In Viile Sudului

Scris la 16 iunie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Trebuie sa recunosc ca imi doream demult sa vizitez crama celor de la Intervitt (Viile Sudului). Chiar in urma cu doi ani, de cand descoperisem acea cramposie foarte buna din gama Nobilitas, aveam o mare curiozitate asupra investitiei in viticultura a unuia din cei mai bogati oameni din Romania, asupra zonei si a celor care de curand vinifica langa Zimnicea.  
—-La initiativa lui Adrian Dolghin – nou enologul cramei, Laurentiu H. a dat  semnalul si 20 de impatimiti ai vinurilor am “cotropit” regiunea, eu fiind nevoit sa opresc putin pentru o contributie baneasca catre bugetul statului propusa de Politia Rutiera din zona.
—-Inainte de a intra in Zimnicea, te intampina cele 360 de hectare de vie pe rod, in mare parte vie tanara, pe care am vizitat-o partial la pas. N-am sa insist asupra celor 4 sisteme de vinificare si a investitiei masive in crama, pentru ca asta o puteti citi in interviul dat de Adrian Dolghin in ultimul numar al revistei Vinul.ro
—-In subsolul cramei, intr-o foarte frumoasa sala de degustare, alaturi de cateva baricuri, am putut degusta (cu mare retinere, pentru ca tin la permis) un Riesling Italian (din gama Brize de Danube), o cramposie baricata Divinitas, feteasca neagra 2013 si un merlot 2012 Nobilitas. M-am inteles foarte bine cu rieslingul 2013, un vin de vara prin definitie, cu aciditate nesperat de buna, cu mineralitate moderata si extrem de fresh datorita noteleor citrice. Cele doar 12 vol. de alcool stau bine acolo si-l fac un partener agreabil pe caldurile astea,  cu minim 6,5 papioane din 8.
—-Mi-a mai placut mult o fetesca neagra 2013 baricata 3 luni, dar care nu a fost inca lansata pe piata si n-am scapat ocazia sa iau 2 sticle pentru acasa. Am sa-l ascult pe Adrian si-am sa le deschid peste ceva timp, cand i-o veni vremea.
—-Plecati de la crama, am vizitat cele doua imense ambarcatiuni “garate” in portul Zimnicea –  tot propietatea InterAgro, niste nave de croaziera pe Dunare, fiecare putand gazdui minim 100 de persoane si care acum isi cauta o noua identitate.
—-Degustarea finala si festinul cu peste si berbecut la protap s-a tinut langa pontonul Danubius Ponticus– hotelul plutitor- ancorat in lacul Suhaia, alt loc pe care-mi doream sa-l vizitez. Ei bine, aici in paradisul pescarilor, cine nu a fost pana acum acolo, zic sa se duca. Pentru bucuresteni nu-i un drum asa lung, iar surpriza unui peisaj de poveste merita sa o aibă. Aici, cramposia Divinitas (si ea foarte buna) a dus greul mesei, iar sticlele goale aveau o circulatie mai rapida decat cursul Dunarii… inghiteam in sec (cu apa plata) si ma uitam cu jind la colegii de excursie care deveneau din ce in ce mai veseli. Aveau si de ce! Gazdele s-au intercut in amabiliatate, vinul era bun, locul superb, iar lautarii de Teleorman ne provocau la cat mai multe sticle. S-a baut pentru gazde, pentru oaspeti, pentru pește, pentru Dunare, pentru voie buna si succes si pentru verbul “a țese”… prietenii!
—-Iar cum ce-i bun dureaza putin, am plecat inainte de apusul soarelui lasand in urma oameni fericiti si pusi pe verificat capacitatea de productie a Viilor Sudului.
—Are crama vinuri precum balta peste, asa ca ce n-am putut desavarsi in sambata de 6 iunie, am sa s-o fac data viitoare pe pontonul elegant. Cat de curand. Promit!
—-RaSto

13 iunie

Scris la 15 iunie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Si daca e 13, ce?!… doar caldura a fost cam exagerata sambata.
—-Pe la ora pranzului, fara sa fi stiut, la HBO incepuse un concert al unei trupe care-mi place tare mult. Byron. Oamenii astia nu canta de ieri- de azi … si intotdeauna mi se par surprinztori. Cu treaba prin bucatarie si la adapostul aerului conditionat, am potrivit ceva cotlete de berbecut, piure de cartofi noi cu rosii uscate si in plus, bureti la tigaie. La final, a iesit o lucrare mai ceva decat in poza. Cu vinul a fost mai greu, pentru ca a trebuit sa-l potrivesc anapoda… vinul dupa mancare. Am ales un rosu mai usor, mai de vara…pinot noir 2013 Vinul Cavalerului de la S.E.R.V.E.
—-Electric Marching Band s-a numit concertul din sala Teatrului National din Cluj, cu o aglomerare de forte muzicale din care a rezultat ceva tare placut, la fel ca si cotletele mele, dar si vinul. Culoare interesanta, foarte stravezie a PN-ului, dar cu arome de mare tipicitate pentru un pinot noir românesc, incepe greoi, dar repejor vin visinele coapte, apoi cirese si ceva vanilie. Cea fost la gura mea,… cu ochii la fanfara, rockeri, cor de copii si violonistul Alexandru Bălănescu… ar fi greu de descris. Mi-a placut si gustul, destul de light body, nimic nestanjenitor, iar aromele de fructe rosii (visinele mai ales), cu alcoolul (13,5%) usor saltaret in combinatie cu aromele de cotlete… curcubeu, ce sa mai!…de +6,5 papioane.
—-Caldură mare si pentru un concert de seara. Andre Rieu in Piata Constitutiei. Am plecat devreme pentru a gasi un loc de parcare cat mai aproape. Am gasit, chiar langa Abel’s Wine Bar, ce noroc! Un pahar de cramposie de Dragasani si hai vis-a-vis sa vedem cata lume s-a strans in Piata?! Habar n-aveam cati fani (in afara de mine) are omul asta in România?! Pe scanune, pe iarba sub Parlament… plin! Nu insist pe repertoriu, pentru ca nu cred ca mai sunt multi care sa nu fi fost la acest eveniment. Zburau check-in-urile pe facebook, ca valsurile pe scena… Atat de asteptat in Romania, e teribil cum omului asta ii trebuie doar doua ore sa faca atatia oameni fericiti. Intreadevar foarte frumos, iar de organizare nu ma pot plange.
—-O zi cu vinuri si muzica. Multa muzica pe gustul meu, iar faptul ca a fost foarte cald si echipa Romaniei la fotbal a scos un chinuit 0-0 la Belfast mi-a adus aminte ca a fost o zi de 13!
—-Dar eu nu asta voi tine minte.
—-RaSto

Afaceri de familie

Scris la 14 iunie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Răzvan Gliga. Îndrăgostit de vinuri roșii , pasionat de Syrah cu tente cât mai picante.

—-La invitația lui Stelian Ștefan de la Cramele Recaș (importator), în seara de 4 iunie am avut privilegiul de a pătrunde puțin în lumea vinului familiei Quiot, locația aleasă (Tasting Room by Ethic Wine) ridicându-se la nivelul vinurilor.
—-Ghidul a fost Florence Quiot parte activă din afacerea familiei, responsabilă de zona comercială/marketing. Florence împreună cu părinții (Geneviève și Jérôme) și fratele Jean-Baptiste sunt a 13-a generație care continuă istoria începută în 1748 când familia Quiot s-a stabilit în Chateauneuf-du-Pape cumpărând ceea ce astăzi se numește Domaine du Vieux Lazaret.
—-În ultimele decenii familia Quiot a cumpărat domenii și în alte regiuni viticole din Sudul Franței, în Cotes du Rhone și Cotes du Provence.
—-Vinul de deschidere a fost Domaine Houchart – Côtes de Provence 2014 (Provence Tradition) Rose. Sticla Magnum avînd forma stilizată de femeie specifică Provence ne-a oferit un vin cu o culoare roz spre somon, nas proaspăt, cu fructe bine definite, în special frăguțe și căpșuni acompaniat de citrice discrete.  Corpolența medie, aciditatea vie, gustul de citrice mai pronunțat și un postgust lung conturează un rose reușit.  Poate fi asociat cu pește datorită complexității, dar prospețimea și aciditatea îi permite și rolul de aperitiv. Soiurile componente sunt Cabernet Sauvignon, Cinsault, Grenache și Syrah. (87p)
—-Au urmat vinurile din Domaine du View Lazaret, perla coroanei!
——În 1987, Robert Parker Jr. scria, în cartea sa ”The Wines of the Rhone Valley and Provence”, despre domeniile View Lazaret (clasificate de el la *** din 5) următoarele: Quiot proprietarul, un bărbat tânăr și energic, a înțeles că vinul său roșu nu este atât de concentrat pe cât ar trebui să fie și astfel pare înclinat să își facă vinurile mai corpolente și mai bogate. Vinul alb făcut aici este ușor și proaspăt, dar asemănător cu cel roșu își pierde buchetul rapid.
—-Vinurile care au urmat, îmbuteliate în sticlele embosate cu Mitra Papală, ne ajută să descoperim ce s-a schimbat în aproape 3 decenii! Componența asamblajelor s-a păstrat.
—-Domaine du Vieux Lazaret – Châteauneuf-du-Pape Alb 2011 – Un stil mineral deosebit, nasul complex unde se găsesc urme de miere și migdale. Gustul predominant mineral cu tușe de caise verzi, alcoolul bine ascuns la 14%, postgust lung, revigorant și intens. Impresionant pentru un vin alb! Complexitatea vinului îl recomandă în context gastronomic. Ce ziceți de un risotto cu creveți? Compoziția este formată din: Bourboulenc, Clairette, Grenache blanc și Roussanne. (89p)
—-Domaine du Vieux Lazaret – Châteauneuf-du-Pape Roșu 2012 – Purpuriu închis, dens. Prune afumate, corpolent. Astringent, deh tinerețea asta! Un vin încă tânăr care merită o nouă întâlnire peste un an sau doi. Soiurile din compoziție sunt Cinsault, Grenache, Mourvédre și Syrah.
—-Domaine du Vieux Lazaret – Châteauneuf-du-Pape Roșu Cuvée Exceptionnelle Roșu 2009 – Purpuriu închis, dens, impunător. Nasul cu prune afumate, plin de fructe negre, urme de cremă de ciocolată și lemn. Postgustul lung și onctuos finalizează un vin excelent realizat din Grenache noir și Syrah. (91p)
—-Organizarea și asocierea culinară au păstrat vinul în primplan!
—-Concluzia este simplă: familia Quiot face Vin!

Rose de Bulgarie

Scris la 11 iunie 2015 in Povesti despre vin | Un comentariu

“Scrie pe Vin2.ro”  povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—-La sfarsitul lunii mai, impreuna cu alti 8 compatrioti, am trecut prin Sofia, unde se desfasura Balkans International Wine Competition 2015, concurs ajuns la a patra editie. Pe langa concursul propriu zis (amintesc numele unui jurat -Julia Harding- va dati seama ca nu este chiar un concurs oarecare), au mai fost si 4 masterclass-uri (tinute numai de masters of wine) si un targ de vinuri.
—-Targul de vinuri a fost organizat pe o terasa a ultracentralului Grand Hotel, intr-un spatiu cam mic pentru numarul expozantilor si mai ales al participantilor.
—-Cum pentru targ ma deplasasem acolo, m-am dedat la vinurile expuse, majoritatea bulgaresti, dar si din Turcia sau Grecia. Romania nu a avut stand, dar s-a numarat printre medaliatii concursului, in aceeasi situatie aflandu-se si Serbia, Macedonia, Muntenegru etc.
—-Unul din vinurile care mi-a atras atentia a fost roze-ul de la Alexandra Estate, un cupaj din 2013 realizat din Mourvedre (60%) si Grenache (40%).  Am fost placut impresionat de aspectul sticlei, al etichetei, de culoarea „silver pink salmon” (sau piersica dupa paletarul Provence), de gust si nu in ultimul rand de cea care l-a servit, una din rarele conationale ale lui Hristo Botev dupa care merita sa intorci capul. Bine, mai era una la alt stand (febletea unui coleg din grup), dar pe care nu o prea ajutau vinurile.
—-Cum targul (cu mici exceptii) nu era cu vanzare, am fost tare fericit sa gasesc acest vin pe drumul de intoarcere in tara, la Metro din Pleven.  
—-Zilele astea calduroase m-au determinat sa deschid sticla si vinul m-a intampinat cu un nas fin, fresh si placut, de fructe rosii de sezon. Gustul usor mineral (solurile argilos-calcaroase isi fac simtita prezenta), aciditatea perfecta, excelenta mascare a celor 13,3 % alcool si postgustul destul de lung, fac din acest vin un partener perfect al serilor calde de vara.
—-Cum imi place sa si asociez un preparat culinar la vin, am ales niste creveti trasi la tigaie cu sos de smantana pentru prima jumatate, sticla golind-o alaturi de niste cartofi noi prajiti in baie de untura de porc ardelenesc. Cu creveti merge ca uns, dar asta nu este o surpriza asa ca m-am concentrat pe al doilea food and wine pairing. Punctaj bun: 6 castraveti din 7!
—-Daca stai bine cu colesterolul si mai ales la distanta de caldura din bucataria unde s-a preparat produsul, o sa gasesti ca restul de zahar sesizabil din cartofi, sarea presarata in ploaie peste acestia si usorul gust de jumari vor duce la o terminare rapida a roseului si la gandul ca poate si la Metro Ruse au acest vin de numai 15 leva. Si cum Ruse nu este departe de Bucuresti…
—-Na zdrave, deci!
__________________________________________________________________________________________________________
—-Rose of Bulgarie
—-At the end of May, me and other eight Romanian fellows stopped by Sofia, the place where The Balkans Int’l Wine Competition 2015 took place, at its fourth edition. Besides the competition – I must mention a name of a juror Julia Harding (it is not an ordinary contest), there were other 4 masterclasss (held only by masters of wine) and a wine fair.
—-The wine fair was organized downtown on the terrace of the well-known Grand Hotel – within a small space for both exhibitors and participants as well.
As for the fair I went there, I tasted the present wines, most of them from Bulgaria, Turkey and Greece. Romania did not have a stand, but it was among the winners of the competition just alike the ones from: Serbia, Macedonia, Muntenegru.
—-The wine that caught my attention was a rose from Alexandra Estate, a blend of Mourvedre (60%) and Grenache (40%). I was impressed by the bottle and label design, by its „silver pink salmon colour” (or peach after the Provence palette), by its taste and last but not least by the one who served it, one of the Hristo Botev’s rare fellow. Of course, there was another one at a stand (very loved by a friend of the group) but wines did not help her too much.
—-As the fair was not with sale (without some few exceptions), I was very happy to find this wine on my way back home at Metro in Pleven.
—-These hot days determined me to open the bottle. The wine welcomed me with fine, fresh and pleasant, red fruit nose. The gentle mineral taste ( clay-calcareous soils make the difference) , the perfect acidity, the excellent cover of the 13.3% alcohol and the long aftertaste prove that this wine is the perfect partner of the warm summer evenings.
—-As I like to do wine pairing, I chose some shrimps cooked in a little bit of oil with some cream sauce for the first half, the rest I drank besides some french fries made in a bath with Transylvanian lard. It tastes wonderful with shrimps but it is not a surprise, thai is why I focused on the second dish and wine pairing. Good score: 6 points of 7!
—-If you are good with the cholesterol and you may find far away from the heat in the kitchen where the product was ccooked you will find out that the sugar level within potatoes, the salt sprinkled in rain over them and the fine taste of greaves will lead to a fast drink of the rose and maybe, the thought that this wine may be found in Metro Ruse at 15 leva. And as Ruse is not far from Bucharest…
—-So, na zdrave!
—-