Domeniul Stârmina
Al doilea episod din “Oltenia la bob mărunt”
…A doua noastră oprire a fost la Vinarte – domeniul Stârmina, unde ne-a întâmpinat domnul Iustin Urucu, oenologul, vinificatorul celor de aici. De la început trebuie spus că, Iustin Urucu se ocupă de toate cele trei domenii proprietatea Vinarte şi anume: Sâmbureşti (judeţul Olt, 60 hectare din care 40 pe rod); Stârmina (Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, 204 hectare din care 174 pe rod); Zoreşti (podgoria Dealu Mare, judeţul Buzău, 160 hectare pe rod). Nu înţeleg cum face faţă, mai ales toamna în perioadele de “foc”, dar uite că se poate!
….Am început cu o plimbare prin vie, să vedem şi să gustăm strugurii, să admirăm culegătorii în acţiune, că de – este perioada recoltei. Ce vă pot spune, este faptul că anul acesta recolta este foarte bună atât calitativ, cât şi cantitativ. Mai sunt mici probleme ca peste tot în privinţa culegătorilor, dar se rezolva şi ne aşteptam ca vinul să fie unul foarte bun. După ce ne-am prins noi cum stă treaba cu lucrările din vie, structura solului, circulaţia curenţilor de aer, perioade de îngheţ, etc., am înţeles că dacă Iustin Urucu îşi pierde slujba de aici, se poate angaja la “Meteo” în locul lui Victor Slav, fără nici o problemă!
….Apoi, am vizitat crama, am gustat din mustul strugurilor deja culeşi, am băgat nasul în baricul să vedem cum “stă” viitorul Prinţ Mircea şi ne-am pus pe “bârfă”.
….O discuţie interesantă a fost cea despre vinurile de referinţă din fiecare podgorie, dar şi despre soiurile de struguri plantaţi. Subiect aparte a fost Novacul plantat aici pe un hectar şi ceva. Părerea lui Iustin Urucu despre acest soi este că merge nemaipomenit la cupaje (vezi Nedeea singurul cupaj din trei soiuri romaneşti: Feteasca Neagră, Negru de Drăgăşani şi 15% Novac), datorită fructuozitatii şi prospeţimii pe care o are, dar mai puţin vinificat solitar.
Asta, datorită cantităţii mari de must în raport cu pielitele pe care o produce, ceea ce nu poate duce spre vinuri roşii cu o structură bună, ci mai degrabă spre un vin roze. Poate într-o zi, vom bea un roze numai din Novac făcut la Stârmina, cine ştie!
….Ne-am apucat şi de degustarea Cuvee D’excellance- urie făcute aici din Riesling Italian şi Sauvignon. Iustin Urucu zice, că bea Riesling-ul alături de sarmale, aşa că am încercat şi eu acasă! Merge, ce să zic…
….Deci, ca şi concluzie generală, dacă la Corcova cuvintele de ordine sunt tinereţe, şi entuziasm, aici putem vorbi despre experienţă, maturitate şi multă, pricepere.
….Şi în momentul când ai ajuns aici şi afli secretele producerii vinului, problemele apărute, reuşitele şi nereuşitele vinificatorului alături de munca enormă care stă în spatele fiecărei sticle, îţi cam schimbi modul de gândire în aprecierea vinurilor.
….De aceea zic, că e mare păcat să nu poţi afla de la sursă această minunată poveste a producerii vinului; deci, trebuie neapărat făcut un circuit turistic care să cuprindă şi cramele Olteniei profunde. Cred, că toţi am avea numai de câştigat!
….Bogdan
Album Starmina
Mai multeTinereţe şi tradiţie – Corcova
….Primul episod din “Oltenia la bob mărunt”
….După un drum de 5 ore, atent studiat pe hartă și cu o scurtă escală în Craiova, am ajuns la Corcova. Însă până acolo, nu ne-am putut abține să nu ne oprim pentru câteva fotografii ale unor case din Strehaia, pentru că așa ceva…mai rar.
….Odată ajunși dincolo de poarta cramei, Ana Maria Gyorgy– tănăra inginer enolog ne-a și îmbarcat spre via Corcovei pentru o ședință de shooting aproape profesionistă. Am pozat via din toate pozițiile: portret, bust, în picioare și tolănită, dar nu și nud, pentru că a doua zi urma culesul. După o scurtă descriere a locului și ocolirea marcajelor de cross (oamenii se pregăteau și pentu Corcova Trail Race) am dat o fugă pe dealurile de deasupra satului Jirov, lângă pădure. Aici activitatea era febrilă, cel puțin 30 de oameni culegeau struguri, iar dl. Mitu călare pe un tractoraș tundea cealaltă parte a viei pregătind culesul de a doua zi.
….Peisajul de la Jirov e încântător. Cu un pârău în vale, vie pe deal și pădure. Și aici am exagerat cu pozele, pentru că aparatului lui Bogdan D., destul de profi, i-am dat peste cap memoria cardului.
Pe drumul de întoarcere spre cramă, am aflat că Mihai Viteazu a fost mai întăi Ban de Strehaia, apoi am ascultat poveşti frumoase despre Prințul Anton Bibescu și pasiunea sa pentru vie (130 hectare în proprietate).
….Reîntorşi la cramă, am găsit o altă activitate febrilă. Tocmai sosiseră noile tancuri de inox şi oamenii se agitau la descărcarea lor. Am intrat în sala de prezentare şi am amenajat o scurtă degustare cu vinuri consacrate, dar şi cele noi. Şi în timp ce studiam un chardonnay de 2010, își face apariția dl. Șerban Dâmboviceanu – unul din acționarii Viticolei Corcova – care tocmai venea din București.
….Pe mine, unul, pentru că nu-l mai întâlnisem, m-a surprins tinerețea, având senzația că ori stau de vorbă cu un proaspăt absolvent de BAC, ori un concurent la cross venit mai devreme cu două zile. Maturitatea podgoreanului care a studiat dreptul la Strasbourg, cunoștințele sale despre afacerea cu vin și planurile de dezvoltare m-au mai liniștit. Era persoana care trebuie.
….Și din una în alta, de la primele achiziții de vie de la IAS Corcova (2005) și pașii parcurşi alături de partenerul său Michel Roy, apoi replantările și alte suprafețe cumpărate, renovarea cramei Bibescu, dotările de rigoare și ceva ani de muncă, am ajuns să vorbim de soiuri plantate, suprafețe, producție, stiluri de vinificare și colaborarea cu consultantul cramei dl. Laurent Pfeffer. Și uite-așa, astăzi discutăm de vinuri exportate în Polonia, Ungaria, Germania, Franța, Austria, până hăăăt ..China, Taiwan și Japonia.
….La plecare am cumpărat un chardonnay 2011 neetichetat (nefiind încă lansat pe piață și despre care am să revin) și am părăsit Corcova cu o stare de bine, pentru că până la vizita de aici eram dezamăgit de ceea ce văzusem pe traseu. O parte cam săracă a Olteniei, destul de prăfuită și ignorată, în ciuda istoriei frumoase și relativ prospere la timpul ei. Chiar gardul cramei ce o desparte de biserica satului Sfinții Voievozi, biserică construita pe la 1300 și conacul Anton Bibescu de vis-à-vis de cramă, deși stau să cadă, te încarcă cu o istorie pe care merită să o aflați și vă determină să vizitați zona. Starea de mulţumire și confort a venit de la tinerețea oamenilor care lucrează la cramă, de la patroni, contabile, enologi, responsabili de fermă, până la oamenii veniți la cules. Toți mi-au transmis un optimism și siguranța că tradiția dăinuiește prin tinerețea și ambiția oamenilor care vor să facă lucruri, fără să se plângă sau să facă mare gălăgie.
….Şi din cauza asta voi reveni oricând cu placere aici.
….RaSto
Vinul
Vinul are viața lui
El trăiește într-o sticlă
Și așteaptă să îl pui
În pahar. Treaba e simplă.
…Își dă viața pentru tine
…Ca să-l bei, să-i spui de-i bun.
…Nu se ține pentru sine,
…Căci timpul e-un praf, un scrum.
Pune-l în pahare bune.
Și alegele pe soiuri!
Vinul știe să îți spună
Că nu se bea, băă, din țoiuri.
…Nici din cana de cafea,
…Nici în halbe de jumate.
…Fii un domn, ce pana mea!
…Pune-l cum scrie la carte.
Nu-l turna de sus, cu bule.
Ține paharu-nclinat.
O sa curgă lin, pe bune!
Dacă nu, du-te-n…păcat!
…Dac-ai pus apă-n pahar,
…M-ai pierdut definiv.
…Și mă faci ca să mă car,
…Dar iți spun: ești primitiv!
Vinul, cred, te-a mirosit.
E nervos și ți-a zis stop!
Iar de ești și sclifosit,
Ți-a tras pârț. Defect de dop!
…Câteodată se razbună.
…Se acrește, ori e-amar.
…Așa știe el să spună
…Că ai fost cu el măgar.
Părerea mea…
…RaSto
Un an, un blog și mulți prieteni
Cu chef, muzică și voie bună la Grinzi.
Bun e vinul ghiurghiuliu….cu Jezebel.
Foto by Roxana Popa & Bogdan Opriș
.
.
.
.
.
Comentarii recente