Time for Rose
—-
Concursul de Vinuri Rose din recolta anului precedent a ajuns la a 5-a ediție.
Poate că știați sau nu, în fiecare an acest concurs e susținut pe 14 mai. Așa va fi și anul acesta! Locul desfășurării: Casa Comana Resort.
—-Organizatorii celei de a 5-a ediții sunt: Răzvan, Iulian si Laurentiu
—-Ca în fiecare an, concursul constă în degustarea probelor în 3 tururi, plecând de la 16 vinuri selectate, vinuri îmbuteliate din ultima recolta, cu pret de raft intre 22 si 60 de lei.
—-Turul 2: cu 8 probe ramase in concurs si apoi, finala de 3 probe.
—-Anul acesta, pe lângă recunuașterea dată de cei 21 de jurați, articolele pe cele 3 bloguri, anunțurile de pe Facebook si articolul din revista Vinul.ro, premiul pentru câștigătorul Centurii Roze va fi listarea in mai multe restaurant din Bucuresti*, două restaurante din Brăila** si două restaurante din Slatina*** pe perioada 1 iunie- 30 noiembrie 2017.
—-Locul doi va primi produse de vinificare de la unul din sponsorii concursului, iar locul 3… intreaga noastra recunoastere, consideratie, fotografii si felicitari.
—-Corpul de jurati este format din cunoscute personalitati din lumea vinului, critici de vin, membri ADAR, jurnalisti, bloggeri de vin, proprietari de restaurante, distribuitori de vinuri, manageri de magazine de vinuri și pasionați de vinuri.
—-Până în prezent au fost degustate mai mult de 30 de vinuri pentru a identifica cele 16 participante, iar selecția continuă până la 28 aprilie.
—-Întreaga acțiune se înscrie într-un program de încurajare și promovare a consumului vinului de calitate, dând un semnal și încercând să formeze un trend asupra vinurilor ce merită a fi consumate în vara anului 2017.
—-De data asta va fi fantastic!
—-RaSto
Ii și midii de Florii…
“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—-Anul acesta am hotărât sa ascult indemnul celor de la restaurantul La Mama Ateneu pentru a sărbători împreuna, românește, duminica Floriilor. Adică cu pește, dar si cu alte viețuitoare din apele dulci sau sărate ale țării. Cum se anunța si începutul sezonului la midiile de Marea Neagra, am zis ca nu pot sa ratez startul, mai ales ca sunt fan. Îmbrăcat copiii corespunzător și… hop la locul anunțat!
—Ca tot românul gurmand, prânzul nu poate fi conceput fără o ciorbă, una lipovenească, pe care o urmăream de ceva vreme: storceag-ul. Auzisem de ea prima oară de ea în cartea lui Radu Anton Roman, “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”… bucățelele de pește alb fără oase, legumele tăiate mărunt, totul dres cu ou si smântâna și înflacarat de un ardei verde tare „pișcăcios”, i-ar fi mers la inima maestrului și oricărui alt pofticios. Copiii, cu ale lor… hamburger și coaste… ce să le explic despre dezlegări și alte preafericisme?!
—Și a sosit noul „aur negru” din Pontul Euxin, midiile. Înecate intr-un sos ușor „ait”, cu puțină verdeață și fin aromate de o crenguță de cimbru proaspăt, le-am dezcăpăcit repede pentru că au fost foarte bune și s-au terminat rapid, dar probabil că de ajutor a fost si surprinzătorul Alb de Petro Vaselo 2016, adus ca noutate de-un comesean.
—Deși culoarea și nasul nu te uimesc, fiind aproape incolor, în pahar am dat peste un 100% Chardonnay nebaricat, proaspăt, cu un alcool destul de prietenos (13 %), o aciditate ridicată și cu fructe albe coapte din plin. Per ansamblu un vin ușor curgător, la care trebuie însă un pic de atenție, că dacă îi asociem un fel de mâncare potrivit, cum au fost midiile, dar și scrumbiile la grătar, în care mi-am băgat nasul… nici nu bagi de seamă când s-a golit sticla! Și-au fost două.
—
De la mine 7 ii din 8!
—De urmărit evenimentele tematice de la La Mama, ca mâncare bună este mereu, iar cu vinurile ținem aproape!
Fume, please!
—-
Aproape în fiecare an cei de la Budureasca m-au răsfățat cu un vin pe gustul meu. Fume Premium, din gama pentru horeca. Cel din recolta trecută a reușit să obțină medlie de aur de la Decanter. Noul vin din anul 2016 nu știm, încă, ce medalie va lua, dar e susceptibil de premiere. Vizual te va surprinde culoarea gălbui-aurie cu mici intruziuni verzui, foarte ademenitor. Olfactiv te întâmpină cu note florale și unele fructe tropicale, dar mai multe citrice, pe alese. Aluzia de vanilie din lemnul de stejar e foarte subtilă, așa că amatorii de vinuri albe nebaricate nu au de ce să se teamă.
—-În gust, deși e sec, remarci un nivel al restului de zahăr mai ridicat decât 
la precedentele ediții, dar alcoolul (de 13 %) și aciditatea bună îl fac armonios. Ar putea fi considerat și un vin de gastronomie atât timp cât ai alături mâncăruri ușoare și picante.
—-Eu l-am asociat, și bine am făcut, cu un risotto cu creveți și ouă de prepeliță. Încercați și voi. Frumos, elegant, corect… cum ne place nouă. Spre 7 papioane/8 și 35 de lei pe site-ul producătorului.
—-RaSto
Mai multeBye, Bye… Divinitas feteasca neagra 2013
—Pentru ca
imi place sa-mi bag nasul prin bucatarie, sunt destul de conectat la cursurile si atelierele de cooking, ma uit la emisiuni de profil si mai citesc (cateodata) ce preparate bengoase fac celebri bucatari ai lumii.
—De curand, Daniel Wendorf a lansat un nou proiect – Artisan Cooking Classes. De Daniel probabil ca ati citit si aici, dar asta se-ntampla cu ani in urma. Nu m-am putut abtine si m-am dus la cursul sau organizat la Kuxa Studio de la inceputul luniii martie, pentru a pune mana la treaba: beef tartar cu risotto Milanese, beef sandwich (cu dessing de parmesan, crispy quail egg alaturi de onion rings) si la final crepe Suzette.
Echipament de chef, bucatarie spradotata, reguli clare, ingrediente la superlativ, plus… atenta supraveghere al lui Daniel.
—Cat 
timp ne bagam toti in seama la primul fel, am tot degustat un placut pinot gris de la Lacerta 2014 din partea lui Daniel, insa dupa ceva timp, cand am ajuns sa ne autoevaluam frumosul si complicatul beef sandwich scosesem demult sticla de feteasca neagra Divinitas 2013 adusa de-acasa. Apucasem sa-l decantez cateva minute… Despre vinul asta am mai scris. Si cine m-a vizitat din afara si m-a intrebat de feteasca neagra, n-am ezitat sa-i recomand acest vin.
—Si pentru ca si colegilor de beef sandwich le-a placut, reusind 
sa cream un pairing aproape perfect, mai multi m-au intrebat: de unde, cat si cum… Ei bine, tocmai le-am transmis ce-am auzit… ca acest vin a ajuns la sfarsitul povestii sale, pentru ca cei de la crama m-au anuntat ca … s-a terminat. Asa ca se cuvine ca acestui vin multimedaliat la noi sa-i facem o plecaciune si sa-i multumim lui Gabi Lacureanu pentru inca o feteasca neagra de exceptie si sa ne luam la revedere de la un vin cre a facut cariera.
—Beef sandwich-ul pe care tocmai l-am invatat isi va cauta un alt vin pe masura. Sper sa-l gasesc in curand.
—Cu bine,
—RaSto
.
.
.
.
.
Comentarii recente