Mărțișoare. Fete… Negre. 3
“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—-Sfârșitul iernii și începutul primăverii (mai mai mult o toamnă târzie) sunt înțesate de evenimente în care fetele și doamnele din viața noastră sunt în prim plan. Începând cu Dragobetele (lăsat poate pe nedrept în plan secund de către mediocra mass media de pe la noi, care prefera mult mai comerciala Valentine’s Day), continuând cu ziua mărțișorului și încheind cu 8 Martie, bărbații trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor.
—-
Acestea fiind zise, ce vin s-ar fi potrivit mai bine de 8 Martie decât ultima serie de 3 Fete Negre, creație a „doamnei Feteasca Neagra”, așa cum este cunoscută Aurelia Vișinescu?
—-Cu prima ediție a acestui vin am intrat în contact cu ceva ani în urmă și a fost dragoste la prima înghițitura, astfel că am rămas fan și am încercat și următoarele serii lansate, toate având în comun asamblajul a trei ani diferiți din același soi de struguri: Feteasca Neagră.
—-Acum s-au folosit vinuri din anii 2013 (20%), 2014 (41%) și 2015 (39%). Vinul se prezintă cu o culoare rubiniu închis, iar în nas se simt cireșe negre discret vanilate (semn că stejarul a fost folosit, dar nu în exces). În gust însă apare revelația: suculent, condimentat, cu o ușoară tentă vegetală care alături de așteptata prună (neafumată, după mine) parcă definesc cel mai bine tipicitatea acestui soi național. Să nu uit de aciditatea medie, alcoolul serios (14,5%) perfect integrat, de taninii neagresivi și de postgustul destul de lung care fac acest vin extrem de băubil încă de pe acum, dar în mod cert și peste câțiva ani 
(cum nu sunt foarte multe butelii în serie, eu am făcut deja loc în răcitorul de vinuri pentru câteva sticle).
—-Dar nu puteam sa nu asociez acest vin cu ceva d’ale gurii. Cum globalizarea este la mare modă în ultima vreme, am apelat la un preparat mult apreciat în casă: kebab-ul de vită și oaie cu legume la grătar. Ce să o mai lungesc, a fost asocierea perfectă, care a dus vinul la 40 de mucenici din 44 (că tot urma ziua lor), la un preț de peste 100 lei din online.
—-Un vin elegant si care mă duce cu gândul la o melodie veche dar mereu tânără:
https://www.youtube.com/watch?v=99FeRc3cudg.
—-Doamnelor si domnișoarelor vă doresc să aveți o primăvară frumoasă!
La Cotnari…
—-Luna februarie a început în mare forță.
—-Dacă-i februarie, mergem la Cotnari! Se știeee!.. să vedem cum a fost acolo anul de recoltă 2016, ce-au mai moșmondit la tancuri nenea Viorel și George, dar și ce noutăți aduc vecinii de podgorie.
—-De cinci ani cei de aici organizează această întâlnire, numai că de data asta a fost mai altfel. Cei de la Cotnari SA împreună cu tinerii de la Casa de Vinuri Cotnari au vrut să tranforme cunoscutul lor exercițiu de transparență într-un eveniment cu accent internațional. Astfel că, pe lângă larga participare a comunicatorilor de vin de la noi, au invitat jurnaliști și bloggeri de vinuri din Serbia, Polonia și Olanda.
—-Au alocat întreaga zi de sâmbătă degustării a 75 de probe din vinurile proaspete ce urmează să apară pe piață în curând. Doar Tomislav și puțin 
Lukasz au început să dea semne că pricep ceva când le-am spus că mergem de la Iași spre Combinat. Tomislav, Lukasz și Harry nu se așteptau la o asemenea desfășurare de forțe, neavând idee despre ce înseamnă Cotnari în România. Tomislav cunoscuse o parte din vinuri din mai multe intalniri, dar mai ales de aici, iar Harry de la precedenta vizită în România…Însă, văzând și cramele noi de la Vlădoianu (unde am putut vedea micul castel și la interior), cât și recenta achiziție și investițiile în linia de spumante din apropiere, apoi jos, la hrubele din Cîrjoaia, s-au prins care-i treaba. Da, e un colos!
—-Revenind la probele din concursul Campionul Podgoriei Cotnari, 
trebuie să menționez neapărat surprizele plăcute venite din partea unor producători zonali precum dl. Dragoș Stoica (cu fetesca albă), Schitul Mănăstirii Neamț (cu feteasca albă), aligoteul de la Rădeanu și sauvignonul blanc de la Emanuel Carja.
—-Dintre probele prezentate de Cotnari SA și Casa de Vinuri Cotnari mi-au plăcut mai multe, dar se cuvine să remarc mai ales Chateau Cotnari, frâncușa, feteasca albă din gama Colocviu, feteasca neagră și cea vinificată pentru roze din gama Domenii, dar mai ales Grasa de Cotnari sec din gama Colocviu – cea care a și câștigat locul întâi. Am mai remarcat câteva vinuri din gama celor demiseci 
și n-am uitat de spumantul foarte reușit din frâncușă ce urmează a fi lansat în scurt timp. De fapt, cu acesta l-am și serbat pe Tomislav în prima zi când a sosit la Iași, unde numerosul public din fața hotelului Traian l-a întampinat cu vuvuzele și urale, Tomislav nestiind că e așa de popular la noi și întrebându-mă “who’s Grațierea”?
—-Toată degustarea și întâlnirea de sâmbată a fost ca o reuniune între prieteni ai vinului și s-a încheiat cu o mare masă și petrecere cu lăutari, așa cum știu cei de la Cotnari să facă cel mai bine – să ridice cotele ospitalității la nivel înalt.
—-Sunt nerăbdător să văd noile vinuri pe piață, iar la anul în februarie… Se știeee…
Cu bine,
RaSto
PS. Helpful photos: Costăchel & Silviu Fenea
89
—-Și uite-așa, pâș-pâs… concursul de la Brăila, denumit Pistonul de Aur, a ajuns la a 7-a ediție. 
Mereu în ianuarie. Poate că nu-l știți toți pe Iulian – pasionatul de motoare- de unde și numele concursului, dar aflați că puține orașe din România au un club de vinuri unde se degustă cele mai noi și valoroase vinuri de la cramele noastre și de dincolo. De un concurs de vinuri, nici nu mai zic…
—Să reușești să capacitezi cramele, importatorii și să asiguri logistica a 220 de probe, să aduci 20 de jurați și totul să iasă perfect… nu-i la îndemâna oricui. Poți spune că-i dileală 100%, dar noi o numim pasiune. Bine, veți zice că Iulian îmi e bun prieten și e normal să scriu toate astea și în calitate de mic co-organizator. 
Dar cunosc oameni vechi din lumea vinului care nu pot convinge podgorenii noști să trimită mai mult de 150 de probe în total… Nu mai insist, pentru că un cuprinzător articol sunt sigur că va apărea în revista Vinul.ro, un articol de-ăla profi… cu date, cifre și tot ce trebuie.
—-Dar nu despre asta voiam eu să vă țin de atenție, ci despre un vin nou aflat în concurs și cu care aveam să mă împrietenesc definitiv un pic mai târziu, în excursia la cramele din Banat și Crișana cu ocazia aniversării a 5 ani de la înființarea comunității #winelover. Vinul de care vreau să vă povestesc a obținut 89 de puncte din partea jurațior la Brăila. Au fost 4 punctaje de 89 
puncte (două vinuri albe și două vinuri roșii). Unul dintre cele două albe a fost un proaspăt sauvignon blanc 2016 de la Balla Geza.
—-Vinul de la Păuliș e făcut cu schepsis. Adică, îți oferă ușor convingerea că bei un vin cu tipicitate de soi, dar vine și cu un plus de explozie exotică drept caracteristică vinurilor de lume nouă, însă, în nuanțe ceva mai discrete. Sec, vioi, fresh, cu note ierboase și de fructe exotice se așează binișor in biblioteca senzorială. Are aciditate cat trebuie, 13% vol. alcoolice, atat cât e nevoie. Vinul e versatil și poți spune multe despre el, la fel și în ceea ce privește asocierile culinare de primăvară-vară. Nu cred că jurații au fost excesivi de generoși, pentru că nivelul vinurilor nașpa chiar a cam dispărut sau cel puțin nu mai ajung drept probe în concursuri.
Iar teama de punctaje mari pe merit, pentru vinuri albe proaspete, începe să dispară. Oricum, de la Crama Balla Geza a fost trimisă o singură probă, aces vin descris mai sus. Punct ochit – punct lovit.
—-Cât despre vizita la cramă și celelalte vinuri degustate în premieră acolo, pun povestea vizitei scrisă de-un oltean – Daniel Botea, participant la tot programul #winelover din 10-12 februarie din partea Prazilei, cum îi place lui să se prezinte internațional.
—-Noroc!
—-RaSto
Rezerve Albe?
“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Daniel Duica, iubitor de vinuri, indragostit pentru moment de soiurile antice, prefiloxerice, nealtoite pe radacini americane. Daniel este general manager la o firma de consultanta din Sibiu.
—-Un vin gustat saptamana trecuta in Brasov, la cursurile W.S.E.T., m-a facut sa ma gandesc (din nou) la potentialul de invechire al vinurilor albe. Este vorba despre CaSal di Serra, un Verdicchio Dei Castelli Di Jesi, Classico Superiore, 2012 de la crama Umani Ronchi. O scurta prezentare video in limba italiana(cu subtitrare in limba engleza) puteti vedea aici : https://youtu.be/TIyGmvHKV3k
—-Este un vin alb, sec, din Centrul Italiei, regiunea Marche- in estul Muntilor Apenini relativ aproape de Marea Adriatica care are ca D.O.C. 
Verdicchio Dei Castelli Di Jesi fiind o selectie de Verdicchio de inalta calitate facuta in zona in anii ’80.
—-Strugurii sunt culesi manual, fermentatia are loc in recipient de inox, pe drojdiile proprii (sur lie), fara a se adauga drojdii selectionate. Desi este un vin din 2012 (are ceva anisori) este inca tinerel, in plina dezvoltare a aromelor. Culoarea vinului, galben aurie, incanta ochiul inca de cand este turnat in pahar. Are un nas foarte proaspat, fructat, floral si complex cu arome de lamai, caise, flori de tei, vanilie, chimen dulce si miere. In gust se simt bine citricele, caisele, mierea si nuante de migdale. Vinul are o aciditate mare, care il va pastra in cele mai bune conditii si in anii ce vor urma care, sunt sigur, ii vor dezvolta mai mult aromele. Este un vin corpolent iar finalul este lung si fin cu tente de miere si migdale. Il recomand cu branzeturi maturate(evident tot Italienesti) servite cu miere de salcam.
—-Este un exemplu clasic de vin alb care, contrar prejudecatilor care spun ca vinul alb se bea tanar, se preteaza foarte bine la invechire. As mai adauga la o lista cu vinuri din Italia, care se dezvolta bine in ani, cateva vinuri incercate personal :
Cervaro della Sala, 2009, I.G.T. Umbria (Chardonnay & Grechetto), Antinori. Acest vin este in mod cert pe locul 1 in preferintele mele. Totul este special in legatura cu acest vin…
Astept din partea voastra completari la aceasta lista cu Rezerve Albe. Din Italia si nu numai…
.
.
.
.
Comentarii recente