Povesti despre vin

Cupa Chardonnay 2013

Scris la 21 octombrie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Într-o seară de octombrie, pe un vânt şi o ploaie torenţială, împreună cu Mihai Vasile (www.berbecutio. blogspot.ro) am organizat o degustare “în orb” de chardonnay-uri romaneşti la restaurant Neptunus. Am avut treizeci de invitaţi, toţi pasionaţi de vin şi ce este foarte important, oameni care îşi permit să consume frecvent astfel de vinuri. Aşadar, mare mi-a fost de exemplu mirarea, când am aflat că majoritatea ştiau de Chardonnay – Château Valvis 2010, pe care îl comandaseră şi băuseră prin restaurantele bucureştene la un preţ de 150-200 ron. Ce să vă zic, mie personal preţul de 82 ron din magazinele online mi s-a părut întotdeauna abracadabrant, aşadar eram singurul personaj din sală, care nu ştia vinul în cauză. Mai mult chiar, unii dintre participanţi l-au recunoscut imediat ce a ajuns în pahare!

Vinurile – au fost 14 chardonnay-uri plus unul de calibrare – Karakter 2011 de la Aurelia Visinescu. Le aveţi în fotografia de mai jos.

Ţinând cont că sunt baricate (cu o singură excepţie) au fost deschise cu o oră şi jumătate înaintea concursului şi servite la temperatura de opt grade Celsius, pentru a putea fi degustate în jur de zece – doisprezece grade.

Trebuie să recunosc că, nu mică mi-a fost mirarea când am văzut acest clasament, pentru că după gusturile mele ordinea trebuia să fie puţin diferită. Oricum, acest lucru nu prea contează, importantă este părerea oamenilor care cumpără frecvent aceste vinuri şi cred că de ei ar trebui să ţină cont producătorii romani, mai mult decât de părerea bloggerilor, etc.

Acum că o opinie personală, eu fiind un pasionat de chardonnay am rămas cu o uşoară dezamăgire. La acesta degustare în orb, nivelul vinurilor mi s-a părut destul de jos. Trebuie să recunosc că servite la masa de duminică şi asortate cu mâncarea, ajutate probabil de imaginea producătorului, de subconştientul propriu care-mi caută veşnic argumente în sprijinul vinului respectiv, aveam o părere uşor suprarealista despre aceste vinuri. Se pare însă, că mai e mult de muncit la Chardonnay-urile romaneşti!

O sa fiu sincer si sa va spun că, la  ora degustării eram răcit rău, şi primele două trei vinuri, nu au mers chiar excelent după bomboanele cu mentă pentru gât.  Si că nu am făcut întotdeauna cele mai fericite alegeri din punct de vedere al anului vinului, Animă 2011 fiind după părerea mea superior în acest moment celui din 2012, ori Thea 2009 care mi se pare Dumnezeiesc faţă de 2012.

Dar, până una alta, nimeni nu e perfect, cu atât mai puţin concursul nostru. A fost un început şi sper ca din an în an să iasă mai bine!

Cu drag, Bogdan!

Cupa Chardonnay 2013

Frâncușa e blondă

Scris la 15 octombrie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….5 octombrie a fost o zi în care am făcut prea mulți kilometri. Dimineața la 9.5o plecam de lângă Murfatlar, iar la 12.3o Horia Hasnaș m-a luat de proaspăt din București spre Iași. Datorită conversației și a peisajelor noi pentru mine(drumul prin Vaslui), aproape ca n-am simtit cand mi-au amorţit picioarele şi am coborât crăcănat la hotel Modova din centrul Iaşiului.
….Evenimentul unde fusesem invitaţi se numeşte Primul Vin al Anului la Cotnari şi se sărbătoreşte pentru al 3-lea an pe dealul Catălina. Duminică la prânz, sus pe deal, am găsit concentrare mare de forţe logistice, cu corturi militare, două scene (concurs folcloric  și Voltaj), lume multă, avioane și parașutiști, mâncare și mult vin. N-am să povestec despre marea adunare populară, lăsând expresivele poze făcute de Horia să vorbească și am să mă aplec asupra vinului care-mi place cel mai mult făcut de Cotnari S.A.: Frâncușa 2012.
….Un vin nu foarte colorat, cu câteva tușe de verde și gălbui, iar mirosul îți reînvie senzațiile de strugure copt mai ales, dar și de măr verde și citrice. Dacă e bine răcit, gustul nu-ți dă emoții, fiind sec de la început până la sfârșit, însoțit de o aciditate destul de ridicată și revigorantă. Totul e integrat, vioi și plăcut, iar nota caracteristică e prospețimea. Cu cele doar 12 grade volume de alcool, Frâncușa 2012 e foarte generoasă în asocierile culinare, așa că va las pe voi să experimentați, pentru că l-am dedat deja la niște hribi iuți și gustoși, cu care s-a descurcat admirabil. Vinul se gasește în retail la un preț de aproximativ 20 de lei.
….La finalul excursiei am vizitat cea mai nouă cramă din țară, crama Casei de Vinuri Cotnari de lângă Castelul Vlădoianu din Cârjoaia, unde am poposit câteva minute să gustăm struguri de busuioacă şi să mai facem câteva poze într-un peisaj de poveste.
….Iar eu am să revin oricând cu plăcere aici.
….RaSto

Nu-ţi e jenă să mă minţi?

Scris la 14 octombrie 2013 in Povesti despre vin | 8 comentarii

…Trebuie să recunosc prieteni, că nu mai pot cu minciunile astea. Şi culmea, nu e boala românească, ci universală. De dimineaţă până-n seară o ţinem numai şi numai într-o minciună. Ce este mai rău, e faptul că dacă spui cumva adevărul, în loc să te aplaude, majoritatea te înjură.

De la prima oră a dimineţii începi cu minciuna, de cum te întreabă soţia: “cum arăt”, tu fără să te uiţi la ea şi cu gândul la amanta zici: bine; te întreabă apoi cum sunt cerealele cu iaurt, iar tu îi răspunzi – nemaipomenite, când prin faţa ochilor îţi trec: slănina cu ceapă, cârnaţi, ouă ochiuri, sau mai ştiu eu ce. Dacă cineva te întreabă despre vreo acţiune, bun personal, sau despre cum îi vine vreo zdreanţă, invariabil răspunsul nu poate fi decât – excelent! De ce naiba mai pune întrebarea atunci, când absolut toţi ştim răspunsul ce va urma!

E, uite că nu mai e aşa! De astăzi, prieteni dragi eu sunt hotărât să nu mai mint!

Mâine dimineaţă mă duc direct în biroul şefului şi îi zic: ce solid, ce bine făcut şi roşu în obraji de atâta sănătate, prietene! Eşti chiar obez – urâtule, crăcănat că draq şi umbli numai cu iţarii ăia penibili pe tine. Arăţi fix ca un bou, coarne nu aveai, dar de vreo două săptămâni se ocupă nevastă-ta de problemă. Şi mai lasă naibii băutura, că eşti roşu la faţă, precum ţapul la coa… da!

Apoi alerg după secretară, să o întreb cum de nu s-a spart oglinda când a ieşit din casă!

Cum e posibil să vii la muncă cu ciorapii ăia de clovn traşi pe grisinele alea strâmbe ale tale, o să întreb! De ce te tot boieşti pe fata ca-n filmele horror, când toată lumea vede că întâi îţi apare nasul şi după o jumătate de oră vii şi tu la serviciu, neam de-al lui Tonciu? Cum crezi că te poate face boiala mai frumoasă draga mea, dacă nu-ţi tai un metru, doi din bârna aia mare?

Apoi, o să intru în biroul şefei personalului, fată mare, care arata de bate suta de ani, dar cu coc, cu ţoale de firmă şi care toată ziulica ne spune cine vrea să o mai agaţe şi cum toată lumea o complimentează. Mă aşez fix în faţa ei şi îi zic: auzi zbârcitura pământului, după ce că eşti aproape semi-moarta şi te dai cu două tone de parfum cu miros de lopata de leşinam toţi pe aici, ne mai şi baţi la cap cu fanteziile tale erotice, când toată lumea ştie, că la cum arăţi, nici vântul nu-ţi mai ridică fusta…

Clar, dacă de azi mă mai întreabă cineva ce părere am despre el, o să i le spun în faţă pe toate, bune şi rele. Îmi asum toate consecinţele de rigoare, că poate mai există în ţara asta cineva care apreciază sinceritatea.

Am avut şi ceva experienţe neplăcute este foarte adevărat, dar vă spun sincer, nu sunt descurajat. Am fost la cumpărături cu un amic, şi când l-am văzut ieşind din cabina de probă, după ce m-am tăvălit pe jos de râs, i-am spus că nici la săpat morminte nu aş pleca îmbrăcat în halul ăla. M-a lăsat ca pe un prost, în mijlocul magazinului, dar totuşi eu încă mai cred în steaua mea.

Am găsit şi o situaţie de compromis. În fiecare dimineaţă beau un pahar, două de vin. Cine nu vrea să mă creadă, poate să se amăgească singur, gen: e beat idiotul, vorbeşte prostii!

Astăzi, o să încep cu un vin bulgăresc, măcar el să nu înţeleagă comentariile din spatele meu.

Este vorba despre Castra Rubra 2008 un cupaj din Cabernet Sauvignon şi Merlot cu alcoolul de 14,5%. Este supervizat de Michel Rolland şi considerat unul dintre vinurile etalon ale Bulgariei. Are o culoare rubinie cu nuanţe cărămizii şi un “nas” exploziv, direct, uşor vanilat, cu afine, vişine, urmat de piper şi cafea neagră. Clar “Lume Nouă”!

Gustul este acrişor, plăcut, foarte echilibrat. Nu se simt taninii, nu se simte alcoolul, decât aciditatea ridicată şi foarte plăcută, care face vinul să pară în gură, jucăuş, zglobiu, nu greoi cu gemuri sau alte porcării. Un vin curat, excelent, dar niciodată nu l-aş da pe Flamboyant de exemplu!

Recomand să-I încercaţi cu o bucată de vită ceva, pentru că eu iniţial l-am degustat cu sarmale şi nu a mers bine deloc. Are nevoie de mai mult…

Şi acum în încheiere ce să zic: vă doresc o zi mult mai proastă decât am eu azi!

P.S. Şi nu uitaţi, de mâine două ore pe zi sunt la Universitate. Cine vrea să afle sincer, dacă e urât sau frumos, umflat sau slăbănog, dacă poate ieşi cu “faţa” aia din casă, ori numai cu punga pe cap – să mă caute!

Bogdan

Degustare „in orb” de Fetească Neagră second part

Scris la 10 octombrie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Din luna octombrie inaugurăm rubrica “Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

……Pasiunea pentru vin a debutat după 1990, odată cu retrocedarea unei parţi din via bunicului din zona Oltului. „Îmi place mult vinul roşu, deşi via bunicului era aproape toată cu sauvignon blanc, din care se scotea un must extrem de dulce. Funcţie de mâncare, încerc să beau vinul care se potriveşte cel mai bine “.
Bogdan Caracaleanu este conferenţiar la UTCB şi predă termotehnica la Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor

Second part la Private Wine  3.octombrie.2013

….Intrigat de noutățile anunțate, am bifat şi a doua seară pentru a degusta alte 6 vinuri din soiul nostru „fanion”, Feteasca Neagră.
Multe figuri noi fata de precedenta seara, dar cu un Marian Timofti  relaxat si in mare vervă (așteptând probabil vizita de la sfârșitul săptămânii la un mare producător de vinuri).
….Am fost întâmpinaţi  din nou cu un Prosecco, de data aceasta de la Fantinel. Crispy, ușor fructat, un vin ok, aşa de deschidere.
După cateva minute de aşteptare a unor persoane blocate în traficul din București, a început degustarea, din nou avându-l ca prim solist pe somelierul Istvan Pentek.
Proba nr. 1:  Culoare roşu închis,  intensitate aromatică medie în nas, corp mediu, cu un rest de zahăr ușor sesizabil, la gust  cu o intensitate aromatică medie şi tanini medii uscați. Postgust mediu.  Probabil, cel mai simplu de depistat din cele 6 vinuri, singurul demisec din serie.
Proba nr. 2: Culoare vișinie cu o ușoara tenta purpurie trădându-i tinerețea, corp mediu, nas afumat cu arome ciudate de ceara de albine,  ușor vegetal, tanini cam agresivi, postgust mediu.
Proba nr. 3: Culoare rubinie, intensitate aromatică ridicată, corp mai light (aducea un pic a Pinot Noir,. tanini medii, însă post gust destul de scurt care cumva contrastează cu bomba de fruct care se simte la prima degustare.
Conform tradiției, după primele trei vinuri apar și gustările.
Proba nr. 4: Culoare destul de intensă, rubinie, corp mediu, tanini rotunzi, final mediu.  Un vin foarte bun, care chiar m-a surprins plăcut, oenologul dovedindu-şi din nou profesionalismul.
Proba nr. 5: Culoare intensă, vișinie, intensitate aromatică destul de puternică, destul de corpolent, echilibrat, tanini rotunzi, postgust lung.  A fost singurul vin pe care îl mai gustasem la crama producătorului. M-a surprins plăcut evoluția în bine.
Proba nr. 6: Culoare rubinie, destul de aromat, mai evoluat decât vârsta, tanini rotunzi, postgust însa incredibil de scurt. Efectiv, după un prim contact surprinzător de plăcut, care indica un vin serios, pierde tot ce câștigase. Probabil va evolua, producătorul fiind unul cu prea multa experiența ca sa dea greș.
Deci ce am degustat:
– proba nr. 1: Eclipse-Basilescu.  Anul 2010 dacăîmi amintesc bine.
– proba nr. 2: Vila Zorilor 2012 – Vinarte.
– proba nr. 3: La Cetate 2011 – Oprisor.
– proba nr. 4: Arezan 2011- M1 Crama Atelier.
– proba nr. 5: Lacerta, 2011.
– proba nr. 6: „Iacob” 2011 – Davino.

….Concursul cu ghicitul vinurilor a avut de data aceasta trei caştigători, care au ghicit 4 din cele 6 vinuri (adevărat ca unii participanți se uitau cu multă atenție la forma sticlelor mascate în timpul turnării în pahare, doar-doar or depista ce se ascunde în spatele pungii negre).
….A urmat vinul surpriză, care va fi lansat oficial la târgul Goodwine din aceasta toamnă şi care fusese îmbuteliat cu puţine zile înainte. Culoarea extrem de deschisă (practic un roze un pic mai închis), a cam surprins participanții la degustare (Feteasca Neagră nefiind recunoscută ca având o culoare foarte intensă). La gust nu a impresionat prea mult, aducând mai mult cu un soi hibrid, cu o producție mare la hectar. Este (după mine) un vin desfăcut/lansat prea devreme, dar ramane de văzut cum va evolua. Producătorul: Casa de Vinuri Cotnari!
….Din nou o seara plăcută, ambientă și modul de prezentare convingându-mă să mai revin și cu alta ocazie la o nouă degustare.