceului din Huşi, în Sanda Marin. Pune mereu aceeaşi problemă insolubilă, a oaselor: n-ai cum să apuci cu mâna din cauza sosului gros, dar cine ar putea să curăţe, numai cu furculiţa şi cuţitul, carniţa de pe oasele (îngropate în smântână)?
—Reţeta originală: un pui, 100g. unt, 200 ml smântână, mărar, sare. Puiul se taie bucăți și se pune la făcut în unt. Când s-a rumenit puțin, se stinge cu apă, se acoperă și se lasă să nădușească pe foc mic. Se toacă mărarul, iar când puiul s-a frăgezit pe jumătate, se sărează, se toarnă smântână și se da cratița la cuptor să se desăvârșească vreo jumătate de oră. Se scoate mâncarea, se presare mărar, se amestecă ușor.
—Rețeta asta o aveam în minte de ceva timp, dar de abia acum m-am stârnit să o fac, pentru că aveam și vinul potrivit în casă: chardonnay de la Crama Siminoc – Domeniul Vlădoi.
—Fața de rețeta originală, m-am abătut puțin, adăugând printre puținele bucăti de pui fără oase, ceva felii mai mari de pulpă de curcan, apoi am stins rumeneala cu ceva vin și am mai adăugat și o mână de ciperci. Sosul de smântână l-am făcut și în variantă gorgonzola, așa… ca să internaționalizăm dish-ul. Rău n-avea ce să iasă din improvementul meu.
—În scurt timp după ce-am pus tava la cuptor, tot parterul casei era înmiresmat de o aromă provocatoare, și pândind cu un ochi cuptorul, iat cu celălalt răcitorul în care aveam chardonna-ul, mi-am dat seama că am șanse saă-mi divorțeze ochii definitiv.
—M-am înarmat cu răbdare și am început să triez pozele făcute cu o zi în urmă la Crama Siminoc în Murfatlar, unde acompaniat de un grup de prieteni plin de voie bună,
am vizitat via domnului Vladoi, crama şi-am degustat sauvignonul, rieslingul italian, feteasca regală, chardonnay-ul, rozeul din fetească neagră şi gata.. că restul erau roşii, dar nu m-am orpit la caisată sau vișinată.
—Și cum rememoram momentele de cu o zi înainte, m-apuc de sticlă și pot spune că în spatele etichetei frumoase și sobre, stă un vin din gama Pivnița Basarabilor, de culoare frumoasă, galben-pai strălucitor. Stă binișor cu aromele pentru că răzbate mirosul de baric, ușor vanilat, dar și fructe albe de sezon coapte. În combinație cu „puiul cu smântână”, vinul prinde curaj, ca şi mine la băut şi se „aşează” bine cu sosul alb şi cremos şi devine din ce în ce mai greu să reglez atenţia la papile, aşa că o altă variantă a notelor de degustare la găsiţi aici. La sfârșitul mesei,
aveam senzația că eram ultimul soldat din regiment scăpat în popota ofițerilor, pentru că întingem cu pâine prin sosul ăla, de n-a mai rămas nicio dâră pe farfurie.
—La al doilea pahar, după ce a mai luat ceva aer, remarci echilibrul alcoolului (12,5%) și structura serioasă, așa că mi-a ținut o bună companie revăzând pozele de la cramă și din excursia de numai o oră la Mamaia.
—În concluzie, cramă mică, ambiții mari, vinuri promițătoare și minim 6,5 papioane din 8 pentru acest chardonnay de 2012.
—Un week-end cu lucruri frumoase și cu mare detașare față de CM de Fotbal. Totală.
—RaSto
….Din comunicatul de presă al IWCB 2014 am ținut să scot în evidență câteva cifre ce merită atenția iubitorilor de vinuri de la noi.
International Wine Contest Bucharest 2014, concurs desfășurat sub egida OIV, în perioada 22-25 mai 2014, la Biblioteca Națională a României.
Numarul de probe: 723 probe inscrise initial, din care au intrat in concurs 712 datorita unor intarzieri de expediere.
Numarul de tari participante: 19 (alaturi marilor tari producatoare, au fost inscrise probe din China, Slovacia, Macedonia).
IWCB are ca obiectiv atragerea in concurs a competitorilor din Georgia, Armenia, pe cei din spatiul ex-iugoslav (Serbia, Croatia, Slovenia, Muntenegru, Macedonia), Ungaria, Turcia, Liban, Israel, Cipru.
In acest fel se asigura o crestere constanta a concursului dar, in egala masura, se profileaza un “poligon de incercare” pentru producatorii romani.
Numarul de operatori care au inscris probe: 124 dintre care:
• 56 producatori romani
• 9 importatori care au inscris probe de la 55 producatori straini
• 59 producatori straini
Asadar, au fost inscrise probe de la 170 producatori: 33% producatori romani si 67% producatori straini.
Se constata ca predictia privind pragmatismul producatorilor straini se confirma. Firmele romanesti care stau deoparte (si dezechilibreaza balanta) vor deconta destul de scump aceasta pozitie in viitorul apropiat.
Jurizarea pe tablete
In primavara 2014, unul dintre cele mai mari concursuri din lume, anunta, cu mandrie, implementarea jurizarii pe tablete. Erau implicare firme mari de soft si producatori de device-uri IT. In absenta oricarui tip de suport, IWCB, prin forte proprii, reuseste la fix doua luni, sa impuna jurizarea pe tablete, pe un fundament teoretic original emis acum trei ani; cu alte cuvinte, cu mai multa intelegere, am fi putut avea o premiera mondiala.
Analizor Y15 Biosystems
Pentru intarirea increderii consumatorilor consumatorilor in valabilitatea ierarhiei stabilite de IWCB, s-au facut analize de laborator pentru cateva sute de probe din concurs. Se vor confrunta aceste determinari cu cele care vor fi efectuate, peste cateva luni, pe acelasi analizor, pe aceleasi vinuri, luate de aceasta data direct din piata, de la raft.
Doua probe din Romania au obtinut Marea Medalie de Aur
Nivelul excelent al concursului a facut ca un vin rosu si un vinars de 28 de ani din Romania sa isi adjudece cea mai pretioasa distinctie. Registration 2014
Pentru obtinerea acestei medalii este nevoie ca media obtinuta in urma notarii tuturor membrilor din panel, dupa eliminarea extremelor, sa fie de peste 92 puncte.
IPPU Packaging, in calitate de partener IWCB, aduce in prim-plan eticheta autoadeziva tiparita pe suport metalic la Concursul International de Vinuri, editia 2014, disponibila, in acest an, doar pentru Marea Medalie de Aur.
Din juriu au facut parte 12 jurati straini si 9 jurati romani.
Cei 12 jurati straini provin din tari ca Franta, Italia, Germania, Elvetia, Statele Unite, Columbia, Bulgaria, Moldova, dar si din tari reprezentate pentru prima data in juriu: Hong Kong, Polonia, Croatia, Slovacia.
Total probe intrate in concurs: 712:
● 663 vinuri din care:
• 624 vinuri linistite
• 26 vinuri de colectie – jurizate si premiate in categorie separata
• 6 Natural Sweet Wine (Late Harvest, Botrytised wine, Ice Wine,)
• 7 vinuri speciale (Porto, Marsala, Madera, Mistelles, Tokay Aszu, Jerez, Fino, Montilla-Morilles)
● 43 vinuri efervescente
● 6 distilate de origine viti-vinicola
Pentru ca rezultatele obtinute sa nu fie derutante pentru consumator, au fost atribuite medalii in fiecare sectiune. Astfel, se poate spune ca “vinurile de colectie”, cu o circulatie redusa in piata, nu au “furat” din medaliile vinurilor curente.
Distributia pe tari a probelor:
Ø 55% din total probe au fost probe din Romania si 45% probe din strainatate
An de an, raportul dintre participarea celor din strainatate si a producatorilor romani se echilibreaza. In aceasta dinamica, nu este exclus ca, in urmatoarele editii, vinurile din strainatate sa depaseasca 50% din totalul vinurilor inscrise.
Analiza vinurilor linistite:
• Dupa provenienta: 58% romanesti (362) si 42% din strainatate (262)
• Dupa culoare: 48% vinuri albe, 10% vinuri rose, 42% vinuri rosii
• Dupa felul vinului: 94% vinuri seci si demiseci, 6% vinuri demidulci si dulci
Punctaje peste 82 au obtinut 55% dintre probe, dar medalii au obtinut 31.6% din total probe, adica un numar de 225 medalii.
Repartizarea medaliilor:
• 2 Marea Medalie de Aur….1%
• 76 Medalia de Aur……….34% din total medalii si 11 % din total probe
• 147 Medalia de Argint….65% din total medalii si 20% din total probe
Topul participantilor cu cele mai multe medalii de aur:
1. Cotnari SA 7
2. Vinexpert 7
3. Vincon 4
4. Viile Budureasca 3
5. Castel Vinum.3
6. Casa de vinuri Cotnari 3
7. Casale del Giglio, Italia 3
Topul participantilor cu cele mai multe medalii:
1. Vinexpert2 9
2. Cotnari SA 10
3. Cramele Halewood.9
4. Viile Budureasca.8
5. Castel Vinum.7
6. Lusarom 7
7. Jidvei 7
8. B-Winegrower.7
Ultima medie,pe clase de produse:
• Vinuri linistite albe…………………83
• Vinuri linistite rose…………………83
• Vinuri linistite rosii………………...83,33
• Vinuri de colectie……………………84,67
• Natural Sweet Wines………………84,33
• Vinuri speciale……………………….84
• Vinuri Efervescente………………..82,67
·Distilate de origine viti-vinicola 90
“Normalizarea” consumului, eforturile de comunicare ale vinurilor, dau rezultate.
Vinurile albe si vinurile rosii sunr aproape in echilibru, vinul rose in crestere. Daca adunam procentele vinurilor rosii cu cele ale rose-ului (tot rosu), obtinem majoritatea pentru cele rosii. Este o inversare istorica de procente.
Top tari dupa numarul de probe inscrise:
– 395 probe Romania 30% medaliate
– 110 probe Moldova 34% medaliate
– 68 probe Italia 24% medaliate
– 38 probe Franta 42% medaliate
– 23 probe Portugalia 30% medaliate
– 15 probe Bulgaria 47% medaliate
Mai trebuie menționat că pentru al doilea an consecutiv, la IWCB au putut participa pe parcursul celor 4 zile de concurs și bloggerii de vin, într-un panel separat de cel oficial. Cei prezenți au putut să-și confrunte punctajele date cu jurații oficiali și să-si verifice capacitatea de jurizare. Au fost prezenți bloggeri de la Oenolog.ro, vin2.ro, lucruribune, pistoane baricate și Cosmin Tudoran, iar numai cine nu a putut sau nu a vrut, nu a fost acolo. Pe tema asta, orice discuție ar fi degeaba.
Azi e Gala Premiilor IWCB 2014. Mă voi duce și am să mă bucur (unblind) de redegustarea vinurilor medaliate și totodată vreau să-i felicit pe toți medaliații de azi, cât și pe organizatori.
Noroc,
RaSto
….
Ce ne spune Radu Anton Roman despre aceasta rețetă?
….Mănâncă şi românii scoici, dar numai ca o joacă exotică de vacanţă intelectuală la mare (deși, la Palanca, pe Sabar, am găsit niște țigani dâmbovițeni care scormoneau mâlul după acele scoici mari, ovale, de apă dulce, pe care le fierbeau și le mâncau cu mămăligă și mujdei!)
Rețeta originală: 1 sac de midii (ca să iasă o crăticioară de cărniță) foarte, foarte proaspete, atunci smulse de pe stânci, o ceapă, un pahar de untdelemn, o ceașcă de orez, un pahar de bulion roșii, sare și piper. Se opăresc midiile, ca să se deschidă, se scoate carnea, se curăță de piciorușul vegetal și nisipos, se lasă într-un vas, să aștepte. Se pune
ceapa la rumenit în ulei, se adaugă orezul, se călește puțin 4-5 minute. Se pun midiile, se adaugă și bulionul, sare, piper și încă o ceașcă de apă; se amestecă și se dă la cuptor o jumătate de oră.
….M-am conformat întocmai celor scrise de Radu Anton Roman în Poveștile Bucătăriei Românești și-am dat o fugă la malul mării de lângă Chitila (adică, la Carrefour), de unde am desprins midiile de stâncile de gheață din cuvă, unde mi-au cântărit vreo doi săculeți de 1,65 kile, proveniți de la L’Acquachiara. De-aici încolo, numai voința Domnului, priceperea Chef Make și sfaturile mele inspirate au făcut să iasă ceva gustos pentru foamea de dupăamiază. Pentru toată sclifosenia de mâncare am venit cu îmbunătățiri: doi căţei de usturoi, un ardei iute mic tocat (sau ciuşcă, ca să fiu în ton cu dobrogenii), un strop de lămâie stoarsă și o juma de pahar de vin roze de la M1.Crama Atelier, roze din fetească neagră Arezan, ca să nu ieșim din incintă. 
….Și zic să poposim puțin la vin, pentru că aveam de sărbătorit culesul cireșelor din curte. Producție record de când l-am plantat: peste 60 de cireşe! Rozeul Arezan din recolta lui 2013, e unul din vinurile roze românești care mi-a plăcut. La Centura Roze de anul ăsta s-a clasat în primele 6 vinuri, iar principalele sale calități le-aș scoate în evidență cam așa: culoare vioaie, frumoasă, destul de proeminentă de sirop de cireșe și zmeură. Foarte îmbietor ca arome, pentru că simți zmeura, capșuna și tenta de cireșe cu amestec de multe citrice coapte. Cum se simte gustativ în combinația cu picanterii mediteraneene? Pfaaii… Orice reclamă la McDonald’s ar păli! Ce bine-i stă cu aciditatea asta măricică, iar dacă restul de zahăr e de numai 2,4 g/litru, se descurcă pozitiv la pairing cu iuțeli. De alcool nu mai zic nimic, pentru că are doar 14,4 % și e pe nicăieri, adică perfect integrat.
Eu cred că ceva ani în urmă, Radu Anton Roman și Razvan Macici s-au vorbit ei într-un fel… că prea bine s-au potrivit midiile cu rozeul din fetească neagră, pentru că ce-a fost la gura mea, mi-e rușine să scriu. Minim 7 din max. 8 papioane.
….Hai, că nu mai insist cu detalii, dar dacă știe cineva adresa lui Gordon (Ramsay, desigur), anunțați-mă, că vreau să-i dau un sfat!
….Poftă bună,
….RaSto
….15 mai, imediat după Centura Roze, eram pe drum spre Brăila pentru un dublu
eveniment: degustarea vinurilor Cramelor Recaș și concert Jezebel – Pe valurile muzicii la Brăila – de la Edith Piaf la Maria Tănase. Împreună cu Iulian de la Pistoane Baricate, pusesem demult la cale treaba asta, mai ales după ce el descoperise vocea Izabelei pe youtube, iar între timp cercul iubitorilor de vin din Brăila crescuse considerabil.
….Pe lânga reântalnirea cu prietenii de acolo și cu George venit în vizită din Galați, mi-a făcut mare plăcere să-l revăd pe Stelian Ștefan – somelierul Cramelor Recaș, el fiind unul din pionii principali ai realizării evenimentului.
….Pentru mine, dintre toate vinurile degustate (spumant roze, cahardonnay-uri și alte două vinuri roșii), cel de care m-am lipit definitiv a fost Feteasca Regală Barrique 2013, de care m-am îndrăgostit.
Desigur, în rândul audienței aș mai fi găsit motive pentru contemplare, dar fiind la degustare, m-am concentrat pe acest vin. Nu era prima data când am făcut cunoștință cu acest vin, pentru că înainte de Paște, l-am tot „ciupit” cât stăteam cu nasul prin bucătărie. Am regăsit şi de data asta culoarea plăcută și nasul fructat, exploziv și foarte plăcut. Gustul acrișor cu nuanțe de mango și ananas, ierburi, lychee nu-ți poate fi indiferent și s-a remarcat ușor printre cei prezenți la Privighetoarea, pentru că după ce l-au dus la gură toți, s-a auzit un oftat admirativ. Cu Iulian, Cristina și George am agreat toți că ne place și-am continuat să fim atenți la Stelian de la care am aflat că parte din fetesca regală a fost ținută doar 4 luni la baric. Vinul are aciditate bună, destul de corpolent și bine integrate cele doar 12 vol. de alcool. Stă destul de bine și la post gust și e ușor de asociat cu mizilicuri de vară, astfel că se apropie de 7,5 papioane din cele max. 8.
….Iar după ce Jezebel se stârnise la
una din melodiile noastre preferate (Bun e vinul ghiurghiuliu), am aflat că distribuitorul local adusese doar câteva sticle pentru acea seara, astfel încât am început negocierile cu alte mese și ospătarii ca să putem comanda și noi una-două sticle, pentru că panta „i” (coeficientul ce reprezinta diamentrul de transport al ţevii) se modificase brusc.
….Am plecat prin Gradina Publica fredonând bâlbâit Je ne regrette rien, desigur, cu regretul că ar mai fi încăput un pahar din vinul cu care sper să vă întâlniți și voi cât mai curânt.
….Au revoir,
….RaSto
Comentarii recente