Vinuri de Macin – a 2-a degustare de vinuri din turul dobrogean

Scris la 15 octombrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Sărbătorirea Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului Românesc am făcut-o ca la nuntă (adică, 3 zile), vizita în Dobrogea începând (cum s-a descris aici) la Brăila. Obiectivul nr. 2 al zilei a fost Crama Măcin, spre care am pornit cu o întârziere de puțin peste o oră, ca ne-a placut la Sunrise Marina.
—-Și dacă la Brăila, conform zicalei, a nimerit și orbul, cu bacul spre Crama Macin (cu Waze cu tot) am nimerit mai întâi la magazinul cramei, delay-ul s-a mărindu-se si mai mult. Dar gazdele ne-au întâmpinat profi, cu zâmbetul pe buze. Ghid ne-a fost directorul de producție Mădălina Staicu, enologul cramei, care pentru început, spre bucuria doamnelor din grup, ne-a prezentat Crama lui Terente. Încăperea subterană, cu elemente de decor specifice ținuturilor Dunărene (lemn, stuf, trofee de vânătoare și pescuit), de fapt vechea sală de degustare a cramei, s-a dovedit în timp neîncăpătoare pentru oaspeții cramei, al căror număr a crescut odată cu calitatea vinurilor de Macin. Nu am zăbovit mult aici, scurta prezentare a cramei și a soiurilor  existente, fiind urmată de o vizită în sala baricurilor, în magazin și apoi în noua sală de degustare, unde urma să „trecem” prin cele 5 vinuri pregătite de gazde pentru a fi degustate de către cei 16 wineloveri.
—-Am început cu Aligote-ul 2019, vinul care an de an reușește să încânte. Relativ proaspăt îmbuteliat, a trebuit lăsat să răsufle ceva vreme, primul nas nefiind prea atrăgător. Apoi au venit notele proaspete, ușor citric-pământoase, care mie îmi cam plac, mai ales cu un peste proaspăt la grătar sau prăjit.
—-A urmat (tot din gama Curtea Regală) Viognier-ul 2019, care a impresionat asistența prin finețea, aciditatea surprinzător de vioaie (ținând cont de soi), aici solul ajutând priceperea enologului, astfel că rezultatul a fost un vin proaspăt și delicat, apreciat de majoritatea oaspetilor.
—-După două vinuri realizate din soiuri franțuzești bine aclimatizate în zona Măcinului, a venit rândul unui vin din 2018, realizat din 3 soiuri neaoșe (Fetească Albă, Fetească Regală și Tămâioasă). Trei Brate  – un vin sec, nu atât de proaspăt ca primele două, dar foarte plăcut, florile de câmp și fructele albe îmbinându-se armonios cu touch-ul evident al tămâioasei, doamnele apreciind-ul în mod deosebit.
—-Dacă la vinuri albe se știa că la Măcin se stă bine, am trecut în revistă și câteva vinuri roșii (inițial trebuiau doar două, dar la cererea publicului s-a făcut Sfânta Treime).
—-Primul roșu, o foarte picantă Fetească Neagră 2017, cu note afumate induse de lemn, poate un pic mai corpolentă decât mi-aș dori, dar cu 13.5% alcool (o realizare pentru zonă). În concluzie un vin care merge bine cu carne roșie sau brânzeturi maturate.
—-A urmat vinul mult așteptat, Petit Verdot Ediție Limitată Curtea Regală 2018, realizat în premieră, dintr-un soi care devine tot mai răspândit la noi și care, surprinzător, este vinificat monosoi! Poate cam tânăr deocamdată și fără să i se dea mult timp de gândire după deschiderea sticlei, dar cu un corp destul de robust, cu fructe negre dulci și ușor picante, cu taninuri ferme și un postgust persistent. Un pic arzător de la cele 14% alcool, dar cred că este de reîncercat peste 1-2 ani la o temperatură ceva mai scăzută….asta daca se va mai găsi, fiind produse doar 1078 de sticle!
—-Am încheiat degustarea cu un vin cu vechi ștate de serviciu la Crama Măcin: Renatus Rosu 2017 realizată din Cabernet Sauvignon, Merlot, Petit Verdot și un pic de Fetească Neagră, a confirmat părerea bună avută de-a lungul anilor despre acest vin,  care, deși a fost și mai dezavantajat față de precedentele vinuri de momentul de deschidere a sticlei (nefiind inclus în programul inițial de degustare), a plăcut majorității, nefiind un vin „light”, dar asamblajul este foarte bine realizat și echilibrul este mai evident.
—-Deja în mare întârziere fată de programul stabilit la București, nu am plecat înainte de a mai face o lunga oprire la magazinul cramei, de unde nu s-a plecat cu mana goală, lucru care chiar a devenit îngrijorător pentru portbagajul van-ului, devenind aproape neîncăpător după doar o primă zi de excursie!
—-Ne-am luat la revedere de la gazdele noastre pline de șarm și ne-am grăbit să demarăm prin munții Măcinului spre Constanța, unde ne aștepta o altă degustare de vinuri dobrogene de la o cramă în expansiune și din ce în ce mai bine văzută: Domeniul Bogdan. Dar despre această degustare în episodul următor.

Crama Delta Dunarii – prima degustare de vinuri

Scris la 11 octombrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Am fost 16. Ziua Nationala a Gastronomiei si Vinului Romanesc
—-Poate că nu știu mulți, dar prima duminică din Octombrie, avem sărbătoare mare, notate cu roșu în calendarul iubitorilor de vin și al gurmanzilor. Doar că noi, cei de la Asociația Winelover Romania, știam… și ne-am organizat, astfel că de la Slatina, Iași, București și chiar din Chitila, fix 16 la număr, ne-am pus în mișcare să degustăm și vizităm cât putem de mult din cramele dobrogene, dar nu numai.
—-Cam ambițios progamul, așa că dimineața, după răsărit, ne-am adunat, ne-am îmbarcat și… țuști în … Brăila. Locul de unde, traversând Dunărea, începe Dobrogea de nord. Însă, vinul nu merge bine pe burta goală și prima oprire a fost la Centrul Cultural Nicăpetre, conform refrenului: întâi cultură și apoi băutură.
—-Aici ne aștepta o mai veche prietenă a blogului nostru – Mariana Vernescu, cu care, împreună cu Iulian, organizasem cu ani în urmă, în podul muzeului, una dintre cele mai reușite degustări caritabile.  Așa urma să fie și degustarea de la Sunrise Marina, pe malul Dunării, unde parte din costuri a inclus strângere de fonduri pentru programele derulate de Blessing Hearts din Iași.
—-Așadar, prânz pescăresc cu vinuri de la Crama Delta Dunării, unde Iulian Grigorescu ne-a propus un regal pescăresc, iar Roberto Pieroni- onemanshow -venit special pentru noi, a pus întreaga artilerie de vinuri pe noi… Fiți atenți:
– novac de Dunăre marinat, salată din icre de crap sălbatic, chifteluțe din pește, zacuscă cu pește, alături de Frizante rose din Băbească Neagră.
– hamsii în mălai și făină prajite cu cartofi prăjiți lângă o Fetească Regală 2019
– cărășel de Dunăre prăjit, cu mămăligă și mujdei dobrogean si un Aligote de 2019
– firimituri de oaie la tigaie cu legume la grătar și brânză de Gulianca, alături de o Băbească Neagră 2018.

—-Toate vinurile provin dintr-o vie certificată bio de 25 hectare (cu Aligote, Fetească Regală, Băbeasca, Fetească Neagră și ceva Merlot în plantație), de lângă Somova, din județul Tulcea. De 10 ani, Roberto Pieroni, venit de lânga Assisi (Umbria), a înhămat caii în vie și face o treabă de mare ispravă. Ne știam din vedere, dar de data asta, ascultându-l și degustându-i mai în amănunt vinurile, am descoperit un om modest și mai ales extrem de muncitor, harnic și ambițios.
—-Trebuie doar să-i vezi mâinile muncite și îți dai seama cum e cu munca vero în vie și în cramă. La final, Roberto, a scos din colecția proprie una din ultimele sale sticle de Fetească Neagră, asta ca să mai pună sare pe rana celor care aveau de condus și nu puteau degusta.
—-Ne-am lăsat greu duși de la Sunrise Marina și vinurile La Sapata, dar am lasat comanda de vinuri și vioi la pas de van, ne-am dus la bac cu direcția Smârdan, unde pe durata traversării ne-am delectate cu un Frizzy din Fetească Regală nefiltrată, semn că atunci când ești pe grabă, niciun minut nu trebuie pierdut…
….pentru ca dincolo de mal, la Vinuri de Măcin, ne aștepta Mădălina, cea mai goodlooking colegă de la ADAR, cu altă prezentare și alte vinuri de povestit.
—-Însă, las lucrurile aici și dau legatura colegului Bogdan Caracaleanu pentru urmatorul articol cu Vinuri de Măcin.
Cu bine,

Jurnal de Pandemie 3. Mini Verticala Penfolds Grange

Scris la 1 octombrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Am avut privilegiul si sansa ca recent sa particip la o degustare a unor super vinuri care practic m-au facut sa uit de perioada nefasta pe care o parcurgem cu totii.
—-E vorba de o mini verticala Penfolds Grange ce a inclus “vintage”-urile 1999, 2008 si 2013.
—-Este stiut ca vinurile din gama Penfolds Grange fac parte din categoria vinurilor “futures’ adica vinuri in care merita sa investesti fiindca in timp le creste valoarea.
—-Crama Penfolds care detine cateva recorduri de invidiat:
– Este singura crama din Australia care are vinuri cotate cu 100 pct Robert Parker
– In 2013 a obtinut titlul “New World Wine of the Year” decernat de “Wine Enthuziast”
– Penfolds Grange listat ca “First Growth” de Liv-EX Bordeaux 1855 Classification
– Penfolds Grange 1955 inclus in clasamentul “Top 12 Wines of the Century” intocmit de Wine Enthuziast
– 2016 – “Most Admired Wine Brand” decernat de Drinks International
—-Istoria cramei Penfolds incepe in 1844 cand sotii Cristopher si Mary Penfold, doi emigranti englezi decid sa se stabileasca in Adelaide. Cu sprijinul comunitatii locale primesc 200 ha de teren. Gospodaria ce deservea terenul a primit numele “The Grange”, nume ce va fi ulterior purtat de eticheta fanion a cramei. Chirstopher de profesie medic era increzator in beneficiile pe care vinul le aduce in tratarea unor afectiuni. La inceput a produs vinuri Tonice si vinuri Fortifiate recomandate in tratarea anemiilor, ptr ca ulterior sa cultive si soiuri ca Riesling, Clairette s.a. Cum afacerea s-a extins si s-a dovedit de success, Mary a fost cea care s-a ocupat de crama. Dupa moartea lui Cristopher in 1870 Mary a preluat fraiele cramei  explorand si experimentand noi tehnici de vinifcatie pentru acele vremuri si se specializase in blending-ul de vinuri deja maturate, bazandu-se exclusiv pe intuitia si gustul ei. S-a retras la varsta de 68 ani, business-ul fiind operat timp de 2 generatii de descendentii familiei. Din 2011 crama apartine companiei Treasury Wine Estate, nr 1 in Australia d.p.d.v. al veniturilor obtinute din vanzarea vinului (2,5 miliarde AUD) si nr 2 d.p.d.v. al cantitatii de vin produse (locul 1 este ocupat de Accolade Wines). Din portofoliul Treasury Wine Estates mai fac parte brand-uri ca “Lindemans”, “Beringer”, “Stag’s Leap”, “Cavaliere D”oro” s.a.
—-Primul vin “Penfolds Grange Hermitage” apare in 1951 fiind produs intr-o cantitate de 1800 sticle si costa 1,5 AUD. In ziua de azi este evaluat la peste 80000 AUD. Titulatura de Hermitage are legatura bineinteles cu celebra apelatiune din Valea Rhonului numitorul comun fiind Shiraz-ul care este ‘backbone”-ul vinului, dar incepand cu 1989 datorita divergentelor cu UE crama a fost nevoita sa renunte la acest nume vinurile numindu-se Penfolds Grange.  In 2013 productia de Penfolds Grange ajunge la cca 80 -100000 de sticle/an functie de anul recoltei, ceea ce este enorm la acest nivel de calitate al vinului. Primul “winemaker” a fost Max Schubert, fiind cel care a marcat traiectoria pe care acest vin urma sa o aiba. Documentarea de care a avut parte in Bordeaux dupa sfarsitul celui de al doilea razboi mondial au facut ca Max sa dobandeasca un “know how” considerabil in ce priveste productia vinurilor linistite cu potential ridicat de invechire. Acest atu nu a fost insa de partea lui la inceput. 1n 1957 a fost solicitat sa faca o prezentare a vinurilor lui in fata top management-ului companiei si a unor critici de vin. Review-urile nu au fost de loc favorabile astfel ca managementul i-a impus lui Max sa stopeze proiectul. Cu toate acestea el a continuat sa produca in secret Penfolds Grange inca 3 vintage-uri 1957, 1958 si 1959. Abia in 1960 Max a primit acceptul sa reia proiectul urmare a faptului ca la o noua prezentare vinurile ce aveau mai mult de 4-5 ani vechime au lasat o cu totul alta impresie. Practic vinurile erau lansate prea devreme pe piata, cu mult timp inainte sa ajunga la maturitate si sa-si arate adevarata valoarea. Ca o dovada, Penfolds Grange Hermitage 1955 a fost aruncat 1962 in focul luptei la mai multe competiii internationale si a obtinut nu mai putin de 50 de medalii de aur.
—-Pe sticle mai gasim titulatura de “Bin” care nu se refera la vreo parcela anume ci la numarul rastelului din pivnita unde are loc maturarea vinului. Incepand cu 1964 acest numar a fost standardizat si in mod uzual gasim Bin95.
—-The “Grange Market” se imparte in “Rare Grange” si include vintage-urile cuprinse intre 1951 si 1966, cele mai valoroase fiind vintage-urile secrete din 1957,1958 si 1959 si “Vintage Grange” ce include recoltele din 1967 pana in prezent. Potentialul mare de invechire (peste 50 ani) si perioadele optime recomandate ptr consum (min 15-20 ani de la data recoltei) fac ca aceste vinuri sa fie deosebit de cautate. Nici un vin din gama Penfolds Grange nu e lansat pe piata mai devreme de 5 ani de la data recoltei. Ca o curiozitate colectia completa Penfolds Grange 1951 -2014 este evaluata intre 260000 – 550000 USD fct de locul de achizitie si de calitatea modului de pastrare. De altfel crama dispune si de un departament numit “Re-corking Clinics” care se adreseaza vinurilor Penfolds, rosii mai vechi de 15 ani si care pe langa o evaluare specializata a starii vinului face si re-dopuiri profesionale.
—-… astea au fost date cronologice, dar sa revin la experienta inedita avuta degustand cele 3 vinuri ce in prealabil au fost aerate timp de 2 ore si servite simultan in pahare diferite.
—-Primul degustat a fost inca tanarul Penfolds Grange 2013, 96% Shiraz si 4% CS, 100 pct RP, cu o culoare purpuriu intens ne  rasfata cu arome de mure, afine, merisor, ciresi negre, note de menta, condimente dulci, prajitura cu fructe ce se completeaza frumos cu arome ce provin din maturarea in lemn de stejar nou respectiv vanilie, cicoclata neagra, nuca de cocos si parca ceva tuse de grafit. Gustativ impresioneaza prin echilibrul aproape perfect intre aciditate, alcool (14,5%) si arome. Taninii sunt vigurosi dar bine slefuiti.  Vinul este dens si corpolent. Postgustul este lung cu note de fructe negre, cardamom, smochine si condimente. Indiscutabil este inca tanar si are un potential imens de invechire, iar cu timpul va evolua si va deveni si mai complex. Cu toate astea va spun ca este bun de consum si acum.
—-Al doilea a fost Penfolds Grange 2008, 98% Shiraz si 2% CS, 100 pct RP ce a ntensificat impresiile   primului vin fiind ca “cireasa pe tort”. Vinul a fost evaluat in 2013 de Lisa Perroti, MW din echipa lui Robert Parker, cu recomandare optima de consum 2018 – 2035. Cu o culoare purpuriu inchis ca sa nu spun cerneala, vinul ne impresioneaza olfactiv cu arome de mure, afine, visine, lemn dulce, scortisoara, cuisoare ce sunt completate cu nuante de vanilie, ciocolata, lemn de cedru si ceva tuse de tabac. Taninii intensi si matasosi sunt in armonie perfecta cu aciditatea si alcoolul (14,5%) vinului. Postgustul este “plictisitor” de lung si dominat de fructe negre si condimente. Complet, onctuos, concentrat, nu pot sa ii gasesc nici un cusur. Este o incantare, de-a dreptul exceptional. Vinul este inca in faza de “still developing” si mai trebuie sa treaca ceva timp pana cand va atinge “varful”, deci poate fi pastrat ani buni de acum incolo.
—-Al treilea a fost maturul Penfolds Grange 1999, 100% Shiraz, 96 pct RP, evaluat in 2002 si cu recomandarea optima de consum 2006 – 2019.
—-De culoare purpuriu intens cu note rubinii (surprinzator ptr vechimea lui) vinul ne desfata cu arome intense de mure, coacaze negre, note de menta, lemn dulce, scortisoara, lemn de santal, espresso, si tabac. Lista poate continua fiindca pe masura ce sta in pahar vinul dezvolta arome noi ce vin in valuri. Gustativ este echilibrat, cu o aciditate buna, alcoolul foarte bine integrat, tanini puternici si matasosi ce dau vinului o textura aparte. Postgustul lung dominat de note de fructe supracoapte si tuse balsamice fac ca vinul sa fie intens, complex si totodata elegant. Vinul pare ca a atins varful de maturitate dar cu siguranta va  mai sta ani buni de acum incolo pe acest palier.
—-Indiscutabil toate vinurile sunt exceptionale si aproape de perfectiune. Mai mult, am avut posbiliatea sa vad cum arata un vin in faze diferite ale maturitatii lui. Daca ar fi sa spun care mi-a placut mai mult, dintre cele cu punctaj maxim as inclina spre cel din 2008 care se afla mai aproape de varful de evolutie chair daca nu a ajuns nici el inca acolo. Explicatia ar fi simpla daca il citam pe Robert Parker: “The score given for a specific wine reflects reflects the quality of the wine at its best”.
—-Cu siguranta in fata oricarui juriu vinurile acestea ar intoarce toate scaunele.

Vinuri Romanesti in Londra. Partea I.

Scris la 23 septembrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” – povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Eleonora Pop. Dupa mai bine de 10 ani petrecuti in Corporate Banking, pasiunea ei pentru vinuri a prevalat, implicandu-se activ in acest domeniu. Cursurile de tehnica degustarii, somelier si ulterior WSET efectuate in Romania au continuat cu absolvirea in 2019 a WSET Diploma in Londra unde locuieste in prezent, activand ca ‘Wine Development Manager’ pentru o companie de profil.

—-Inca de la inceputurile pasiunii mele pentru vinuri focus-ul a fost promovarea vinurilor romanesti, Ceea ce am facut, cu mare drag,  timp de cativa ani in Romania. Imi doream ca lumea sa cunoasca vinurile noastre si sa le aprecieze la adevarata valoare. Romania este o tara cu vinuri excelente, cu mult potential de dezvoltare si trebuie sa i se acorde locul pe care il merita. E drept, in cadrul tarii, promovarea s-a dovedit a fi mai usor de facut.
—-Mutandu-ma in 2017 la Londra, am inceput entuziasmata sa analizez piata vinurilor pentru a intelege locul vinurilor romanesti aici, fiind placut surprinsa sa le regasesc in unele supermarket-uri si chiar in cateva restaurante/pub-uri. In cei 3 ani petrecuti aici am sesizat o crestere a numarului de vinuri romanesti prezente in rafturi si acest lucru se datoreaza, cred, in mare parte celor doi mari jucatori de pe aceasta piata – Halewood si Recas.
Cel putin, aceasta ar fi prima imagine daca vizitezi lantul de supermarket-uri premium Waitrose, care, din punct de vedere al vinurilor, este cred cel mai bine pozitionat retailer. In general Waitrose poate fi vazut ca un ‘’trend-setter’’ pentru retail-ul de vinuri in UK unde produsele alese pentru listare beneficiaza din start de increderea clientilor. Acest fapt este de mare ajutor mai ales pentru vinurile provenite din tari cu care consumatorul londonez este prea putin familiarizat.
—-Vizitand un magazin Waitrose de dimensiune medie, cu o zona de vinuri relativ extinsa, am fost incantata sa descopar in rafturi cinci vinuri din Romaia si unul din Republica Moldova. Toate sunt vinuri seci, bazate predominant pe soiuri intrenationale cu care consumatorii de aici sunt familiarizati si pe care le consuma in mod curent. Preturile sunt intre 5.85£-6.99£ (cca. 32-38RON) plasandu-se astfel in categoria “entry level”, in competitie cu oferte similare din Franta, Italia, Spania, Chile, Australia, Africa de Sud.
—-Cele cinci vinuri romanesti erau produse (evident, as putea spune) de Recas (“Sorcova“ Pinot Grigio si Pinot Noir) si Halewood (Pinot Noir imbuteliat ca Private Label Waitrose, “La Umbra” Merlot si “La Umbra” Feteasca Neagra). Vinul din Republica Moldova era un Sauvignon Blanc – “Radacini”. Inca o eticheta de la Halewood  – “La Umbra” Chardonnay, era listat online dar nu l-am regasit fizic in raft. Curioasa fiind, am decis sa achizitionez cateva dintre acestea pentru degustare.
—-Din punct de vedere al calitatii, toate vinurile prezentate mai jos mi s-au parut corecte, reprezentative pentru soiul prezentat si nivelul de pret cerut. Etichetele sunt deasemenea atractive, moderne si bine executate. Par create intocmai pentru a se plia cat mai bine pe cerintele consumatorilor din aceasta piata, avand astfel succes comercial (fara de care nu ar putea supravietui mult timp in rafturile niciunui magazin).
—-“Waitrose” Pinot Noir. Este foarte tipic pentru un entry level Pinot Noir – culoare rubiniu-deschis, stralucitor, arome proaspete de fructe rosii (capsuni, cirese) pe care le regasim si in gust. Este un vin echilibrat, cu tanin fin, nivel de alcool mediu bine integrat si postgust mediu. Mi se pare foarte asemanator ca stil cu “Bicicleta” Pinot Noir din Chile care este foarte popular in categoria de pret 5-6£.
—-“Sorcova” Pinot Grigio. Are intensitate aromatica mai pronuntata decat un Pinot Grigio tipic, cu note de citrice (lamaie, grapefruit) si fructe verzi (mere, pere). Corp mediu, alcool mediu bine integrat si postgust aproape mediu. Este un vin lejer, proaspat, usor de baut singur sau asociat cu orice tip de mancare. La 5.84£/32RON, este o oferta tentanta pentru cumparatori.
“Radacini “Sauvignon Blanc. A fost o surpriza placuta – arome pronuntate de soc si ardei verde pe care le-am regasit si in gust, aciditate ridicata dar bine echilibrata de intensitatea aromatica. Alcool este mediu, bine integrat iar postgustul era usor peste mediu. Foarte placut si tipic pentru un Sauvignon Blanc. Nivelul de pret – 6.99£ (aprox. 38RON) usor peste vinuri similare din Chile, Australia, Africa de Sud dar putin mai accesibil decat Villa Maria Sauvignon Blanc (7.26£/40RON)
—-“Sorcova” Pinot Noir. Este mai inchis la culoare si mai corpolent decat ceea ce s-ar astepta in mod tipic de la un Pinot Noir. Are un nas placut, relativ intens de fructe rosii, completat insa cu note perceptibile de vanilie care m-au contrariat putin. In gust domina aceleasi note de fructe rosii bine-coapte si vanilie iar nivelul de tanin este mediu, la fel ca post-gustul. Este listat la a celasi pret ca si Pinot Grigio, 5.84£/32RON.
—-Ca nota generala, mi s-a parut fantastic faptul ca aceste vinuri sunt promovate intr-un supermarket premium in Londra, dand consumatorilor ocazia sa se familiarizeze cu ele. Marea Britanie este o piata dificila si producatorii fac cu siguranta mari sacrificii si compromisuri pentru a fi aici dar sunt convinsa ca treptat vor creste in popularitate.