În vizită la ‘’Șopârlă’’
“Scrie pe Vin2.ro” – povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Eleonora Rusu
—-Am avut ocazia ca alaturi de organizatorii si juratii IWCB-ului, sa vizitez crama unuia dintre producatorii mei preferati din Dealu Mare. Vizita era dedicata in principal participantilor straini, cu scopul de a le prezenta o crama din Romania. Excursia a fost organizata sambata, in a 3-a zi de concurs, dupa sesiunea de notare a probelor, un pranz rapid La Mama.
—-Peisajul din Dealu Mare e superb si in perioada asta a anului, inconjurat de vie cat vezi cu ochii. Drumul care urca spre crama LacertA parea dintr-o poveste… poate si pentru ca vremea a tinut cu noi – soarele stralucea printre nori si totul era scaldat intr-o lumina placuta. De sus, de la crama, imprejurimile se vedeau in nuante de verde crud, cu cateva alte constructii la orizont -cramele vecine- mici insule intr-o mare verde.
—-Ajunsi acolo, toti ne uitam cu jind la vinurile desfacute si aranjate frumos pe masa, in frapiere, pentru degustare. Au fost disponibile pentru degustat …si pentru savurat, toate sortimentele din portofoliul cramei. In afara de vinurile care ne faceau cu ochiul, ne imbia si mirosul de mancare ce se simtea in aer ….iar pranzul luat cu cateva ore in urma era deja istorie – incepea sa ne fie foame.
—-Totusi, curiozitatea de a vizita crama era mult mai mare asa ca, insotiti de Mihai Baniță, oenologul cramei, care a fost si membru in juriul IWCB, am inceput turul. Era prima data cand am vazut indeaproape echipamentele destinate producerii vinului asa ca l-am asaltat cu o multime de intrebari. 
Foarte interesanta mi s-a parut linia de imbuteliere pe care as fi curioasa sa o vad si “exercitiu”.
—-La final, am urcat cu totii in curtea cu bancute si am inceput procesul de degustare – fiecare dupa preferinte. Vinuri au fost insotite de cateva gustari, care de care mai apetisante, foarte potrivite mai ales pentru vinurile albe. Programul de relaxare si socializare a inceput, membrii straini ai juriului erau foarte incantati atat de integrarea constructiei in peisaj cat si de primirea de care au avut parte, facand poze si degustand cu interes tot ce era prindeau. Dupa terminarea gustarilor reci s-a trecut la gratare, mititei, carnaciori cu mamaliguta, tocanite … mancaruri mai serioase, pentru vinurile rosii.
—-Din colectia ‘’alba’’ preferatele mele a fost Rheinriesling-ul (mineral, proaspat, cu usoare note florale) si Cuvee X (mai corpolent, citric, cu nuante usor vegetale si de fructe exotice). Rose-ul din Blaufrankisch l-am ‘’verificat’’ fugitiv (bun si acela) dupa care am trecut la culoarea preferata: rosu! Toate mi-au foarte mult. Cap de lista, pe gustul meu, au fost Shiraz, Merlot, Cabernet si desigur Cuvee IX 2012. 
E drept ca imi era dor si de Cuvee IX din 2011 dar stocul a fost de mult epuizat.
—-Fiecare cu paharul ‘’la purtator’’, am urcat pe terasa din spatele cramei pentru a savura, alaturi de vin, apusul soarelui. S-a creat acel click : cadrul perfect pentru multe discutii prietenoase si relaxate, in diverse limbi straine – fiecare cum si ce stia. Cu totii eram incantati de tot ce ne inconjura si pusi pe palavrageala, temele principale fiind desigur cele legate de vinuri. 
Uitasem de oboseala de peste zi asa ca ne-a parut rau ca trebuia sa ne adunam de plecare.
—-Cu un insentive la pachet – adica o sticla de Cuvee IX oferita cadou fiecarui vizitator, ne-am imbarcat in autocar. Parca ne parea rau sa declaram ziua inchieiata asa ca am continuat petrecerea si in masina, cu muzica, glume si povesti, impreuna cu Mihai B. si cateva ‘’provizii’’ luate ‘’strategic’’ de la crama (Feteasca Alba si Cuvee IX).
—-Pentru vinuri, pentru locul mirific dar mai ales pentru oamenii si atmosfera de acolo, voi cat mai curand si cat mai des pe ‘’domeniul șoparlei’’, care, o data cu aceasta prima vizita, mi-a devenit foarte drag. Helpful photos by Victor Arsene Photography
Mai multe
Leat 6500 Rose 2014
—-Prima data cand am facut cunostinta cu acest nou vin a fost la EthicWine,
chiar inceputul lunii mai. La scurt timp, pentru selectia vinurilor Centurii Roze editia a 3-a, l-am cumparat de la UnVinPeZi si tot acolo am gasit cea mai apropiata descriere a vinului facuta de Sorin Stelian, asa ca n-am sa insist eu prea mult.
—-Leat-ul rose de 2014 e conceput din doua soiuri vinificate separate (Cabernet 55 si Feteasca Neagra 45%), culoarea e din cele mai placute si se distinge atat olfactiv, cat si gustativ printr-o eleganta aproape desavarsita. Chiar daca la prima gura ar putea parea ca are tenta dulceaga, continuarea e la limita sus a satisfactiei papilelor. Aciditatea pare ridicata, cee ace îi da vinului o nota de prospetime, dar si delicatete, iar cele 13 vol. de alcool sunt potrivite atent incat sa-ti tot doresti mireasma si gustul cireselor, a zmeurei si a fragutelor, dar aduce si ceva dintr-un grapefruit rosu. Alaturi de mizilicuri potrivite va puteti face mai usor planuri pentru vacanta de vara.
—-
Unul din favoritii mei, dar doar locul 5 la Centrura Roze de anul asta, insa foarte aproape ca punctaj de finalisti. Cu +7,5papioane, n-am un dubiu ca cele aproape 17000 de sticle vor stinge doar o parte din setea unei veri incepute prea repede.
—-Cu bine,
—-RaSto
Vinuri de Miniș
“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—-Săptămâna trecută am avut ocazia la Marvin Wineshop, să mă întâlnesc cu vinurile dintr-o zonă cu tradiție: podgoria Miniș.
—-Am fost întâmpinați cu un spumant extrem de reușit, pe care îl mai încercasem de câteva ori anul acesta și care de fiecare dată mi-a lăsat aceeași impresie bună: Signum. Vinificat în Ungaria din Mustoasă de Măderat, are o perlație fină și persistentă, o ușoară tentă de biscuiți, extrem de fresh și de plăcut chiar și când se încălzește un pic. 
—-Oenologul și proprietarul cramei, Balla Geza, a început să se prezinte, apoi să ne facă un scurt istoric al zonei. Nu îl mai întâlnisem si din start m-a fascinat atât background-ul, dar mai ales metodele de sale vinificare alese: neutilizarea drojdiilor selecționate care fac vinurile sa fie foarte similare (indiferent de zona de proveniență), selecția, înmulțirea vițelor și nu in ultimul rând exploatarea unor soiuri rare și vechi (Cadarca, Furmint, Mustoasa de Măderat), pe lângă Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon și Franc, Merlot, Pinot Noir. Deasemenea talentul oratoric nu este străin de contactul permanent cu studenții unor universități de profil din Ardeal.
—-Am intrat la propriu „în sesiune” cu vinul folosit și la spumant, dar pe care nu îl mai încercasem ca vin liniștit: Mustoasa de Măderat. Desi era din recolta 2013, culoarea inului asociată cu un gust fresh, crocant, alcoolul moderat (12,5 %) și aciditatea ridicată, îl fac sa fie foarte prietenos pe terasă într-o vară fierbinte. O surpriză plăcută și 83-84 puncte.
—-Ultimul vin alb încercat, din gama de top Stonewine, a fost un Furmint 2013 de excepție. Culoare mai intensă decât precedentul (galben pai), uleios, ușor mineral, cu arome vanilate de la trecerea repetată in cursul procesului de producere prin butoaie de lemn, aciditate cât îi trebuie, echilibrat, postgust lung. Minim 88 puncte.
—-Roze-ul care a urmat în înainte de a ataca roșiile care au făcut celebra zona Miniș, a fost destul de ciudat (merlot + burgund + cabernet). Culoarea foarte intensă, aromele de zmeură și căpșuni, nu anunțau un gust cu mult peste nas, extrem de elegant, o aciditate perfectă, alcoolul bine ascuns (13 %), toate recomandându-l ca un vin complex și care poate răcori serile lungi de vară, asocierile culinare fiind destul de numeroase. Am reținut din prezentarea oenologului un citat care ascunde mult adevăr: ” vinul roze nu trebuie sa prindă prima aniversare”! 
—-Primul vin roșu al serii a fost Cadarca 2012 din gama de linie a producătorului. Destul de light, cu fruct intens atât în nas cat și în gust. Tanini medii, postgust mediu. Un vin care mi-a plăcut. Se spune că datorita conținutului mare de zinc, vinul din Cadarcă poate fi considerat un fel de Viagra ardeleneasca (cu efect dupa 12 ore… dar vorba ceea “la ce bun atata graba?”), mulți din urmașii lui Adam începând să se gândească câte baxuri pot duce acasă. Am luat și eu o sticlă.
—-A urmat un vin obținut din clasicul cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot, recolta 2012. Un vin încă tânăr, care mi-a lăsat impresia că fost scos cam prea repede pe piață și care mai are de stat la sticlă minim doi ani (am apreciat sinceritatea oenologului care a spus același lucru). Maxim 82 puncte acum.
—-Ultimul vin din degustare a fost un cupaj atipic, din Cabernet Franc și Fetească Neagră. Recolta 2012 din gama Stonewine. Extrem de bine echilibrat, cu arome de fructe negre, prună uscată, ușor mineral, alcool perfect ascuns, cu un postgust mediu. Încă tânăr, dar foarte reușit. Sunt convins că și el va câștiga in timp in complexitate. Acum, însă, 85-86 puncte.
—-Impresionat de reacția participanților, oenologul a hotărât să încheiem cu un vin care nu era inițial cuprins in degustare: Cabernet Franc din gama Stonewine. Îl mai întâlnisem la ultimul Goodwine și sincer îmi cam rămăsese gândul la el. Acum a fost clar dezavantajat că a fost luat direct de pe raft, deschis și turnat în pahare, nebeneficiind de o aerare corespunzătoare. Chiar și așa complexitatea și potențialul său deosebit s-au făcut simțite, fiind clar vinul serii și cel care (daca nu se va epuiza) va fi ani de zile unul din vinurile de top ale zonei și chiar ale țării .
—-O seară deosebită in compania unor vinuri cărora nu prea ai ce sa le reproșezi, a unui profesionist adevărat și intr-un local unde mă voi întoarce oricând cu plăcere.
—-
Turkish Delight
—-“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Răzvan Gliga. Îndrăgostit de vinuri roșii , pasionat de Syrah cu tente cât mai picante.
—-La mijlocul lui mai, încăpătorul magazin Private Wine a devenit temporar pașalâc.
—-Am avut prilejul de a fi ienicer la un desant de vinuri Chamlija Winery, din zona viticolă Tracia turcească.
—-Crama este condusă de Mustafa Camlica, și poartă numele fiicei sale, 
care desenează și interesantele etichete. Selecția vinurilor a fost realizată de Suleyman – Horia Hasnaș, care împreună cu ”pașa” Mihai Nicolici au pregătit un reușit suport culinar pentru acompaniament. Fântânile se otrăveau în alte vremuri!
—-Startul a fost luat, bineînțeles, cu ”Beyaz sek sarap”. 2013 a fost un an greu, Mustafa și-a salvat recolta prin vinificare într-o tentă oxidativă. Astfel, despre Sauvignon Blank 2013 pot să spun că nu este genul meu, pentru că notele oxidative acoperă elementele specifice așteptate de mine de la un SB.
—-Curiozitatea a fost mare la Narince 2013, un soi de struguri specific Turciei. Lângă notele oxidative, mult mai puțin prezente în comparație cu Savignon Blanc, nasul descoperă citrice, piersici și caise verzi. Corpolența spre medie împreună cu o aciditate plăcută și un postgust de lungime medie, minerale și sare conturează un vin bun pentru anul și modalitatea de vinificație prezentate. Abia aștept să descopăr un Narince dintr-un an mai bun! 
—-În zona “Kirmizi sek sarap” Pinot Noir 2013, începe cu notă de gunoi de grajd și zeamă de varză. Dar trebuie răbdare… Gustul fructat, onctuos și asociat cu o corpolență plăcută și postgustul lung anunțau ceva! Resturile de lichid rămase la finalul degustării (cam 3 ore după deschiderea sticlei) au prezentat un Pinot Noir impresionant pentru estul Europei. De urmărit!
—-O nouă premieră, cel puțin pentru mine, este Papaskarasi 2013 un alt soi specific zonei. Rubiniu, nasul aduce cireșe negre și condimente mediteraneene (coriandru). Corpolență medie, suculent, fructat destul pentru a deveni surpriza serii. Un vin spre foarte bun!
Mai mult, anumite analize sau zvonuri de tabloide, declară Papaskarasi ca părinte pentru Cadarcă. O Cadarcă de la Balla Géza, a sărit din rafturi pentru a deveni experiment pentru comparație. Eu rămân tăcut referitor la relațiile de rudenie. Dar nu sunt un reper! 
Finalul serii prezintă stilul clasic de lume veche – vinificat în Turcia – un Cabernet Sauvignon 2012 și un asmablaj bordolez Istranca 2012 (Merlot 77%, Cabernet Sauvignon 11%, Cabernet Franc 9%, completat cu Petit Verdot). Vinuri turcești bine făcute pentru gusturile europene!
—-Am rămas cu o seară plăcută, având ca surpriză vinurile de la Chamilija, în special soiurile turcești și asocierea culinară a Cabernetului Sauvignon cu parmezan și ciocolată (acele ciocănelele ciudate din poze).
—-Dacă vă petreceți concediul prin Turcia sau Bulgaria (pe acolo este disponibil în comerț) nu ocoliți vinurile din Turcia!
.
.
Comentarii recente