Poveştile Bucătăriei Româneşti – Episod 5 Pui cu smântână
—Ce ne spune Radu Anton Roman despre aceasta rețetă?
—Un simbol al voluptoasei bucătării moldoveneşti, monologând cu aceeaşi dezinvoltură şi pe prispa răzăşească şi în iatacurile boiernăşeşti şi în sufrageria bonjuristă şi gudeistă (de la Good day) a intelighenţiei ieşene. Mâncărică de duminică sau pentru oaspeţi dragi, o gasiţi în literatură, la Deleni-Vale, la braseria “Unirea”, în istoria pre şi post-alicuzistă, la “Romvared”, în memoriile scandaloase ale fratelui Chibici, la cantina liceului din Huşi, în Sanda Marin. Pune mereu aceeaşi problemă insolubilă, a oaselor: n-ai cum să apuci cu mâna din cauza sosului gros, dar cine ar putea să curăţe, numai cu furculiţa şi cuţitul, carniţa de pe oasele (îngropate în smântână)?
—Reţeta originală: un pui, 100g. unt, 200 ml smântână, mărar, sare. Puiul se taie bucăți și se pune la făcut în unt. Când s-a rumenit puțin, se stinge cu apă, se acoperă și se lasă să nădușească pe foc mic. Se toacă mărarul, iar când puiul s-a frăgezit pe jumătate, se sărează, se toarnă smântână și se da cratița la cuptor să se desăvârșească vreo jumătate de oră. Se scoate mâncarea, se presare mărar, se amestecă ușor.
—Rețeta asta o aveam în minte de ceva timp, dar de abia acum m-am stârnit să o fac, pentru că aveam și vinul potrivit în casă: chardonnay de la Crama Siminoc – Domeniul Vlădoi.
—Fața de rețeta originală, m-am abătut puțin, adăugând printre puținele bucăti de pui fără oase, ceva felii mai mari de pulpă de curcan, apoi am stins rumeneala cu ceva vin și am mai adăugat și o mână de ciperci. Sosul de smântână l-am făcut și în variantă gorgonzola, așa… ca să internaționalizăm dish-ul. Rău n-avea ce să iasă din improvementul meu.
—În scurt timp după ce-am pus tava la cuptor, tot parterul casei era înmiresmat de o aromă provocatoare, și pândind cu un ochi cuptorul, iat cu celălalt răcitorul în care aveam chardonna-ul, mi-am dat seama că am șanse saă-mi divorțeze ochii definitiv.
—M-am înarmat cu răbdare și am început să triez pozele făcute cu o zi în urmă la Crama Siminoc în Murfatlar, unde acompaniat de un grup de prieteni plin de voie bună, am vizitat via domnului Vladoi, crama şi-am degustat sauvignonul, rieslingul italian, feteasca regală, chardonnay-ul, rozeul din fetească neagră şi gata.. că restul erau roşii, dar nu m-am orpit la caisată sau vișinată.
—Și cum rememoram momentele de cu o zi înainte, m-apuc de sticlă și pot spune că în spatele etichetei frumoase și sobre, stă un vin din gama Pivnița Basarabilor, de culoare frumoasă, galben-pai strălucitor. Stă binișor cu aromele pentru că răzbate mirosul de baric, ușor vanilat, dar și fructe albe de sezon coapte. În combinație cu „puiul cu smântână”, vinul prinde curaj, ca şi mine la băut şi se „aşează” bine cu sosul alb şi cremos şi devine din ce în ce mai greu să reglez atenţia la papile, aşa că o altă variantă a notelor de degustare la găsiţi aici. La sfârșitul mesei, aveam senzația că eram ultimul soldat din regiment scăpat în popota ofițerilor, pentru că întingem cu pâine prin sosul ăla, de n-a mai rămas nicio dâră pe farfurie.
—La al doilea pahar, după ce a mai luat ceva aer, remarci echilibrul alcoolului (12,5%) și structura serioasă, așa că mi-a ținut o bună companie revăzând pozele de la cramă și din excursia de numai o oră la Mamaia.
—În concluzie, cramă mică, ambiții mari, vinuri promițătoare și minim 6,5 papioane din 8 pentru acest chardonnay de 2012.
—Un week-end cu lucruri frumoase și cu mare detașare față de CM de Fotbal. Totală.
—RaSto
Aventuri în Apuseni (publicat in Vinul.ro)
Am plecat din Bucureşti pe o rută mai puţin obişnuită, dar destul de atractivă. Din autostrada A1, am mers spre Valea Oltului, apoi stânga spre Voineasa, Vidră, Obârşia Lotrului. Am traversat Transalpina şi am continuat drumul prin Cheile Jieţului spre Petroşani, Haţeg, Deva, pentru a ajunge în Abrud şi apoi Gârda de Sus – destinaţia finală. Cu siguranţă nu te poţi plictisi, pentru că te încearcă tot felul de sentimente contradictorii de la exaltare când e vorba de frumuseţile naturii, până la crâncena furie când e vorba de dobitocii care au lăsat munţii în “pielea goală” fără urmă de copaci, sau ceva ce ar putea aminti de falnicii brazi de altădată. Pe aceştia din urmă i-aş alerga toată ziua cu bazooka în mână!
După aşa un drum frumos, am ajuns în vestiţii Apuseni, care ne-au întâmpinat cu miros de ploaie şi gust de tarhon. Urăsc tarhonul din străfundul sufletului, iar aici numai de el ai parte. De la ciorba de burtă, la sarmale, ori plăcinte, totul conţine tarhon!
A mai fost şi ploaia care ne-a însoţit aproape permanent pe cărările de munte. Păcat de peisajele superbe, dacă mărşăluieşti cu bocancii prin noroaie sau pe pietre alunecoase, cu mâinile pe lanţurile de siguranţă ude, iar singurul sunet care îţi freamătă în urechi este cel al picături de ploaie sparte pe suprafaţa pelerinei cu care eşti înfofolit. Mergi şi înjuri, înjuri şi mergi! Şi cazi, te ridici…
Dar, să vă povestesc şi amintirile frumoase. După vreo două zile în care m-am târât pe jos de foame, pentru că totul era gătit cu tarhon, am descoperit câteva variante care incredibil, nu conţineau acest mirobolant condiment.
“Plăcintă pe lespede”, umplută cu brânză sărată şi unsă din belşug cu smântână grasă de bivoliţa, sau “mămăligă topanită” îndesată cu brânză frământată şi cârnaţi de casă afumaţi. Servite fierbinţi împrăştiind un damf ameţitor, ne aduceau de fiecare dată la masă, hipnotizaţi, parcă plutind şi traşi ca de sfoară. Să nu mai spun că am adus cu mine două vinuri care s-au dovedit extraordinare. Am început cu un Aligote 2013 de la Gramma, care a venit cu arome fine şi miros primăvăratic de flori albe, fructe dulci gen pepene galben, sau piersici puţin acrişoare.
Gustul mineral, puţin ierbos dar fresh şi plăcut, a topit parcă brânza sărată a bucatelor şi ca prin minune s-a evaporat întreaga sticlă. Dar, ce plăcut a fost acest vin simplu şi prietenos, cât de bine s-a asociat aromelor şi gustului bucatelor!
Apoi la următoarea cină, am văzut cum se apropie sarmalele. Am sărit ţipând de la masă şi am fugit cât mai departe de duşmanul “tarhon”. Dar tot răul spre bine, pentru că am început scotoceala prin bucătărie, iar într-un ungher prăfuit şi întunecat am descoperit garniţa plină cu coaste de porc în untură.
Vai mama! Parcă am renăscut, iar pe fata zâmbetul mi s-a întins până la urechi. Am început marea mozoleala ţinând strâns în mâini acele coaste din care curgea plăcut untura caldă ce îţi ungea şi sufletul cu fericire.
Le-am asociat unui Caloian Merlot 2013 de la Crama Oprişor, care a etalat arome de fructe de pădure, ceva vişine şi mult, mult piper. Gustul simplu dar acrişor şi plăcut, cu o aciditate bună şi taninuri ferme au reuşit să îmblânzească de minune coastele grase de porc. Un vin soft, direct de băut la fiecare masă, care împreună de primul, ne-au deschis sufletul şi limbile şi au transformat acest sejur într-unul mai mult decât agreabil.
Bogdan
Mai multeCaloian – Cabernet Sauvignon Alb
Astăzi, am primit un pachet de la Crama Oprişor. Curios din fire, imediat după despărţirea de reprezentantul cramei, m-am furişat într-un loc ascuns şi l-am deschis. Ce să vezi!? În cutie era noul Caloian – Cabernet Sauvignon Alb, o pâine şi o felicitare explicativă din partea Cramei Oprişor. Extraordinar gestul, iar pentru asta ţin să mulţumesc acestor oameni minunaţi!
De ce vinul şi pâinea? Pentru că: “Simbolic, vinul şi pâinea, elemente ancestrale apropiate romanului, îţi îmbogăţesc casa”, spun cei de la Oprişor. Şi au dreptate, cel puţin pentru acesta seara când am de gând să le deschid pe amândouă la cină! Recunosc, că de obicei, eu nu consum pâine (sunt şi aşa gras precum “Zmeul”), dar astăzi am hotărât să fac o excepţie. Am pus pâinea feliată în prăjitor, apoi am uns-o cu usturoi. Am tăiat ceva slănină cubuleţe, la fel şi câteva bucăţele de roşie pe care le-am aşezat împreună peste pâinea frecată din belşug cu usturoi. O minunăţie! Setul doi l-am încercat cu slănină şi ceapă roşie, iar cel de-al treilea cu brânză grasă de capră românească, care după mine a reprezentat asocierea Dumnezeiască! Ce să zic: moartea colesterolului, dar am mâncat mai bine decât în “Paradis”! Şi am fost acolo! Acum, dacă mă gândesc încă îmi plouă în gură…
Şi cu ce să “stropeşti” acesta “cina rubensciană”? Bine-nţeles cu Caloian – Cabernet Sauvignon Alb, dacă tot a venit la pachet!
S-a comportat astfel:
Culoare: galben pai foarte transparent, limpede, curată.
Nasul, vine ca o adiere de vară, plin de fructe coapte (mango, piersici şi ceva pepene galben), cu tuşe de miere, cu flori albe parcă special destinate tinerelor amoreze drept parfum romantic în nopţile fierbinţi de “Vamă”!
Apoi, dacă îl duci la gură simţi citricele răcoroase inundându-ţi trupul, simţi abordarea directă, echilibrul de netăgăduit şi plăcerea de a nu te opri din băut! Final este mediu, puţin amărui şi aminteşte de cârceii din vită, ori de sâmburii din struguri.
Dar, pentru astăzi, am decis. El este alesul! Este vinul care mi-a “luminat” seara, care mi-a întins mâna pentru a deveni prieteni, care onest fiind mi-a zis că în locul vreunei complexităţi de neînţeles, îmi oferă prospeţime şi plăcere. Şi nu s-a terminat aici!
Pentru că, îl mai vreau….
Bogdan.
Mai multe
IWCB 2014 în câteva cifre
….Din comunicatul de presă al IWCB 2014 am ținut să scot în evidență câteva cifre ce merită atenția iubitorilor de vinuri de la noi.
International Wine Contest Bucharest 2014, concurs desfășurat sub egida OIV, în perioada 22-25 mai 2014, la Biblioteca Națională a României.
Numarul de probe: 723 probe inscrise initial, din care au intrat in concurs 712 datorita unor intarzieri de expediere.
Numarul de tari participante: 19 (alaturi marilor tari producatoare, au fost inscrise probe din China, Slovacia, Macedonia).
IWCB are ca obiectiv atragerea in concurs a competitorilor din Georgia, Armenia, pe cei din spatiul ex-iugoslav (Serbia, Croatia, Slovenia, Muntenegru, Macedonia), Ungaria, Turcia, Liban, Israel, Cipru.
In acest fel se asigura o crestere constanta a concursului dar, in egala masura, se profileaza un “poligon de incercare” pentru producatorii romani.
Numarul de operatori care au inscris probe: 124 dintre care:
• 56 producatori romani
• 9 importatori care au inscris probe de la 55 producatori straini
• 59 producatori straini
Asadar, au fost inscrise probe de la 170 producatori: 33% producatori romani si 67% producatori straini.
Se constata ca predictia privind pragmatismul producatorilor straini se confirma. Firmele romanesti care stau deoparte (si dezechilibreaza balanta) vor deconta destul de scump aceasta pozitie in viitorul apropiat.
Jurizarea pe tablete
In primavara 2014, unul dintre cele mai mari concursuri din lume, anunta, cu mandrie, implementarea jurizarii pe tablete. Erau implicare firme mari de soft si producatori de device-uri IT. In absenta oricarui tip de suport, IWCB, prin forte proprii, reuseste la fix doua luni, sa impuna jurizarea pe tablete, pe un fundament teoretic original emis acum trei ani; cu alte cuvinte, cu mai multa intelegere, am fi putut avea o premiera mondiala.
Analizor Y15 Biosystems
Pentru intarirea increderii consumatorilor consumatorilor in valabilitatea ierarhiei stabilite de IWCB, s-au facut analize de laborator pentru cateva sute de probe din concurs. Se vor confrunta aceste determinari cu cele care vor fi efectuate, peste cateva luni, pe acelasi analizor, pe aceleasi vinuri, luate de aceasta data direct din piata, de la raft.
Doua probe din Romania au obtinut Marea Medalie de Aur
Nivelul excelent al concursului a facut ca un vin rosu si un vinars de 28 de ani din Romania sa isi adjudece cea mai pretioasa distinctie. Registration 2014
Pentru obtinerea acestei medalii este nevoie ca media obtinuta in urma notarii tuturor membrilor din panel, dupa eliminarea extremelor, sa fie de peste 92 puncte.
IPPU Packaging, in calitate de partener IWCB, aduce in prim-plan eticheta autoadeziva tiparita pe suport metalic la Concursul International de Vinuri, editia 2014, disponibila, in acest an, doar pentru Marea Medalie de Aur.
Din juriu au facut parte 12 jurati straini si 9 jurati romani.
Cei 12 jurati straini provin din tari ca Franta, Italia, Germania, Elvetia, Statele Unite, Columbia, Bulgaria, Moldova, dar si din tari reprezentate pentru prima data in juriu: Hong Kong, Polonia, Croatia, Slovacia.
Total probe intrate in concurs: 712:
● 663 vinuri din care:
• 624 vinuri linistite
• 26 vinuri de colectie – jurizate si premiate in categorie separata
• 6 Natural Sweet Wine (Late Harvest, Botrytised wine, Ice Wine,)
• 7 vinuri speciale (Porto, Marsala, Madera, Mistelles, Tokay Aszu, Jerez, Fino, Montilla-Morilles)
● 43 vinuri efervescente
● 6 distilate de origine viti-vinicola
Pentru ca rezultatele obtinute sa nu fie derutante pentru consumator, au fost atribuite medalii in fiecare sectiune. Astfel, se poate spune ca “vinurile de colectie”, cu o circulatie redusa in piata, nu au “furat” din medaliile vinurilor curente.
Distributia pe tari a probelor:
Ø 55% din total probe au fost probe din Romania si 45% probe din strainatate
An de an, raportul dintre participarea celor din strainatate si a producatorilor romani se echilibreaza. In aceasta dinamica, nu este exclus ca, in urmatoarele editii, vinurile din strainatate sa depaseasca 50% din totalul vinurilor inscrise.
Analiza vinurilor linistite:
• Dupa provenienta: 58% romanesti (362) si 42% din strainatate (262)
• Dupa culoare: 48% vinuri albe, 10% vinuri rose, 42% vinuri rosii
• Dupa felul vinului: 94% vinuri seci si demiseci, 6% vinuri demidulci si dulci
Punctaje peste 82 au obtinut 55% dintre probe, dar medalii au obtinut 31.6% din total probe, adica un numar de 225 medalii.
Repartizarea medaliilor:
• 2 Marea Medalie de Aur….1%
• 76 Medalia de Aur……….34% din total medalii si 11 % din total probe
• 147 Medalia de Argint….65% din total medalii si 20% din total probe
Topul participantilor cu cele mai multe medalii de aur:
1. Cotnari SA 7
2. Vinexpert 7
3. Vincon 4
4. Viile Budureasca 3
5. Castel Vinum.3
6. Casa de vinuri Cotnari 3
7. Casale del Giglio, Italia 3
Topul participantilor cu cele mai multe medalii:
1. Vinexpert2 9
2. Cotnari SA 10
3. Cramele Halewood.9
4. Viile Budureasca.8
5. Castel Vinum.7
6. Lusarom 7
7. Jidvei 7
8. B-Winegrower.7
Ultima medie,pe clase de produse:
• Vinuri linistite albe…………………83
• Vinuri linistite rose…………………83
• Vinuri linistite rosii………………...83,33
• Vinuri de colectie……………………84,67
• Natural Sweet Wines………………84,33
• Vinuri speciale……………………….84
• Vinuri Efervescente………………..82,67
·Distilate de origine viti-vinicola 90
“Normalizarea” consumului, eforturile de comunicare ale vinurilor, dau rezultate.
Vinurile albe si vinurile rosii sunr aproape in echilibru, vinul rose in crestere. Daca adunam procentele vinurilor rosii cu cele ale rose-ului (tot rosu), obtinem majoritatea pentru cele rosii. Este o inversare istorica de procente.
Top tari dupa numarul de probe inscrise:
– 395 probe Romania 30% medaliate
– 110 probe Moldova 34% medaliate
– 68 probe Italia 24% medaliate
– 38 probe Franta 42% medaliate
– 23 probe Portugalia 30% medaliate
– 15 probe Bulgaria 47% medaliate
Mai trebuie menționat că pentru al doilea an consecutiv, la IWCB au putut participa pe parcursul celor 4 zile de concurs și bloggerii de vin, într-un panel separat de cel oficial. Cei prezenți au putut să-și confrunte punctajele date cu jurații oficiali și să-si verifice capacitatea de jurizare. Au fost prezenți bloggeri de la Oenolog.ro, vin2.ro, lucruribune, pistoane baricate și Cosmin Tudoran, iar numai cine nu a putut sau nu a vrut, nu a fost acolo. Pe tema asta, orice discuție ar fi degeaba.
Azi e Gala Premiilor IWCB 2014. Mă voi duce și am să mă bucur (unblind) de redegustarea vinurilor medaliate și totodată vreau să-i felicit pe toți medaliații de azi, cât și pe organizatori.
Noroc,
RaSto
Comentarii recente