Slider

Degustare la Restaurant Neptunus

Scris la 27 ianuarie 2013 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

Acum vreo săptămână şi ceva am fost la prima degustare din anul acesta organizată de vinul.ro. A avut loc la restaurant Neptunus, iar vinurile au fost cupaje, mă rog corect spus asamblaje – albe. Vinurile în ordinea de pe tricouri au fost acestea: 1. Tezaur, Jidvei 2010, (Sauvignon Blanc, Feteasca Regală, 12.5%); 2. Cuvee Rene Faure, Vinicola Avereşti 2011, (Zghihară de Huşi, Aligote, 12,5%); 3. Avincis, NV, (Fetească Regală 2010, Pinot Gris 2011, 13,6%); 4. Mysterium, Jidvei 2011, (Fetească Regală, Muşcat Ottonel, Sauvignon Blanc 13%); 5. Arezan, M1. Crama Atelier 2011, (Fetească Regală, Fetească Albă, 13%), 6. Tezaur, Jidvei 2011, (Muscat Ottonel, Fetească Regală, 13,5%); 7. Negrini 2011, (Sauvignon Blanc, Fetească Regală, 13,5%); 8. Mysterium, Jidvei 2011, (Traminer, Sauvignon Blanc, 13,5%); 9. Diamant, Villa Vinea 2011, (Riesling de Rhin, Fetească Regală, Kerner, 14%); 10. Sable Noble, M1. Crama Atelier 2011, (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Riesling, 14%); 11. Millenium Alb Terra Romana, Serve, 2011, (Sauvignon Blanc, Riesling, 13,5%); 12. Rusalca Albă, Crama Oprişor 2011, (Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling, 14%); 13. Solo Quinta, Cramele Recaş 2011, (Fetească Regală, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Syrah, 13,5%); 14. Revelatio, Davino 2011, (Sauvignon Blanc, Fetească Albă, 13,9%); 15. Cuvee Amaury, Serve 2011, (Sauvignon Blanc, Riesling, 13,5%); 16. Davino Rezerva 2011, (Riesling Italian, Sauvignon Blanc, 13,9%); 17. White Artizan, Aurelia Vişinescu 2012, (Fetească Albă, Riesling, Tămâioasă Românească, 13,1%).
Ufff, am terminat! Trebuie să vă scriu că mi-a fost mult, dar mult mai uşor să le beau decât să le enumăr, pe ele, vinurile. Toate vinurile au fost bune mai ales că au fost servite în compania fructelor de mare şi a peştelui. Lui Răzvan (jumătatea mea de blog), i-au plăcut mai mult: Negrini, Millenium Alb şi Revelaţio. Mie nu! Mie mi-au plăcut mai mult sau mai puţin toate vinurile, dar o să duc cu mine în mormânt aprecierile proprii despre fiecare vin în parte! Oricum, toate sunt vinuri bune, vi le recomand, că de aceea m-am obosit să scriu despre ele pe acest blog.
Tot în acea seară cu ocazia degustării, domnul Sergiu Mihail Nedelea şi-a lansat nouă carte: “Caietul Somelierului” – Ghid pentru Aspiranţi Şi Profesionişti. Este o carte interesantă pe care am citit-o cu mare plăcere. Mai jos vă reproduc un mic pasaj ales la întâmplare despre regulile umplerii paharului de vin – reguli pe care ar trebui să le ştie fiecare dintre noi încă din ziua când ne-am născut, dacă nu cumva chiar mai devreme:
Turnarea vinului în pahar.
Reguli de bază:
– Paharul nu se apucă niciodată cu mâna de corpul său, pentru că rămân urme pe el şi deranjaza ulterior aprecierea aspectului. Paharul se manipulează numai ţinut de picior;
– Vinul nu se toarnă cu bulbuci în pahar, ca să facă bule. Vinul se toarnă cu delicateţe, astfel încât, dacă vinul vechi are depozite de culoare în sticlă sau câteva cristale, acestea să nu fie răscolite;
– Paharul ţinut de picior se înclină, astfel încât vinul să se scurgă lin pe peretele paharului;
– Paharul nu se umple. În pahar se pune numai o treime din capacitatea sa (la paharele profesionale, semnul este cel mai mare diametru al paharului), astfel încât degustătorul să poată agita paharul fără ca vinul să se verse.În acest fel se favorizează degajarea substanţelor odorante.
–  Umplerea paharelor se poate face în fata clientului/degustătorului.
Cu aceasta îmi iau “la revedere”, pentru că altceva nu văd ce ar mai fi de spus!
….Vă doresc numai clipe plăcute, dacă se poate la un pahar de vin bun alături de prieteni!
….Bogdan

Mai multe

Cu Cocoșul la petrecere

Scris la 2 ianuarie 2013 in Povesti despre vin, Slider | 4 comentarii

….Invitat la ziua unei vechi prietene -Monica N., am avut de prezentat 3 vinuri albe, alături de Yugo N., care urma să prezinte 3 vinuri roşii. Pentru partea mea de prezentare, alesesem sauvignon blanc –Terase Danubiene de la Vinarte, Faurar Alb -cupajul de la Davino  şi un chardonnay –Cocoşul dintre vii de la Recaş.
.Am început prezentarea, nu înainte ca amicul Doru să-mi facă un masaj pregătitor pentru alungarea spiritelor rele ce stau la baza discursurilor lungi şi terne, după care am început speech-ul cu câteva idei despre cultura vinului şi educaţie.
….Cum despre primele două vinuri am scris în postările anterioare, am să descriu doar Cocoşul dintre vii – chardonnay-ul,  despre care eu am o părere foarte bună.  Are o culoare de un galben intens, strălucitor, foarte promiţător şi frumos. Eu l-am descris ca având un miros pronunţat, cu arome integrate de banană, lămâi şi flori diverse, care te atrag. Lumea era nerăbdătoare să guste, însă amănuntele, deloc de neamintit despre vinificator, viille Timișului, povestea etichetei şi nivelul de aşteptare asupra gustului ce urma să vină, îi ţinea în aşteptare. Toate notele de degustare despre culoare şi nas se regăsesc şi în gustul care începe cu atacul dulcişor, dar ponderat de aciditatea zglobie şi de mineralitatea bună. Gura se umple de fructe şi ceva iz de flori plăcute, totul de plin de corp şi rămâi cu un gust lung de fructe integrate în cele aproape 14 grade de alcool, ale unui vin sec.
….Invitaţii stăteau cu buzele ţuguiate şi așteptau ca înghiţind, să simtă același lucru pe care eu îl regăseam şi încercau să mă aprobe sau nu. Am avut o plăcută surpriză să urmăresc câteva persoane care înghiţeau închizând ochii şi apoi zâmbind și care dădeau aprobator din cap. Altele, aprobau bulgăreşte şi murmurau că nu le-ar fi pe plac. Că-i cam dulce, cam dur, prea alcoolic şi nu se regăseşte în preferinţele lor. Deh !… Cu gustul nu te pui. Ar fi şi păcat. Eu îl găsesc un vin surprinzător de bun, care asociat cu paste inundate în brânză sau alte sosuri albe, îl scot bine în evidenţă. Eu îl asociez cu plăcere şi lângă o reușită salată de boeuf.
….Spre finalul petrecerii am scos lumea afară din local să mă vadă cum sabrez două spumante. Oamenii, cam neîncrezători și zâmbind de complezență, au cam pus mâinile la ochi și cântau „Mulți ani trăiască” cam printre dinți către mine, iar domnii cu prestanță și educație țineau măinile ca la executarea unei lovituri libere la fotbal. Am avut emoții mai mari decât la referendumul din iulie. Nu mi-a venit să cred ca mi-au ieșit ca la carte, asta și datorită trainingului făcut la GoodWine cu Razvan Cruceanu, căruia îi mulțumesc și pentru sabia împrumutată. Iar ca semn de maximă victorie (din păcate, n-a fost să fie și în iulie), am lansat un lampion.
….Ce seara reușită!
….La Mulți Ani, Monica!
….RaSto

Mai multe

Provino Iaşi 2012

Scris la 10 decembrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

….Spre rușinea mea, până la vârsta asta nu fusesem niciodată la Iași. Și cum pe 6 decembrie se deschidea festivalul de vin, artă și gastronomie – Provino în Iași, am spus că e cazul să ajung acolo, chiar dacă urma să fac 415 km la început de iarnă.
….Plecasem pe o ploaie chinuită din București, dar după Focșani începusem să vad un pic de zăpadă. Aproape de Târgu Frumos am vazut cei mai frumoși copaci bătrâni de până acum, cu crengile încarcate de zapadă, pe care am reuşit să-i fotografiez doar la întoarcere.
….Din pacate, am întârziat la deschiderea conferinţei, pentru că am căscat gura și prin imensul mall Palas, loc unde se petreceau toate lucrurile interesante cu vin. Cred că e cel mai modern și strălucitor mall pe care l-am văzut în România. Chiar și cu acest delay, tot am prins prezentarea Cramei Oprisor și interesantul speech pe fast-forward al lui Catalin Păduraru, dar și ieșirea la rampă a domnului Tudor- restaurant Ralet din Iași. Seminarul din 6 decembrie l-a încheiat Marian Timofti – OSR 2011, cu regretul său și al meu că nu erau prezenți mai mulți horecari și producători de vin.
….În mijlocul imensului Atrium din mall-ul Palas fuseseră amenajate standurile expozanţilor, atât  a celor cu mezeluri, brânzeturi, utilaje din industria alimentară, dar şi a producătorilor şi importatorilor de vin, pe care-i felicit pentru prezenţa şi efortul de a veni la Vintest, Good Wine şi Provino, în interval de numai două luni: Casa de Vinuri Cotnari, Crama Averești, Viarte, Cotnari SA, Avicis, Gramma, Recaș, Casa de Vinuri Lozawine, Oprișor, ABV Wine House, Domeniile Sâmburești, Vin de France – Vin de Bordeaux, Senator Wine, Casa de Vinuri Huși, Bucium SA și Budureasca.
….Printre standuri am avut bucuria să mă întâlnescu cu Cezar și Horia de la Vinul.ro, dar și să mă cunosc cu Geta Bocşe (Millesime) şi Bogdan Bocșe (Printre Vinuri) de la Oradea. După ce-am luat la bani mărunți organizarea şi impresiile despre eveniment și depre prezența producatorilor la Provino, am hotărât să continuăm dezbaterea la un wine –party la Cafepedia din Iași. Aici am întâlnit-o pe Olivia, o solistă a unei trupe locale şi am făcut cunostinţă cu vinurile F’Autor: rhein riesling şi chardonnay, care, din păcate, nu m-au impresionat deloc, încercând, apoi un sauvignon blanc de la Baldik, nici el strălucitor. Şi cum orele erau înaintate, m-am dus spre culcare, pregătindu-mă pentru a doua zi de Provino.
….De dimineaţă am dat o tură prin oraş, al cărui centru mi-a plăcut foarte mult. Deşi mai tot orașul este într-un şantier continuu, cu lucrări de infrastructură, amenajări ale cursului de apă etc., găsesc oraşul foarte viu şi curat.
….Întors la Provino, aflu că nu mai sunt locuri la primul masterclass susţinut în România de Frank Smulders Master of Wine, wine-director al Hotel “Palais Coburg” din Viena, așa ca intru la degustări succesive în standurile producătorilor. Reiau grasa vinificată în sec de la Casa de Vinuri Cotnari și trebuie să recunosc că-mi cam place. Apoi reiau Zghihara de la Averești și-mi cumpăr două sticle de Fetească Albă cu Fetească Regală-Cuvee Regal. Mai încerc Frâncuşa de la Cotnari SA şi dau să mă duc spre Oprișor, dar mă opresc să fac cunoștință cu plăcuta doamna Geo Avram de la Nobless Concept. Mai degust și aligotte-ul de la Gramma, care-mi place şi, apoi, mă retrag la o lungă discuție cu Cătălin Avasâlcei despre Cotnari, istorioare, legende și povestea sa până în ziua de azi.
….Seara urma să o închei la Hanul Dacilor, în apropiere de plopii fără soț ai lui Eminescu, alături o ciulama de pui, de simpatici moldoveni şi ardeleni, într-un „colocviu” de bancuri fără sfârșit, însoţiţi de vinurile Casei de Vinuri Cotnari. La plecare am încercat să renumăr plopii și mi-au ieșit cu soț. Promit să revin să-i renumăr pe lumină.
….Şi iată că pentru mine, Provino Iaşi se încheie aici, pentru că pe 8 dimineaţa, plec repede spre Bucureşti şi bag viteză ca să nu mă prindă zăpada şi să am timp să scriu repede cele ce voi tocmai aţi citit.
….La revedere, Iaşi! Ne mai vedem!
….RaSto

Mai multe

1 Decembrie sărbătoare cu degustare

Scris la 6 decembrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | 5 comentarii

….Cum sărbătoreşte românul aşa ceva? Bineînţeles în stilul caracteristic, se îmbuibă până “plezneşte” şi bea până cade sub masă. Dacă vrei să fi mai cu moţ, faci toate aceste lucruri departe de casă, cum ar fi la munte. Pe Valea Prahovei de exemplu, după un plăcut drum de patru, cinci ore de mers între Bucureşti şi Predeal. La întoarcere… Dumnezeu cu mila, e loc şi de mai bine!
Eu, cum credeţi că am sărbătorit? Bine-nţeles că româneşte cu moţ, deci împreună cu un grup de prieteni am fost la Predeal în frumoasa pensiune “No.107”. Şi cum spuneam, pe lângă tradiţionalul ciolan cu fasole am gândit “să o punem” de o degustare, care cu siguranţă ne va rămâne în memorie multă vreme de aici înainte. Asta nu pentru că ne-am îmbătat ca porcii, ci pentru că a ieşit o seară minunată cu multă distracţie şi voie bună. Acum o să vă povestesc despre degustare, bănuind că la ciolan cu fasole se pricepe toată lumea. Degustarea a fost numita “Drept la ţintă” şi a reprezentat o competiţie între vinuri româneşti şi chiliene degustate în orb. Toate vinurile au fost din soiul Cabernet Sauvignon (cu o mică excepţie – unul a fost asamblaj dar, cabernetul sauvignon era în proporţie de 90%). Degustarea a fost făcută cu perechi de vinuri de pe acelaşi palier de preţ şi aproximativ aceeaşi vârstă exceptând prima pereche, unde am vrut să punctăm deosebirea dintre un vin proaspăt şi unul puţin mai vechi (3 Hectare 2007). Trebuie să vă spun că acest tip de competiţie între vinuri a fost copiat după ideea celor de la vinul.ro şi anume degustările numite K-Wine, care mie personal mi-au plăcut la nebunie.
Acum perechile de vin alese:
VINURI CHILIENE
1. Concha y Toro Frontera-2011;
2. Misiones de Rengo Varietal-2009;
3. Concha y Toro Casillero del Diablo2011;
4. Cono Sur Reserva-2011;
5. Tarapaca Grand Reserva  -2010;
6. Misiones de Rengo Cuvee-2009;
7. Marques de Casă Concha -2009;
8. Errazuriz Max Reserva     -2009;
VINURI ROMÂNEŞTI
1. 3 Hectare – Murfatlar      – 2007;
2. Privat Reserve – Cramele Halewood – 2010;
3. Terra Romana – Serve    – 2010;
4.  Avincis                            – 2011;
5. La Cetate Miracol – Cramele Oprişor -2010;
6. Prince Ştirbei – Agricolă Ştirbei – 2008;
7. Crama Oprişor –  2010;
8. Soare – Vinarte –  2007
Dacă cineva nu a înţeles cum s-a desfăşurat concursul, vă explic: au fost puse în pahare diferite câte două vinuri (1 cu 1; 2 cu 2; etc) fără a ştii care este românesc şi care chilian. Fiecare participant a votat prin ridicarea mâinii, vinul care ia plăcut cel mai mult. Apoi, vinul care a primit mai multe voturi a fost declarat câştigător. Mare mi-a fost surpriza când am văzut cât de mult sunt apreciate vinurile româneşti! 3 Hectare de la Murfatlar a fost recunoscut de mulţi dintre participanţi, semn că este un vin foarte cunoscut şi consumat. La fel şi Privat Reserve de la Halewood, sau Terra Romană de la SERVE. Avincis a făcut “valuri”, fiind un vin care a reuşit să impresioneze, mulţi participanţi fiind interesaţi de preţ şi locurile de unde poate fi achiziţionat. Despre Prince Ştirbei, toată lumea a căzut de acord că este un vin deosebit, la care se vede clar amprenta oenologului. Dealtfel, a fost vinul care s-a terminat primul! La Cetate Miracol a fost primit cu bucurie, iar despre Crama Oprişor – C.S.2010 toţi au fost de acord că este un vin care se poate bea şi acum, nu trebuie neapărat să mai aştepte câţiva ani. Şi plecând de la această concluzie toţi s-au pus pe treabă şi l-au epuizat instantaneu. Soare 2007 a ţinut piept cu succes competitorului sau, care a fost unul de excepţie. Aici părerile au fost împărţite, vinurile având stiluri total diferite, dar şi aşa Soare 2007 a strâns foarte multe voturi şi foarte muţi doritori de al vedea în cramele proprii. Oricum, toată lumea a fost impresionată de calitatea vinurilor româneşti şi de paşii mari care au fost făcuţi în ultimii ani. Nu este mai puţin adevărat însă, că preţurile de vânzare nu au fost întotdeauna foarte aplaudate. Una peste alta a ieşit foarte bine. A fost o seară nemaipomenit de distractivă, socializarea fiind cuvântul de ordine. Despre gazdele noastre numai cuvinte de laudă, iar locaţia aleasă – crama pensiunii “No. 107” este una de excepţie, care parcă cere astfel de evenimente zilnic. Majoritate participanţilor ne-au lăudat efortul şi au fost curioşi să afle când organizăm viitoarea degustare. Prin modestia care mă caracterizează vă asigur că ceilalţi nu au făcut-o decât din timiditate (despre laude vorbesc acum), sau pentru că i-au copleşit emoţiile. Îi anunţ în schimb pe toţi, că seria acestor degustări va continua, următoarea fiind gândită undeva între sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie, iar vinurile alese vor fi de excepţie. Aşa că, dacă mai doreşte să se alăture cineva grupului nostru este aşteptat cu plăcere, iar noutăţile o să am grijă să le scriu de cum apar pe acest blog!

La mulţi ani tuturor de ziua noastră naţională!
Bogdan.

Mai multe

1 Decembrie în inima fostului imperiu

Scris la 5 decembrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

….Am profitat de ziua liberă din 30 noiembrie ca să fac o mică excursie cu Alexică la Viena. Nu e prima oară când sărbătoresc Ziua Națională a României -Ziua Marii Uniri în inima fostului imperiu austro-ungar. E adevărat că rezist cu greu să nu vizitez, aproape an de an, târgurile de Crăciun din Viena, care imi crează o stare de bine și mă montează pentru o lună ce se anunță mereu foarte agitată – sfârșit de trimestru, de an etc. Cel puțin pentru copii e o mare încântare să vadă seara căsuțele-standuri frumos rânduite și ornate cu globuri dintre cele mai frumoase, jucării, ca să nu mai vorbesc de ceaiurile (și cu alcool), gogoși, gofre, turtă dulce…Hmmm…
….Și împreună cu alți amici din țară și puștiul lor Tudor, am luat-o de dimineața spre Prater, chiar de 1 Decembrie, într-o zi foarte senină și deloc friguroasă. După turele „impuse” de perechea de zurbagii Alex-Tudor prin roata mare, mașinuțe, tunelul groazei și plimbare pe acorduri de vals cu poneii, ne-am îndreptat spre Belvedere, la unul din târguri. Dar informat fiind că în apropiere de frumosul palat se află și Ambasada României în Austria, am zis că e frumos să salutăm și noi niște conaționali de Ziua Națională. Liniște, pustiu, totul închis și iar liniște. Am făcut o poză cu tricolorul și ne-am dus să luăm masa de prânz într-un loc unde știam că se mănâncă bine. Langă Stadtpark se află o berărie pe care nu o ratez niciodată pentru minunatele coaste de porc.
….Comandăm fiecare ce trebuie și lansez surpriza: scot din rucsac folia cu etichete de lipit pe faţă cu tricolorul românesc şi un mic steguleţ  cu suport de pus pe masă, așa, ca pentru negocieri. Ospătarul face ochii mari, îi explicăm care-i „necazul” cu noi şi îi cer un vin alb sec. Îmi indică Grüner Veltliner. Miros, gust şi mă simt răsplătit pentru tot efortul fizic din ziua de 1 decembrie, mulțumindu-i pentru recomandare. Eu cerusem niște coaste picante și nu trebuie să vă spun din câte guri se poate termina o sticlă de vin foarte prietenos. Dar să nu ne-ntindem la amănunte și să trecem la descrierea vinului.
….Sticla are un screw-cap civilizat și o etichetă fantezista „GruVe”. Soiul e local și se mai cultivă prin Cehia și Slovacia. În nas îți vin ceva tente de sauvignon și ceva riesling, dar nu numai. În gură de pleznește cu blândețe o aciditate mare, dar plăcută. Amestecuri de acrișor cu dulce și iar revine prospețimea aia plină de aciditate. Nu se văd bule în pahar, iar acidul se simte numai în contact cu limba și obrajii. Picanteria din gură, dată de coastele iuți și cu „pompierul” ăsta Grüner fac o pereche aproape imbatabilă. Și mai ciocnim și ne mai urăm de normalitate acasă și sting iar incendiul mocnit din gură. La doar 11,5 % alcool, eu îl văd un vin de vară de mare succes. Nu mai lansez asocieri cu mâncarea pentru că nu ne potrivim toți, așa că nu-mi rămâne decât sa vă urez să vă întâlniți cu Grüner Veltliner și să-l sorbiți ceva mai temperat decât am făcut-o eu și într-o companie cât mai agreabilă și cu ocazii cât mai plăcute.
….La mulți ani, România !
….RaSto

Mai multe
Bloguri, Bloggeri si Cititori