Valentine’s Edition
….De curând primesc o informaţie că ar mai exista câteva sticle de sauvignon blanc Edition 2008 de la Crama Basilescu. Vinul îmi trezise amintiri foarte plăcute, pentru că-l descoperisem prin 2010, după o degustare reuşită alături de Nick Filip și apoi am făcut o vizită la crama din Dealu Mare, alături de Silviu P., Mihai M. şi Dragoş S. Declaram atunci că acest vin este cel mai bun sauvignon românesc, iar poetul nostru bucătar – Mircea Dinescu, prezent și el acolo, părea să fie de acord.
….Verific informația la sursă și se confirmă. Mai există câteva sticle rătăcite prin câteva depozite, îl sun pe Dragoș și comand de toți banii de dinainte de salariu. Dragoș confirmă că vinul e neschimbat, degustându-l primul. Ajung și eu cu el acasă și după răcirea corespunzătoare, dau cu „speritoarea”-n el.
….Ce spune „laboratorul” din Chitila? Zice că: are o culoare pal-gălbuie, aproape transparent și cu uşoare inserţii de verzui. Nasul e impecabil, cu tipicitate, cu zeamă de pisoi, agrișe, soc, ierburi de câmp ușor uscate, citrice și corcodușe necoapte, toate blender-uite în miros. Un astfel de miros creează așteptări și duc paharul la gură. Atacul e surprinzător de acid și fresh, cu gustul ăla bun de care încep să-mi aduc aminte. Iarbă necosită, succesiuni de dulce-acrișor, fructe exotice acrişoare. 
Finalul e sec, plăcut și persistent. E greu să fii zgârcit cu cuvintele mari, când îți place ceva așa de mult și-ți aduce aminte de „copilărie”. Uitasem să spun că vinul e corpolent și cele 13,6% alcool sunt aşezate acolo unde trebuie.
….La urma urmei, nu văd de ce nu aș lăuda acest vin, pentu că tot nu se mai găsește, așa că nu pot fi acuzat de reclamă.
….L-am băut pe 14 februarie, făcându-mi un frumos cadou, ca îndrăgostit de vin ce sunt.
….Noroc!
….RaSto
Răţoi cu portocale !
….Într-o zi cu soare şi cu două dimineţi, o pun eu frumos la drum, până la “Lidl” să cumpăr un răţoi mort pe care să-l gătesc. Cică era raţă asiatică, dar ce să zic după ochi nu părea. Deloc migdalaţi, sau măcar galbeni să fi fost…
….Îl aduc acasă, îl omenesc cu tot felul de mirodenii şi miroase, apoi îl bag la cuptor. Mă pun pe sosul de portocale, îl prepar îl gust fierbinte şi îl las puţin să respire.
….Ce să zic, una peste alta am dat-o de gard atât cu răţoiul, cât şi cu minunatul sos de portocale. Dacă răţoiul a ieşit din cuptor tare ca fierul, iute ca oţelul, sosul era o dulcegărie, Doamne o dulcegărie de te treceau toate apele. Nici pe pâine cu unt nu cred că ar fi mers greţoşenia asta cu zahăr caramel!
….Sosul şi-a luat avânt direct spre coşul de gunoi şi am rămas eu faţa în faţă cu răţoiul mort aburind din cuptor. Am tras de el de mi-au sărit măselele, mă doare maxilarul şi în zilele noastre, dar am desfăcut lângă o sticlă de vin “Crama Oprişor, Cabernet Sauvignon 2010”, care m-a uns la suflet.
Şi cum s-a aşezat el în pahar, cu mirosul acela de fructe roşii de pădure coapte şi cum mi-a dat el pe la nas cu vanilia de la baricul, cu ciocolată, cu piperul, Doamne îmi venea să-l îmbrăţişez, când apare pe dasupra şi o briză cu tentă de animal care, incredibil nu era de la răţoiul asiatic.
….Apoi, de cum l-am pus pe limbă, am descoperit un gust excelent, acrişor cu ceva fructe de pădure, cu final mediu plin de sâmburi de migdale. Alcoolul foarte bine integrat, taninii rotunzi şi jucăuşi, corpul mediu şi aciditatea bună m-au vrăjit nu alta. Un vin discret, dar elegant care îmi place exact aşa cum este acum şi pe care l-aş putea bea zilnic.
….Noroc cu băutura, că mi-a revenit buna dispoziţie şi am uitat repede de răţoiul musculos, pe care l-am cazat până la urma exact acolo unde îi era locul, adică în gunoi! Şi uite aşa a mai trecut o zi minunată din viaţa mea, raţă nu mai gătesc, dar vă asigur că am în beci o provizie suficientă de Cabernet Sauvignon – Crama Oprişor 2010, care o să îmi ajungă mulţi ani de aici înainte.
Semnat: al vostru Bogdan – răţoiul şef!
Mai multe
10 la concurs sau Revoluția în sec
.
…Fix la două luni de la Provino, iată-mă din nou în Iaşi. Evident, pe probleme de vin.
….Fiind invitat de cei de la Cotnari, urma ca pe 9 februarie să particip la stabilirea vinului campion al podgoriei şi pleiada de vinuri pentru concursurile interanţionale.
….Am luat startul de lângă statuia lui A.I. Cuza și ne-am dus spre „combinat”, după cum spun gazdele. Nu îmi închipuiam de ce se numește așa, dar pe drum, făcând un dialog extins cu Horia (vinul.ro), am înteles ca 1800 hectare de vie în exploatare, locul 2 în cifra de vânzări pe țară și nivelul investițiilor din 2006 încoace, avea să prefigureze colosul care ne aștepta.
….Ajunși înainte de ora 11.oo, în poziție de drepți ne așteptau cele 50 de probe de vin, ale Cotnari SA, 
Casei de Vinuri Cotnari și ale celor doi producători indepenți invitați: familiile Vărzari și Bilius. Lume multă, lume bună avea să-și arunce în luptă propriile păreri, opinii, gusturi și impresii, începând cu preşedintele ADAR- dl. Dan Boboc, Cătălin Păduraru, Traian Petrea, Sergiu Nedelea, C. Savin, Gheorghe Crăciunescu și reprezentanți din partea presei.
….Trec peste cele 4 ore de degustare neîntreruptă și tragem linie sub vinurile din 2012 prezentate. 10 vinuri vor pleca la concursurile internaționale. 9 din ele ale celor din Cotnari și unul al Casei Bilius. Departajarea a necesitat ceva discuții și opinii care au așezat vinurile într-o ordine surprinzătoare, vorbind de Cotnari. De ce surprinzătoare ? Pentru că pentru mine, atunci când îmi spuneai Cotnari, eu vedeam 3 lucruri de luat în seamă: Ştefan cel Mare şi tradiţie, vinuri dulci şi Moroşanu în ring vopsit pe spate.
….Iată cele 10 vinuri învingătoare şi minunaţi-vă și voi: 
Grasă de Cotnari, Colocviu la Moscova, sec, Casa de Vinuri Cotnari
Fetească Albă, Colocviu la Atena, sec, Casa de Vinuri Cotnari
Frâncuşă sec, Cotnari S.A.
Busuioaca de Bohotin, Colocviu la Paris, sec, Casa de Vinuri Cotnari
Chateau Cotnari, sec, Cotnari S.A.
Fetească Albă, demisec, Cotnari S.A.
Blanc, sec, Cotnari S.A.
Tămâioasă Românească, Colocviu la Roma, sec, C. Vinuri Cotnari
Aligote, sec, Casa Bilius
Grasă de Cotnari, demidulce, Cotnari S.A.
….Opt vinuri seci, un demisec şi un demidulce. Vă vine să credeţi ?
….Cred că mi-a fost dat să asist la Revoluția în sec, în direct ! Pentru că e un moment de cotitură la Cotnari. Să stai într-o confortabilă poziție pe piață, cu o cifră impresionantă, vânzând 1 milion de sticle de Grasă dulce într-un an și să te gândești să schimbi „macazul” spre vinuri seci, înseamnă să ai ceva curaj, dar mai ales că ești decis să-ți asumi o mare responsabilitate.
….Cât de bine au ales juraţii, rămâne ca dumneavoastă să verificaţi anul ăsta alegând de pe rafturi sau din HORECA vinurile respective. Şi cât de bine se vor înţelege vinurile alese de noi cu percepţia publicului larg, încă nu-mi dau seama, dar știu că cei de la Cotnari au de dat încă o bătălie răzășească pentru care sunt sigur că s-au pregătit.
….La final am vizitat tezaurul Cotnariului, liniile de fabricație și capacitatea imensă de stocare, făcând multe fotografii, iar spre sfârșit am parcurs un scurt drum spre castelul Vlădoianu (încă nerenovat), însă cu construcția cramei Casei de Vinuri aproape de final. Aici se vor produce vinurile premium (gama Colocviu) și este un loc teribil de frumos și plin de pitoresc.
….Eu sunt încă sub impresia unui turist străin după ce a vizitat Palatul Parlamentului din București și e copleșit de cifre și dimensiuni, astfel că închei mulțumindu-le organizatorilor și gazdelor pentru o zi de februarie memorabilă.
….Succes Cotnari !
….RaSto
….P.S. Era cât pe ce să dau de gol o mare surpriză care vă este pregatită pentru anul viitor cu feteasca neagră de Cotnari. Dar mă abțin și n-o dezvălui încă. Șșșșș…E secret.
Ceva hermeneutică, primiți ?
….Am văzut că în aprilie se organizează Forumul Vinul.ro și totodată se dă startul Primaverii în Rose.
….Eu nu am mai avut răbdare după Cezar & Co. 
și-am dat buzna la Private Wine, cumparându-mi un rose de la Jidvei. Acasă, chef Make pregătea o ruladă de rață asiatică picantă cu legume (un semipreparat de la Lidl) și era în asteptare cu răcirea viului.
….Ne uitam la sticlă (precum rața la fulger) să identificăm în labirintul Versace ce scria pe fiolă. Hermeneutică, frate ! Ahaaa…uite, tu, că am găsit. Era chiar în ochii noștrii. Numai mințile complicate pot vedea ușor lucrurile simple, ceea ce nu e cazul nostru, evident.
….Dom’le, sticla e frumoasă, nu ai ce spune, chiar elegantă și știam că citisem undeva pe net că : “Mysterium Syrah și Cabernet Sauvignon 2011“, primul rose de la Jidvei, creat tot de vinificatorul francez, a câstigat bronz la „Decanter World Wine Awards 2012”. Tan-ta-naaaaa…Adevărul e ca intrasem în panică. Oare rața noastră asiatică “se califică” la asemenea grozăvie de vin ? Riscăm!
….Gata, îl deschid pe “pacient” și-l torn în pahare. Culoare exceptional de frumoasă. Sirop de căpsună limpede și îmbietor. Nas : foarte foarte reținut, deși îl agitasem bine-bine, de mi se urcase pe bluză. Revin și recunosc fructe roșii de pădure, dar și ceva de strugure roșu stors. Atac paharul cu gura mare și simt ceva acrișor, plăcut, după care vin să confirme frăguțele, smeurica și ceva capșunele necoapte bine. Aparent apos și subțirel (13,5 % alcool !! ), la a doua gură vine și ceva corpolență, dar și tăria vinului, care cam stă separat puțintel. Mai aștept și-mi vin senzațiile unor vinuri băute cu ani în urmă, la un vecin în Chitila (care nu cred că a cunoscut secretul amestecului de cabernet cu syrah). Aduce cu vinurile de țară, desigur, în varianta elegantă și elaborată, dar tocmai asta-mi place la el. Vinul te trece printr-o senzație aparentă de gusturi dulcege și acrișoare, dar rămâne definit ca un vin sec.
….Mai dau cu ochii-n sticlă și citesc :”cei care vorbesc nu știu, iar cei care știu nu vorbesc”. Și-atunci de ce m-aș întinde la vorbă ? Cine știe ce mai găsesc la al treilea pahar și spun prostii. Oricum, la fiecare înghițitură rața devenea tot mai picantă și vinul intra oricum. Mai bine mucles, că tocmai era pe televizor cel care s-a născut stea și va muri tânără speranță : MRU, cel cu hermeneutica. Uite, ăsta era bun să dezlege misterul de pe eticheta Mysterium-ului.
….Revenind la lucruri serioase, eu cred că Jidvei se află în propriul labirint al căutărilor vinurilor premium și îi doresc mult succes, roseul ăsta fiind singurul vin care-mi place, însă. Speranță și răbdare eu am.
….RaSto
.
.
.
.
.
Comentarii recente