(M-)A innebunit lupul
“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—-In scurtul pelerinaj prin orasul ploilor eterne (sau Venetia nordului cum ii zic agentiile de turism locale), Amsterdam, am avut ocazia sa degust si cateva vinuri pe langa multele beri, prin care (pe langa alte ‘vegetale”) este recunoscuta Olanda. Este adevarat ca am vazut intr-un supermarket si un vin olandez, dar nu m-am riscat sa-l incerc.
—-Si cum puteam sa sar peste vinuri cand, minune!… hotelul unde ne-am cazat (Casa 400)
avea si un wine-bar cu aproape 100 de etichete?!
—-Ca un facut, intr-una din seri, restaurantul hotelului aniversa „n” ani de la infiintare, iar in meniul de bauturi exista o degustare de Pinot Noir de Pfalz pe care pusesem ochii . Mai precis este de vorba de Villa Wolf 2013 a lui Ernst Loosen, nimeni altul decat proprietarul domeniului dr. Loosen (fanii Riesling-ului cred ca il stiu foarte bine).
—-Vinul prezinta o culoare rubinie, cu arome fructate, un corp mediu spre light (cum ii sta bine unui Pinot Noir), gust de cirese condimentate, cu o aciditate ridicata dar in perfecta armonie cu corpul, alcoolul ponderat (12,5 %) si taninii fini. Un vin cu un finish mediu spre lung, perfect echilibrat si care m-a vrajit instantaneu, chiar daca food and wine pairing-ul nu cred ca a fost cel optim (un platouas cu branzeturi asortate al unui producator local si omniprezentii cartofi prajiti,fara maioneza obsedanta care ii insotea de obicei oriunde te aflai). Poate atmosfera usor festiva, muzica live si nu in ultimul rand ploaia mocaneasca de afara au contribuit si ele la evaluarea entuziasta a acestui vin.![wijnbar-east57-winetasting_2[1]](https://vin2.ro/wp-content/uploads/2015/09/wijnbar-east57-winetasting_21-300x188.jpg)
—-La pahar vinul a fost 4,5 euro, dar cum restaurantul avea si un magazin cu delicatese lichide si solide, am descoperit acest Pinot Noir la „exorbitant-ul” pret de 8,85 euro/sticla. Neputand rezista am luat ultima sticla din raft, de altfel singurul vin cu care m–am intors din escapada batava.
—-Trebuie sa recunosc ca acest vin tanar, dar extrem de placut, m-a facut sa-mi schimb parerea despre Pinot Noir-urile germane, eu fiind convins pana acum ca in afara de Riesling alt vin nu prea mai exista in viitoarea Mecca pentru migratorii din tarile arabe.
—-Evaluarea mea: 4,5 din 5 tulipe.
—-
La Lilieci
—-Cand primesti o invitatie care are scris in subsol “dress code: black tie” trebuie sa o iei in serios. Sigur, conteaza si de unde vine si ce urmeaza sa se petreaca acolo… si mai ales sa poti merge.
—-
Dar cand invitatia vine din partea prietenilor de la Crama Liliac, unde avea sa fie prezent proprieterul Alfred Beck (ce urma sa-si serbeze cei 70 de ani), enologul Rudolf Kritzan, iar gazda este Joseph Hadad (restaurant unde nu mai fusesem) si ti se anunta lansarea unei game noi de vinuri, nu are rost sa stai pe ganduri. Tot mix-ul de mai sus incepe sa-ti creeze asteptari. Mari.
—-Intampinati de ultimele sticle de rose Liliac din 2014, asteptarile au fost pe rand implinite pentru ca am intalnit nu numai echipa intreaga a celor de la Liliac, dar si amici vechi cu care ma vad mai rar.
Am ciocnit mai multe pahare de orange wine cu Vestik-ii prezenti, cu RoVinHud-ul Zoli si cu Mihai – a carei frumoasa si romantata retrospectiva a ultimilor 5 ani ai Cramei Liliac o gasiti aici. Ne-am dat cu parerea despre Cuvee-ul Red (feteasca neagra cu merlot) si numai vocea placuta si speciala a Izabelei Barbu – Jezebel ne mai domolea din comentarea ultimelor ispravi din bloggerimea de vin.
—-Lansarea vinului Titan – o feteasca neagra intr-o
prezentare extrem de eleganta (editie de 600 de sticle) – ne-a surprins definitiv, majoritatea gandindu-ne la potentialul sau de invechire, fiind un vin perfect echilibrat si n-am dat crezare pana la plecare zvonurilor ca ar costa 500 de lei… sticla. Asta pana nu am aflat direct de la sursa – Alfred Beck- ca asa este… Holbarea mea a fost una de final, pentru ca m-am si retras, urandu-le mult success. Eu nu mi-as face probleme pentru acest vin. Exista public pentru exotisme si la noi. Un vin rosu de Transilvania la peste 115 euro sticla nu intalnesti prea usor si e de pastrat ceva timp.
—-Dupa ani de confirmari ale vinurilor albe si mai ales rose, vine vremea si celor rosii, iar amatorii de Batman Forever pot conta si pe aceste vinuri.
—-RaSto
—-P.S. Helpful photos cdvin.ro & vinuldincluj.com
Somonnay
—-Sambata, suparat ca Simona noastra nu a jucat prea bine, mi-am facut planuri pentru a doua zi… cu ce sa asociez un chardonnay care in primavara imi cam placuse.
—-Un drum scurt la Carrefour pentru cateva mici detalii de plating si hop… gramada pe aragaz. Vinul in discutie este un Taraboste – chardonnay 2012 Rezerva. Numa’ bun pentru o vreme inchisa.
—-Pentru prima data am facut legume in stil chinezesc la wok impachetate in foi de orez. Nu-i nicio filozofie! Putin picante sa fie. De somon imi era frica sa nu-l pârlesc prea tare sau sa-l mananc prea crud. Cum de garnitura nu eram sigur, am tras in tigaie si cateva felii subtiri de dovlecel presarand ceva condimente… Just in case!
—-A iesit ce se vede, adaugand cativa creveti care intotdeauna iau like-uri cand apar pe Facebook. Si chiar au iesit gustosi.
—-Experienta de data trecuta zice ca vinul trebuie aerat cateva minute, mai ales ca dopul (ud in proportie de 50%) iti spune ca trebuie sa ai rabdare putin cu vinul.
Dupa ce-am analizat culoarea galben-verzuie (atribuita adesea unui vin tanar), mi-am dat cu nasul in el. Arome de mere, caise, iz de citrice si pere, dar si usor lemn. M-am bucurat sa reintalnesc un chardonnay in care nu-ti cad genele in pahar de atata baric. Fermentat in lemn 6 luni, a iesit un vin serios. Printre alte explicatii de pe contraeticheta, cu o remarca sunt 100% de acord: un vin ce alterneaza intre tanar si matur, un joc placut ce dezvolta in gust mici controverse, dar care-l fac interesant. Sec, cu corp mediu, usor onctuos, placut si cu un echilibru de invidiat. Aciditatea sustinuta, alcoolul (13,5%) asezat unde trebuie il fac foarte agreabil, adica +7 papioane/8.
—-Nu-mi dau seama cat a influentat somonul calitatea vinului, insa mi-au placut amandoua.
—-RaSto
Lângă Varna
“Scrie pe Vin2.ro” – povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Eleonora Rusu
—-De curand am fost intr-o scurta escapada pe taramurile vecine, in Varna.
Gandul la mare, soare si concediu m-au facut sa fiu mai putin atenta la GPS , rezultand de aici o abatere de la drumul programat. Nu am sesizat schimbarea rutei pana nu am dat pe acest nou drum de un potential obiectiv turistic… mai ales pt un #winelover: Varna Winery. Am fost surprinsa de faptul ca era foarte bine semnalizata, cu pancarde publicitare si indicatoare pe marginea drumului. Nu am oprit atunci, dar decis rapid ca trebuie sa revin pentru o vizita mai amanuntita si evident pentru o degustare.
—-Am revenit a doua zi dupa-masa, nerabdatoare sa le verific ’’portofoliul ‘’. Degustarile se puteau face oricand insa pentru vizita cramei era necesara o programare.
O domnisoara draguta, care vorbea engleza bine, ne-a servit cu vinurile pe care le aveau disponibile in acel moment pentru degustare. Mi-a placut ca era atenta sa respecte ordinea adecvata.
—-Am inceput cu un vin frizzante, destul de slab alcoolizat – 11%, din Chardonnay si Viogner care mi s-a parut o alternativa excelenta pentru iubitorii de spritz (mai ales daca e foarte bine racit). Aromele predominante (si destul de intense) erau cele de fructe coapte (mango, piersici) si note florale. Gustul era si el destul de intens, in acelasi registru ca si nasul, iar acidulatia era mai redusa decat la un frizzante ‘’classic’’.
—-
Dupa aceea au urmat Pinot Gris si Riesling Italian peste care am trecut putin mai repede, urmate de un Sauvignon Blanc destul de tipic ca arome (vegetal, citric, mar verde) si mediu ca intensitate. Ultimul din ‘’seria alba’’ a fost un Chardonnay baricat 5 luni in stejar frantuzesc, cu o aroma de vanilie destul de pronuntata. Am trecut repejor si peste Rose-ul (cupaj de Sangiovesse 80% si Merlot 20%) destul de acid si vegetal ca sa ajungem rosii.
—-Primul vin rosu, numit de ei SMS (Syrah, Merlot, Sangiovesse), era recolta 2013, avea 6 luni de barique si un nas placut de fructe rosii si prune coapte, completat de o usoara nota vanilica. Aciditatea, corpul, taninul si intensitatea gustului erau la un nivel mediu. Undeva la 79-80p as zice eu.
—-Cel de-al doilea vin rosu – Sublima – era un ‘’Bordeaux blend’’ (Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc si Merlot) , 2013, baricat 12 luni dupa care invechit inca 12 luni in sticla. Nasul sau era mult mai pronuntat, cu arome de fructe negre foarte coapte, prune usacate, vanilie si putina ciocolata neagra. Gustul era placut, in concordanta cu aromele din nas, aciditate medie, corp mediu iar taninul era placut – copt si catifelat. Calitativ era peste SMS iar ca pret, era cel mai scump din lista – 12leva (aprox. 28 ron).
—-Ca impresie generala, vinurile mi s-au parut de calitate medie iar preturile erau destul de convenabile (18 ron – 28 ron). Din punct de vedere al promovarii insa, mi s-a parut ca stateau destul de bine – aveau materiale publicitare de calitate, imaginea cramei era foarte ingrijita iar vinurile lor erau listate in multe restaurnate din Varna – probabil si din patriotism local. Cel putin ca si experienta, recomand o oprire acolo daca sunteti in trecere prin zona.






Comentarii recente