Interviu cu un artist
Stau de vorbă cu Cristian Neagu la un pahar cu vin alb demidulce, deh nu poţi să obligi omu’ să bea ce trebuie… Fost campion de culturism (pe la 1900 toamna, cum îi place lui să se autoironizeze) actualmente actor şi scenarist pentru serialul TRĂSNIŢII de pe Prima Tv, Cristi e un tip cu un fizic de peste 100kg care nu poate să treacă neremarcat. Mereu spune despre el, că se îmbracă de la raionul de huse auto. Gustă din vin şi îl savurează cu ochii închişi, tipul e un gurmand perfect şi dacă îl vezi mâncând mormăind de plăcere ţi se face poftă şi vrei şi tu din ce mănâncă el.
Bogdan
Cristi ştiu că ai făcut sport de performanţă mulţi ani, de ce te-ai oprit? A fost atinsă o limită de vârsta sau?…
C.N-In afara unei accidentări foarte urâte în 1995 toamna, trebuia să mă retrag odată şi odată şi să mă apuc de ceva profitabil.Că, sertarele alea pline cu medalii şi diplome nu produc nimic! (râde) Încă nu m-a retras definitiv din sport, de prin 1996 sunt arbitru la competiţii de culturism, fitness, skandenberg, powerlifting şi strongman.În ultima vreme însă am rărit-o şi cu acestea, pentru că îmi direcţionez energia spre domenii noi.
Bogdan
Cum ai ajuns de la un sportiv medaliat să scrii scenarii pentru televiziune? Cele două activităţi mi se par total opuse!
C.N-Da, mă lovesc mereu de întrebarea asta! (râde) E suspect un individ cu gâtul mai gros decât capul şi care arata că Brutus din desene animate să scrie scenarii pentru tv! Cred că pur şi simplu aşa a fost să fie! Eu scriu articole sportive în presa din 1991, apoi din 2004 când am colaborat prima oară cu Trăsniţii în rol de boxer, mi-am dorit să scriu comedie.Şi din 2007 am tot scris câteva sute de episoade! E fascinant să vezi cum de la o idee aparent banală, dar funny, se naşte un episod pe care în scurt timp îl vezi seara la audienţă maximă pe un post tv. Încă nu m-am obişnuit cu asta!
Bogdan
De unde îţi iei ideile pentru scenarii? Te inspiri din viaţa reală sau inventezi poveşti şi situaţii?
CN-Bogdane recunosc că vinul ajuta creaţia şi nici măcar nu spun ceva nou, toţi artiştii care au creat, au pictat, au compus muzică sau poezie, etc. se ştie că foloseau vinul ca substanţa dopantă. Am simţit asta pe pielea mea când în pauză de inspiraţie mai gustam un pahar cu vin. Însă da, mă inspir din viaţa reală, pentru că nu degeaba există vorba aceea: “Viaţa bate filmul”
Bogdan
Dă-mi un exemplu de întâmplare reală, care a dus la ideea unui episod! Ştiu că îţi cer să dai din casă, dar negociem la o ciorbă de burtă costul dezvăluirilor! (Cristi nu spune nimic, mustăceşte, însă în ochi îi văd două luminiţe – gurmandul din el biruie şi începe să vorbească…)
C.N-Intr-o seara veneam de la filmare rupt după 13 ore pe platou în care filmasem 3 episoade. Urcând scările, dau peste o pisică la etajul doi, eu locuind la 3. Fiind mare iubitor de animale, socializez cu ea, apoi intru în apartament şi scot pungă cu gunoi să nu o uit dimineaţa când plec de acasă. Dimineaţa, pungă vandalizată de mâţă, gunoiul împrăştiat pe hol, vecini supăraţi! Aşa a apărut episodul Pisica Antidrog din actualul sezon, episod difuzat pe Prima Tv săptămâna trecută şi care poate fi vizionat online aici!
Bogdan
Ca o ultimă întrebare, având în vedere că suntem pe un blog de vinuri, tu ce părere ai despre vin? Te întreb în primul rând, ca fost sportiv de performanţă!
CN-Clar – în sportul de înaltă performanţă, e mai complicat cu consumul de vin, că acolo caloriile sunt calculate, etc., dar să fim serioşi, sport de performanţă face 0,00001% din populaţie!
Pentru restul oamenilor obişnuiţi, activi sau nu, vinul e un ingredient care conţine nutrienţi vitali pentru sănătate, nu degeaba când am fost la Paris am văzut oameni de 80-90 de ani drepţi ca bradul, care la prânz beau un pahar cu vin!
Eu personal beau cu plăcere vinuri albe demiseci sau demidulci, beau şi rose-uri şi nu prea mă ating de vinul roşu. Asta, ca să ştii exact ce cadou să îmi faci de ziua mea! Apropos vinul ăla din 1974 (Riesling de Rhin) primit de la tine, a fost cel mai bun vin băut de mine vreodată! Să-ţi păstrezi obiceiurile!
Salutări pentru toţi cititorii vin2.ro
Mai multe
Din când în când
….Nu mai încercasem demult vinuri de la Segarcea. Era timpul să văd și eu cum sunt noile lor vinuri, așa că am luat o sticlă Minima Moralia – Onoare. Auzisem de lansarea noii game ca fiind impresionantă și de puncatajele mari obținute prin SUA.
….Sticla și eticheta sunt neobișnuite. Cupajul alb Onoare e făcut din Fetească Albă, Chardonnay baricat (6 luni) și Chardonnay nebaricat, Sauvignon Blanc şi Pinot Gris și are o culoare galben-verzuie, interesantă, strălucitoare și limpede. Dacă vorbim de nas, aflați că e persistent, foarte floral, cu amestec de fructe coapte și cu un iz puternic de chardonnay afumat. Gustul e plăcut, cu atac de caise, ușor plat la început, dar nu pentru mult timp, pentru că vine și aciditatea imediat. Cremos și catifelat, simți combinația de chardonnay-uri și pinot gris. Feteasca rotunjește, iar sauvignonul ajută și el la echilibru, dând forța și corpolență. Alcoolul (de 13%) e perfect integrat. Îți dă impresia că limba s-a transformat în podiumul unei prezentări de modă, în care fiecare soi se prezintă fie pe rând, fie în grup, dând prestanță, decență și mai ales eleganță.
….Vinul e generos în asociere cu mâncarea. De la pește, pui, paste, până la fructe de mare, poți parcurge orice. Deși mă cam săturasem de vinuri baricate (VinCE Budapesta), îl gasesc ca fiind plăcut, bine structurat, elegant și serios, numele de Onoare, fiind bine ales. Punctajul acordat: 7 ppn-e.
….Pentru vremurile noastre, recomand vinul celor care fac politică la nivel înalt. Și dacă prețul e cam mare, măcar să se uite din când în când la sticlă și să citească de câteva ori pe zi numele acestui vin: Minima Moralia O N O A R E. Fie că sunt la putere, fie ca sunt în opoziție.
….RaSto
20 Martie 2013
6 luni de blog vin2.ro și câștigătoarea concursului din 20 martie: doamna Adriana Aldea
Mai multe
Bizanț pe toată linia
….Ce face omul în casă în ultima zi friguroasă din martie? Bea un vin. Adică eu, uitându-mă la televizor. Uite aşa, am aflat că Adrian Năstase a ieşit din puşcărie în direct pe toate televiziunile. Aglomeraţie de păreri prin studiouri şi oameni contradictorii. Eu zic că ar fi putut să mai stea. Inspiraţia vine când eşti liniştit şi relaxat ca să poti scrie lucruri pe blog şi carţi interesante. Cine mai citeşte blogul lui Năstase dacă el e liber? O să dea buzna la TV şi nu-i vom mai duce lipsa. Singurul post serios a fost Kanal D, care orice s-ar întampla, nu întrerupe preaminunatul serial preferat al coafezelor şi ghişeistelor de la taxe şi impozite sub niciun motiv: Suleyman Magnificul.
….Cândva și Năstase era un fel de sultan, dar aștia cu filmul turcesc sunt talentați bine de tot. Ce filmări, ce interioare, ce actori, ce cadâne… Totul la superlativ. Desfac și eu un vin, ca să fiu în agreement cu situatia: Byzantium Rose Euxine 2011.
….Byzantium, frate! De la Cramele Halewood. Știu că sunteți nerăbdători să vă povestesc ce s-a întâmplat în episodul de aseară și cum mama sultanului se amestecă în autonomia haremului, dar zăbovesc daha az (puțin) asupra vinului. Prin sticlă se vede o culoare frumoasă, de somonel, dar și ceva siropel de căpșune. Vinul e făcut din shiraz cultivat prin Murfatlar și are un plăcut miros de fructe de pădure, mai ales frăguțe, dar și ceva citrice pierdute pe-acolo. Gustul îți amintește de un reușit vin din bolta lui tataie, curat, fructat, cu acid cât trebuie și echilibrat în structură și alcool. Vinul ăsta, la alcool, e ca Heidi Klum. Știi că are, dar nu-i dai (13,5%). E a 2-a oară când beau roze din syrah, dar ăsta mi-a plăcut mai mult. 
….Când să mă apuc și de mâncare, apare intriga maximă în episod: Huremm vrea să preia controlul haremului. Nici boierul Gul, nu stă deoparte și amenință. Nu mai zic de prințul Mustafa, care-i cam obraznic și nu vrea să vină la întâlnirea cu tatăl său -Suleyman- ditamai sultanul. Ce m-a enervat cel mai tare este boierul Șekel și Matrackcî. Aștia chiar nu se potolesc, iar Pașa Ibrahim admira de 30 de minute niște statui prin curte. Păi dragilor, istoria imperiului Otoman era mult mai ștearsă la Dimitrie Cantemir, decât aici, la TV.
….Și uite-așa, m-am trezit că fac rating la un serial de basm, la care rozeul Byzantium mi-a ținut frumoasă companie. Am să schimb canalul înapoi, la știri, la eliberarea lui Bombo. Poate vedem și ceva împușcături. N-ai de unde să știi. La noi, aici , la porțile Bizanțului…poți fi surprins oricând.
….Elveda, măi!
….RaSto
.
.
Comentarii recente