Jurnal de Pandemie – Episodul 10 – Orizontala de Feteasca Neagra
—-In perioada cand restrictiile erau mai relaxate, la initiativa unor prieteni am organizat o degustare avand ca tema Fetesaca Neagra, un soi reprezentativ pentru noi si despre care eu cred ca ar putea fi un brand de tara sau “Romania’s Grape Signature”.
—-Astfel, ne-am orientat spre o orizontala de vinuri din acest soi, care am dorit sa includa toate tipurile de vin produse din Feteasca Neagra (spumante, vinuri linistite) si stilurile aferente (vinuri roze, si cu accent bineinteles pe vinurile rosii) din toate regiunile vitivinicole. Am optat pentru brand-uri de vin din zona premium, limitandu-ne insa la 2-3 vinuri din fiecare regiune in parte.
—-Cateva cuvinte insa despre Fetesaca Neagra: este un soi autohton despre care s-a crezut multa vreme ca este o mutatie de culoare a soiului Feteasca Alba (afirmatia dateaza de la inceputul sec XX si a apartinut ampelografului francez Roy Chevrier), insa studii recente au infirmat acest lucru. O alta ipoteza a fost ca acest soi s-a obtinut din domesticirea de catre daci a unor soiuri salbatice de vita de vie. Nici aceasta ipoteza nu a fost confirmata. Din pacate, nici azi nu se cunosc cu exactitate cine sunt parintii acestui soi, dar s-a stabilit ca isi are originea in zona Iasi – Husi de unde s-a raspandit si in alte zone si tari vecine.
—-Functie de zona geografica il mai intalnim si sub denumirea de: Fata Neagra, Poama Feteasca Neagra, Coada Randunicii, Pasareasca Neagra, Fetita Neagra, Coada Randunicii sau in traduceri ca: Black Maiden, Black Feteasca (eng), Schwarze Madchentraube (ger), Fekete Leanika (maghiara) sau Ciornaia Feteasca (rusa). Strugurii sunt de marime mijlocie avand forma cilindrica sau cilindrico conica si dimensiuni ce variaza intre 12 – 16 cm. Boabele sunt sferice, asezate dens cu pielita groasa de culoare violaceu inchis, acoperita cu pruina (strat de materie ceroasa ce acopera pielita fructelor ca o bruma). Este un soi viguros cu maturitate medie-tarzie si cu o buna rezistenta la ger, seceta, si la boli precum mana si fainarea. In conditiile in care productia este controlata, acest soi poate acumula cantitati importante de zahar (ce pot ajunge si la 240 g/l) si o aciditate in must ce poate ajunge si la 7 g/l, conditii optime pentru obtinerea atat a unor vinuri roze deosebite, dar in mod special a unor vinuri rosii seci, (demi)dulci, ce pot exprima tipicitatea soiului si care se preteaza a fi maturate atat in butoaie de stejar cat si in sticla. In general, vinurile rosii sunt seci, corpolente cu arome intense si concentrate de fructe rosii, negre 
(prune negre), condimente si taninuri ferme ce se “domolesc” in procesul de maturare.
—-Suprafata totala plantata in tara noastra cu acest soi este de aprox 3000 ha, preponderent in zona Dealurile Moldovei si Dealurile Munteniei si Olteniei.
—-Dar iata vinurile, descrise in ordinea regiunilor vitivinicole de unde provin:
—-La categoria vinuri spumante din Feteasca Neagra obtinute dupa metoda traditionala am gasit doar 2 vinuri, ambele produse de Casa de Vinuri Cotnari: Vibe si Colocviu la Barcelona. Am aflat ulterior, urmare a unei vizite la producator, ca este vorba despre acelasi vin, doar ca Vibe este varianta de “clubbing”, iar Colocviu la Barcelona este pentru ocazii si locuri deosebite.
—-Noi am avut un Vibe Feteasca Neagra – Brut Rose, Casa de Vinuri Cotnari S.A. Are o culoare roz somon si un perlaj vioi dar nu foarte persistent. Olfactiv distingem note de fructe rosii (coacaze si zmeura), note florale si foarte discrete note autolitice. Pe palat este sec cu aciditate elevata, bule tonice, corp suplu si etaleaza note de fructe rosii. Postgust mediu cu note usor amarui. Un vin placut, proaspat care cu siguranta atrage atentia.
—-Castel Vladoianu 2017 – Casa de Vinuri Cotnari S.A. Am aflat ulterior degustarii, cu ocazia vizitei la crama, organizata de Winelover Romania ca acest vin nu se produce decat in ani “potriviti” (2013, 2015, 2016, 2017, 2019 e inca in crama). Cu o culoare rosu rubiniu cu reflexii purpurii, ne incanta nasul cu note de intensitate peste medie de prune uscate, cirese negre ce sunt completate pe masura ce vinul respira cu note de tabac, ciocolata, mentol, lemn dulce si condimente. Aciditatea buna, taninurile bine conturate si catifelate, completate de notele de fructe negre precum si alcoolul bine tinut in frau fac ca vinul sa fie echilibrat cu o structura buna si un caracter aparte.
—-Bacanta Feteasca Neagra 2016 – Crama Girboiu. 
Culoare rosu rubiniu intens, nas curat dominat de note la fel de intense de prune in toate ipostazele (proaspete, uscate, trase in ciocolata), scortisoara, piper, vanilie, note de piele. Alcoolul elevat, taninurile muschiuloase dar bine polisate in baricuri fac ca vinul a fie corpolent, atletic. Postgustul este peste medie si dominat de note de fructe negre coapte si condimente. Un vin care va evolua frumos si care deja are un palmares de medalii impresionant (aur la Berliner Wine Trophy 2021). De urmarit in timp.
—-Ion Vladoi Rose Feteasca Neagra 2020 – Domeniul Vladoi. Ne incanta ochiul cu o culoare roz somon cu reflexe aurii si nasul cu note de intensitate peste medie de mure, prune si cirese. Gustativ impresioneaza printr-o aciditate intensa bine sustinuta de notele de fructe rosii si parca si ceva zahar ars. Corpolenta vinului este medie iar postgustul in zona de medium plus in care distingem si ceva note minerale. Un vin care e abonat an de an la podiumul concursurilor (inter)nationale de profil.
—-Patrar Feteasca Neagra 2017 – Domeniul Bogdan. Am vrut in mod special sa degustam si un vin biodinamic si trebuie sa recunosc ca fost o surpriza foarte placuta. S-a scris mult despre agricultura biodinamica, dar pe scurt: vita si solul au parte doar de tratamente homeopate (nu se folosesc produse chimice de sinteza ci doar preparate total naturale cum ar fi: substante minerale, balegar de vaca, coarne de vaca, plante medicinale, ghinda de stejar, papadie, etc) iar aplicarea acestora se face in concordanta cu anumite faze ale Lunii, Soarelui si stelelor. Principiul de baza al agriculturii biodinamice este acela ca viata in toate formele sale este influentata de forte din Pamant si din Univers ce rezoneaza cu fazele Lunii, Soarelui, planetelor. Cu o culoare rosu rubinu de intensitate medie, 
ne desfata nasul cu note de fructe negre (coacaze, prune, mure), condimente, lemn dulce si ceva smochine a caror intensitate este in zona de medium plus. Pe palat este sec, cu aciditate peste medie, taninuri matasoase si un corp de asemenea in zona de medium plus ce este sustinut si de o tarie alcoolica pe masura (14,5%). Postgust cu remanenta buna in care distingem note de condimente.
Cu siguranta acest vin va evolua frumos un urmatorii ani.
—-Ie de Fintesti Feteasca Neagra 2016 – 1000 de Chipuri. Culoare rubiniu inchis. Nas intens de magiun de prune, cirese negre, coacaze negre, ciocolata, vanilie si note discrete de piele. Sec pe palat, cu o aciditate peste medie, taninuri coapte, tarie alcoolica putin cam mare dar care nu creaza un dezechilibru fiind bine sustinuta de notele de fruct (prune negre, mure cirese negre). Un vin bine lucrat, cu postgust in zona de medium plus si in care regasim note de cafea si fructe deshidratate. Un vin gastronomic.
—-Hyperion Feteasca Neagra 2014 – Iconic Estate. Are o culoare rubinie de intensitate medie. Nasul in prima faza destul de “retinut’ dar dupa o aerare de cca 20 min se deschide, si ne desfata cu arome de afine, prune negre, mure, vanile , condimente, completate cu ceva “tertiare”cum ar fi pamant de padure, ciuperci, piele. Pe palat este sec, cu o aciditate peste medie, taninuri destul de puternice dar cu granulatie fina, textura placuta, matasoasa, corpolent si cu o tarie alcoolica generoasa. Postgustul este suficient de lung si in care regasim pe langa fructe negre si note de tutun, lemn dulce si ceva condimente. Un vin foarte bine lucrat, cu potential de invechire si din ce stiu medaliat la “greu”.
—-Apogeum Feteasca Neagra 2012 – Domeniile Tohani. Sticla provine din colectia mea personala si daca nu ma insel este a doua editie a acestui vin. Are o culoare rubiniu inchisa cu reflexii granat. Nasul abunda in note de fructe negre supracoapte chiar usor gemoase de prune, afine, note de piper, cuisoare, tabac, piele, trufe si enumerarea poate continua fiindca pe masura ce vinul respira dezvaluie noi arome. Gustativ este sec (la limita superioara a intervalului), cu o aciditate intensa ce iti lasa gura apa, taninuri puternice dar matasoase ce se imbina foarte frumos cu notele de prune uscate, tabac si cacao. Cu un corp atletic si o tarie alcoolica de 13,8% vinul puncteaza cu un postgust lung, persistent dominat de fructe negre supracoapte, note de cacao si condimente. Vinul are inca multa vigoare si prospetime si va evolua foarte frumos inca, cativa ani buni. Acest vin a fost medaliat cu aur la Concours Mondial de Bruxelles 2017, iar recolta anului 2017 a obtinut medalie de aur la Decanter World Wine Awards 2021.
—-Cuvee Guy Tyrel de Poix Feteasca Neagra 2012 – SERVE. Si acesta a venit din colectia mea personala. La o examinare vizuala are o culoare rubinie cu tente granat. Olfactiv avem un festival de arome intense de cirese negre, prune negre, merisoare, note de tabac, scortisoara, cuisoare, lemn dulce si… ma opresc aici. Pe palat este sec, cu aciditate elevata, taninuri puternice, coapte cu o granulatie fina si cu alcool foarte bine integrat, toate sustinute foarte bine de arome generoase de condimente, lemn dulce, tabac, piele. Un vin ce se remarca prin intensitate, concentratie si complexitate. Pe scurt, exceptional. Editia 2015 a obtinut 94 de ouncte Decanter.
—-Selene Feteasca Neagra 2017 – Recas. Un vin care inspira farmecul intunericului, strugurii sunt culesi noaptea pentru a-i feri de caldura si pentru a le proteja aroma. Are o culoare rosu rubiniu intensa. Nasul e curat, distingem arome generoase de prune negre, afine, vanilie, fum, paine prajita, scortisoara (aromele secundare parca domina vinul). Cu o aciditate vivace, taninuri muschiuloase, alcool generos dar bine integrat, corp atletic confera vinului un potential de invechire generos. Postgust mediu cu note de visine. Interesant.
—-Stonewine Feteasca Neagra 2016, Single Vineyard – Balla Geza. Un vin produs din struguri proveniti de pe o singura parcela: Paulis. Rosu rubinu intens la culoare, olfactiv ne imbie cu arome la fel de intense de prune coapte, cirese negre, note ierboase, lemn de cedru, si vanilie. Vinul are o aciditate vibranta, taninuri in zona de medium plus cu granulatie fina, alcool generos, corp robust, frumos lucrat. Postgust lung dominat de note de ciocolata si condimente. Un vin elegant, care cu siguranta va evolua frumos. De revazut peste 5- 6 ani.
—-Titan Feteasca Neagra 2015 – Liliac. Un vin de asemenea de colectie, prezentat intr-o sticla de tip Bordeaux cu o eticheta de piele pe care este inscriptionat logo-ul Liliac. Are o culoarea rosu rubiniu cu tente purpurii. Olfactiv incanta cu arome intense din zona fructelor negre (mure, prune, afine), a condimentelor (piper, rozmarin), note de vanilie si cafea. Pe palat este sec, cu o aciditate peste medie, corp robust, taninuri muschiuloase dar bine lucrate si ne rafata cu arome generoase de fructe negre, vanilie si condiment. Postgustul este persistent cu note de visine. Este un vin lucrat atent, sofisticat dar pozitionat cam sus in zona de pret, dupa parerea mea.
—-Mi-as fi dorit sa completez lista de mai sus si cu o Feteasca Neagra vinificata in dulce. Din pacate cea pe care o vizam a fost imposibil de procurat la acel moment, stocul fiind de mult epuizat. Stiu cu certitudine ca am omis (intentionat) multe exemplare premium de Feteasca Neagra dar am vrut sa includ vinuri reprezentative din toate zonele vitivinicole.
—-Despre Feteasca Neagra poti vorbi/scrie mult. Sper doar ca acest articol sa va faca sa doriti sa incercati cat mai multe vinuri produse din acest soi, din crame diferite , ani diferiti pentru a-l intelege si a-l aprecia la adevarata lui valoare. O adevarata placere si o surpriza placuta veti avea si atunci cand il veti identifica in diferite cupaje de vin.
Feteasca Neagra de Babadag
—-Din lungul turneu de documentare din Dobrogea al proiectului #ProViRo initiat de Winelover Romania, vă propun, pentru început, un vin nou, creat de Adrian Luca la Crama Liuta (fosta Crama Verde) din Babadag.
—-Probabil 
că mulți sunteți obișnuiți cu noile etichete și cu gama nouă 2 Milenii ale cramei. Mie mi-a atras atenția această Fetrească Neagră în ediție limitată, din recolta anului 2020 și ținută la barrique timp de 3 luni.
—-În opinia mea este un vin modern, tip easy to drink, fără a avea o complexitate uimitoare, dar cu calități certe pentru un vin promițător, având tipicitate de soi, echilibru și un nivel de alcool (13.5%), care să-l țină “în picioare” mai mulțiu ani. Cu un pic de răbdare, de 30 de minute, cât să ia puțin aer, veti găsi și notele de prună, cele ierboase, cele vanilate ce-ți pot crea pofta de a-l savura. Structură moale, taninuri încă unghiulare ce se vor domoli în timp și un postgust aproape lunguieț.
—-Merită încercat, mie mi-a plăcut. 7 din 8 papioane.
Din nou pe drumul vinului în Steiermark
—-După un 2020 în care pandemia nu mi-a permis să petrec (deja) tradiționala săptămână de concediu în Austria (la rude), am revenit oarecum la normal și a doua sâmbătă din luna august am petrecut-o iar pe Weinstrasse
(Drumul Vinului) în sudul Austriei (regiunea Steiermark). De această dată, gazdele noastre au ales un traseu circular de un pic peste 9 km, solicitant dar frumos.
—-Am început în forță…cu o crama: Erzherzog Johann, numită după unul din fii lui Leopold al II lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, personaj care are un bun renume în zonă, 
contribuind la ridicarea nivelului cultural și științific al Styriei.
—-La aceasta crama am ținut să merg, având în minte un excelent Pinot Noir încercat cu vreo 5 ani în urmă la un restaurant în Graz.
—-Soiul este rar în zonă, unde Zweigelt este cel care „colorează” vinurile (deși am constatat că a câștigat teren și Blauer Wildbacher, utilizat, din cate știam, doar pentru roze-ul Schilcher).
—-
Am făcut și o mică degustare, pe lângă Pinot Noir (chiar dacă eticheta s-a mai schimbat încercând și Grauburgunder (Pinot Gris) în varianta simpla și cea baricată. Erau destule de încercat (crama având multe etichete), dar era devreme și nu m-am aventurat. Am cumpărat (normal) Pinot Noir-ul 2018 (de o tipicitate evidentă, deși poate cam tânăr acum) și varianta fără lemn, mai simpla, fresh și mai pe fruct, Grauburgunder-ul baricat, deși mai cizelat, parca era prea vanilat (să nu zic ca și mai mult decât dublu ca preț).
—-Vânzătoarea când a aflat de unde suntem, ne-a zis că bunica ei era dintr-un sat de lângă ….Sibiu. Ce mica este lumea!
—-Am plecat la drum și după ce am lăsat mașina printre vii, am luat-o la pas pe lângă rânduri nesfârșite de vițe.
—-Am trecut chiar și granița în Slovenia (o simplă formalitate, practic doar niște panouri cu denumirile țărilor semnalând că am trecut dintr-o parte în cealaltă……bine și sms-urile cu bine ați venit în Slovenia),
unde ne-am simțit cam ca la noi, primele persoane întâlnite făcând un grătar la bustul gol în curtea unei case. Din păcate crama unde voiam să mergem deschidea ceva mai târziu, așa că ne-am reîntors în Austria, unde, după un scurt drum prin pădure am ajuns la primul buschenschank (un fel de cârciumă atașată unei ferme, în care se servesc doar produse locale – băuturi și produse reci – mezeluri și brânzeturi în special, nimic gătit). Fiind BIO, prețurile erau un pic mai mari, dar apa rece de izvor din partea casei, a făcut să trecem peste acest aspect.
—-Am continuat drumul printre vii și castani comestibili, ajungând la crama Prettner, unde am asociat platoul cu mâncarea rece locală cu niște vinuri albe cu un raport preț-calitate cum tare aș vrea să întâlnesc și pe la noi. Fresh, minerale, alcool maxim 12%, citrice, răcoritoare…de vară, Weissburgunder-ul (Pinot Blanc) și Sauvignon Blanc-ul (departe de stilul bombastico-exotic de Lume Noua) chiar meritând să le cumpăr.
—-Am plecat, următorul obiectiv fiind un buschenschank cu cramă, renumit pentru priveliștea deosebita și pentru puiul pane, vinul fiind mai slăbuț. Cam așa a și fost, vinurile (un Morillon-aka Chardonnay, respectiv un Weissburgunder) în afara de ceva aciditate și mere verzi… erau cam de nereținut.
—-De aici a început greul, cu urcușuri și coborâșuri printre vii și prin pădure, 
ajungând intr-un final gâfâind la un alt un buschenschank cu crama (Feldman) unde nu am mai fost în stare să mai bem altceva în afară de apă.
—-După ce ne-am tras sufletul ne-am îndreptat către punctul final al turului, dar un fel de cireașa de pe tort: Dreisiebner (sau 777…fără nicio legătură cu bateriile chinezești). Un buschenschank altfel (prezentarea fiind mai pretențioasă), dar eu eram cu gândul la degustarea mai serioasă care era prevăzută în program: 6 vinuri la 8 euro! 
—-Astfel am încercat în premieră Roter Veltliner (mult diferit de mai cunoscutul Gruner Veltliner), parcă mai corpolent și nu atât de plăcut, dar cum nu poți să iți faci o impresie certă după doar 50 ml…o să-l mai degust cu altă ocazie.
—-Weissburgunder-ul a fost foarte reușit, mere de vară, aciditate medie, foarte fresh pentru un 2017. Dacă Welsch Riesling-ul (Riesling Italian) nu a excelat, Sauvignon Blanc-ul iar confirmat renumele avut în Steiermark, stilul mai apropiat de cel de Lume Veche făcându-l să fie pe placul meu.
—-Seven Sense 2017 a fost vinul alb al zilei, complex, fin, elegant, alcool bine integrat (deși 15%!) cu piersici, miere, postgust persistent. Un Traminer reușit…dar cu un preț pe măsură!
—-Singurul roșu încercat (Duo Septimius 2017) a fost un cupaj neobisnuit pentru mine: Zweigelt cu Blauer Wildbacher. Corp destul de light, aciditate peste medie, suculent, parca totuși cerea ceva de mâncare lângă și cam lasă de înțeles ca totuși în Steiermark albele sunt la putere.
—-Ne-am întors destul de obosiți dar bine dispuși spre Graz, mai ales ca aveam șofer, singurul care nu cred ca a savurat ziua la întreaga sa valoare.
Jurnal de Pandemie – ep. 9 – Mini Orizontala Brunello di Montalcino
—-Daca ar fi sa faci un top al vinurilor italienesti sau chiar un top mondial al vinurilor nu ai cum sa nu incluzi in acest top un Brunello di Montalcino. 
Notorietatea lui Brunello are in spate o istorie vitivinicola de cateva milenii a Italiei, continuata din pozitie de lider pana in zilele noastre. Datele OIV pe 2019 demonstreaza ca Italia este un lider mondial in domeniul vitivinicol la cam toate capitolele: numarul 1 in lume d.pd.v. productie de vin cu 47,5 mln hl (devansand Franta cu 42, 1mln hl si Spania cu 33,5 mln hl), lider mondial in ce priveste exporturile de vin ca volum cu 21,6 mln hl in fata Spaniei (21,3 mln hl) si Frantei (14,2 mln hl), numarul 3 mondial in ce priveste consumul de vin cu 22,6 mln hl fiind intrecuta doar de SUA (33 mln hl) si Franta (26,5 mln hl) si locul 4 in lume in ce priveste suprafata de vie ciultivata cu 708 kha, fiind devansata de Spania (966 kha), China (866kha), si Franta (794 kha).
—-Am participat de curand la o degustare online de vinuri Brunello, gazda fiind crama Castiglion del Bosco, care a avut o initiativa laudabila invitand inca 3 crame recunoscute pentru acest tip de vin: Argiano, Biondi-Santi si Casanova di Neri. 
Practic, crama gazda a creat niste kit-uri continand vinurile ce urmau sa fie prezentate (2 sau 3 exemplare din fiecare vin, pentru cei care doresc sa deguste vinurile si peste cativa ani) si impreuna cu fisele tehnice ale acestora, catalogul fiecarei companii si fise in alb de degustare le-a expediat catre cei interesati. A rezultat astfel o mini orizontala de Brunello di Montalcino in care fiecare crama reprezentata la nivel de proprietar sau top management si-a prezentat vinul in cadrul unei sesiuni video interactive. Trebuie sa recunosc ca a fost un mod ingenios de a-si promova ultimele vinuri Brunello lansate si de a inregistra niste vanzari semnificative, stiut find faptul ca pretul unei sticle de Brunello este in zona de premium.
—-Mai intai cateva cuvinte despre vinul Brunello di Montalcino:
—-Acest vin isi are originea in sudul Toscanei, mai exact pe dealurile din jurul orasului Montalcino. Plantatiile sunt situate la altitudini ce variaza intre 120 si 550 m (recent au fost admise in apelatiune si plantatii la altitudini mai mari), pe soluri de tip “galestro” (sol pe baza de sisturi) si argila. Climatul este caracterizat ca fiind mai calduros si mai uscat decat cel din zona Chianti datorita protectiei versantului Amiata si este moderat de briza marii Mediterane situata la cca 40 km distanta. Acest lucru face ca strugurii sa atinga un nivel de coacere optim si sa pastreze o aciditate ridicata, premizele pentru obtinerea unor vinuri corpolente, elegante si cu un potential ridicat de invechire.
—-Vinurile sunt realizate folosind 100% soiul Sangiovese (cea mai plantata varietate de struguri rosii din Italia), un soi caracterizat ca fiind unul dificil intrucat infloreste devreme (expus la inghetul de primavara) si se coace tarziu (expus la efectele precipitatiilor din perioada de cules). Pielita subtire a boabelor il predispune de asemenea la mucegai. Are insa o buna rezistenta la seceta si este un soi caracterizat ca viguros (normarea productiei este foarte importanta pentru obtinerea unor struguri de inalta calitate).
—-Stilul nou de vinificatie pentru Brunello di Montalcino implica o maceratie prefermentativa de 10 – 25 zile in tancuri de inox sau cuve de beton pentru o buna extractie a aromelor si culorii, urmata de fermentatia alcoolica si cea malolactica. Maturarea se face in recipiente de lemn de diferite dimensiuni ce variaza de la baricuri la butoaie de capacitate mare (“botte” cu capacitati de 10, 15, 30 sau 50 hl), functie de stilul dorit de fiecare producator.
—-Din 1967 la initiativa a 25 producatori (intre care regasim Argiano, Biondi – Santi si Castiglion del Bosco ale caror vinuri le vom descrie in cele ce urmeaza), Brunello di Montalcino a primit statutul de de DOC iar in in 1980 cel de DOCG. Asta a facut ca zona de plantare cu vita sa fie riguros delimitata, productia la hectar, perioada de maturare in butoi si in sticla precum si data lansarii pe piata sa fie regllementate. Aceste standarde precum si cantitatile relativ mici in care este produs au facut ca aceste vinuri sa fie foarte apreciate iar ca dovada peste 70% din productie merge la export, SUA si Canada fiind principalel epiete .
—-Potentialul acestor vinuri, pitorescul zonei a constituit un magnet pentru investitori, astfel daca in 1960 erau 11 producatori de Brunello iar plantatiile de vie abia totalizau 60 ha, in prezent sunt peste 250 de producatori si peste 2100 de ha de vita plantate.
—-Dar iata cramele si vinurile (in ordine alfabetica): poza 1, 2, 3, 4
—-Argiano – parte din istoria Montalcino. Originea numelui nu este pe deplin elucidata fiind vehiculate 2 variante in acest sens: numele primelor asezari romane “Ara Janus” insemnand zeul janus sau “pamantul de pe raul Orcia” – Argiano.
—-Domeniul a trecut de-a lungul timpului prin mana mai multor familii nobiliare pana la momentul in care a ajuns in proprietatea Ersiliei Caetani Lovatelli care a promovat vinurile Argiano in cercurile culturale ale vremii. In 1992 domeniul a trecut in proprietatea contesei Noemi Marone Cinzano care printr-un management inovativ a revitalizat numele de Argiano. Ea a fost cea care l-a adus in echipa Argiano pe unul din cei mai faimosi oenologi, Giacomo Tachis, ce avea sa devina creatorul celebrului vin Super Toscan, Solengo. Din 2013, Bernardino Sani devine proprietarul si oenolgul cramei si declanseaza un amplu proces de modernizare atat in vie cat si in crama. In present domeniul are 125 ha plantatie de vie organizata in sistem organic si partial biodinamic.
—-Argiano, Brunello di Montalcino 2016 e considerat de cei de la Decanter unul din cele mai bune Brunello din istoria recenta a cramei. Rosu rubinu la culoare, incanta olfactiv cu note de cirese negre, prune carnoase, lemn dulce, ceva condiment si tutun. Pe palat aciditatea intensa e in armonie perfecta cu notele de fruct, vanilie si piele. Taninurile ferme dar matasoase dau vinului o textura foarte placuta iar in postgust ne rasfata si cu ceva note balsamice. Un vin foarte bun de consum si acum, dar care cu siguranta va evolua foarte frumos in timp.
—-Biondi – Santi este creditat ca fiind unul din pionierii Brunello di Montalcino. Inceputurile il au ca personaj principal pe Clemente Sandi. In 1869 vinul produs de el din recolta anului 1855, integral din Sangiovese si prezental sub numele de “Brunello”, obtine primul titlu la una din competitiile acelor vremuri. Fiica lui Clemente, Caterina se casatoreste cu Jacopo Biondi, un doctor din Florenta si astfel numele complet al familiei devine Biondi Santi. Fiul celor doi, Ferruccio Biondi Santi a mostenit pasiunea pentru vin a bunicului sau (Clemente Sandi) si a fost cel care in 1888 a produs prima sticla etichetata Brunello di Montalcino. In acele vremuri cand toti producatorii se concentrau pe productia de vinuri pentru consum imediat (pentru a incasa cat mai rapid banii), Ferruccio “vaslea” contra curentului si se concentra pe productia de vinuri cu un ridicat potential de invechire care practic blocau recuperarea resurselor financiare alocate productiei. Viziunea si strategia lui s-a dovedit mai tarziu a fi un succes iar in 1932 este recunoscut oficial de catre Minsterul Italian al Agriculturii ca fiind “inventatorul” vinului Brunello di Montalcino. Tot Ferruccio a fost cel care declansat un amplu proiect de replantare folosind tehnica de altoire pe portaltoi rezistenti la phyloxerra a unor altoi proveniti de pe cele mai bune (performante) vite din exploatare (tehnica este cunoscuta si sub numele de Selection Massale).
—-In 1922 Tancredi Biondi Santi (fiul lui Ferruccio) preia managementul cramei. Cu studii in oenologie (in Conegliano) si agronomie (in Pisa) el este cel care dezvolta si implementeaza tehnica de desfacere, completare si redopuire a vinurilor Riserva, ce le permite acestora extinderea semnificativa a perioadei de pastrare. Fiul lui Tancredi, Franco Biondi Santi continua traditia familiei, iar in 1994 organizeaza o verticala Brunello Riserva 1888 – 1998. In 2013 stafeta este preluata Jacopo Biondi Santi (fiul lui Franco).
—-In vie productia este limtata la 3,5 t/ha iar anual se produc cca 80000 de sticle din care 10000 poarta eticheta de Riserva (provin exclusiv din vite cu varste intre minim 25 si peste 100 ani).
—-Biondi Santi, Brunello di Montalcino 2015 (la data degustarii era ultima editie, recolta anului 2016 a fost lansata la sfarsitul lunii Mai). Cu culoare rosie rubiniu inchis, 
rasfata nasul cu note de cirese, coacaze negre, violete, ciuperci si pamant. Aciditatea radianta tine bine in frau alcoolul (14,5%) dand vinului o nota de prospetime. Corpolent, cu taninuri matasoase da o senzatie gustativa incantatoare. Este un vin extrovertit, profund, pur si elegant. Exceptional.
—-Cassanova di Neri are o istorie recenta ce se deruleaza din 1971 cand Giovanni Neri, un comerciant de cereale dar un pasionat de vinuri si un “admirator” al soiului Sangiovese, a vazut potentialul zonei (la acea vreme erau doar 30 de producatori de Brunello) si a achizitionat Podere Casanova, o ferma de cca 200 ha, unde productia de vin reprezenta o cota marginala. Ferma a fost astfel redenumita Casanova di Neri.
—-In 1977 lanseaza primul sau vin, un Rosso de Montalcino, iar un an mai tarziu primul Brunello di Montalcino “Etichetta Bianca” (eticheta alba). In 1981 Giovani cumpara domeniul Cerretalto, un adevarat amfiteatru natural dispus de-a lungul raului Asso. Microclimatul excelent precum si solul bogat in fier si magneziu erau premizele pentru obtinerea unor struguri exceptionali. Vinurile Brunello produse aici (vorbim de un “single vineyard”) doar in ani considerati exceptionali, poarta eticheta neagra . Din 1986 Giacomo Neri (fiul lui Giovanni) incepe sa lucreze in crama preluand sarcini ce tineau atat de vie cat si de vinificatie. Procesul de dezvoltare a cramei continua, si in 1991 prin achizitia domeniului Le Cetine se naste Tenuta Nuova, o alta etcicheta sub care se produce Brunello. In 2006 revista Wine Spectator declara Brunello di Montalcino Tenuta Nuova 2001 ca fiind Vinul Anului. Domeniul Collali este achizitionat in 2011 pentru ca in 2018 in portofoliul cramei sa intre si domeniul Tocci. In 2021 Cassanova di Neri aniverseaza 50 de ani de la infiintare.
—-Cassanova di Neri, Brunello di Montalcino 2016 – Etcihetta Bianco. Cu culoare rosu rubiniu, ne incanta olfactiv cu valuri de arome de zmeura, cirese, note de fum, condimente si ciocolata. Aciditatea vibranta, taninurile ferme dar bine polisate se completeaza perfect cu notele de fructe foarte coapte (reprezentantii cramei au subliniat in timpul degustarii ca anul 2016 a fost “exact asa cum trebuie d.pd.v. precipitatii, grad de insorire si regim termic iar diurnalitatea accentuata din lunile August si Septembrie a permis ca strugurii sa se coaca lent si profund acumuland arome dar pastrandu-si in acelasi timp aciditatea”. Foarte bun chiar si acum, cu siguranta mai bun peste cativa ani.
—-Domeniul Castiglion del Bosco (Castiglion – castel, Bosco- padure) are o istorie impresionanta ce dateaza din sec XII cand primele familii sieneze s-au stabilit aici si este locul unde s-a nascut pictorul Pietro Lorenzetti a carui pictura “Annunciazione dei Santi” dainuie si acum in micuta biserica de pe acest domeniu. Agricultura a jucat un rol important in viata localnicilor iar plantatiile de vita si maslini erau predominante. La sfarsitul sec XVII, prin decretul lui Leopold al II- lea ce a implicat agregarea mai multor comunitati printre care si Castiglion del Bosco s-a “nascut” comunitatea Montalcino. Domeniul a fost la inceputul sec XX in proprietatea fratilor Biondi recunoscuti ca fiind pionerii celebrului vin Brunello di Montalcino. Castiglion del Bosco a fost in anul 1967 unul din cei 25 de fondatori ai consortiului Brunello di Montalcino, unul din primele vinuri din italia care a obtinut statutul de DOC(G). Domeniul a intrat intr-un proces masiv de reconstructie ce a inclus atat situl istoric cat si plantatiile de vie si partea de vinificatie in anul 2003, cand actualul proprietar Massimo Ferragamo (unul din copii celebrului designer Salvatore Ferragamo) l-a achizitionat. Portofoliul de vinuri include: Brunello di Montalcino, inclusiv Riserva precum si editia speciala Zodiac (fiecare vintage reprezinta un semn zodiacal chinezesc, recent fiind lansata recolta anului 2016 sub semnul “Cocosului”), Rosso di Montalcino, gama Prima Pietra (super toscane) precum si un vin dulce obtinut prin metoda “passito”, sub numele Vin Santo San Michele.
—-Castiglion del Bosco, Brunello di Montalcino 2016 – culoare rosu rubiniu, nas curat, precis in care distingem arome intense si concentrate de fructe de padure (mure, afine), note florale (trandafir, violete, lavanda) si condimente. Pe palat etaleaza o aciditatea vibranta in deplin echilbru cu notele aromatice (coaja de portocala si ceai negru) precum si cu taninurile muschiuloase dar foarte frumos finisate. Alcoolul peste medie dar bine integrat si postgustul generos de lung fac ca vinul sa aiba un caracter si o personaliate aparte. Un Brunello foarte reusit.
—-Desi este mult de povestit si mai mult de “degustat”, este o adevarata incantare fiecare vorba, fiecare pahar, fiecare amanunt legat de acest vin, care fara doar si poate, face parte din suita regala mondiala a vinurilor.
.
.
.
.
Comentarii recente