Un fel de Vinho Verde românesc

Scris la 15 septembrie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-Plâvaie 2015.
–-Soiul acesta a fost reînviat doar datorită eforturilor celor de la Crama Gîrboiu. De fapt, doar în via lor îl puteți găsi pentru a fi îmbuteliat.  În fiecare an, atunci când apare pe piață din noua recoltă, sunt printre primii care-l degustă cu mare curiozitate. Cel de față este de culoare pal-gălbuie, aproape transparent, cu arome plăcute, dar nepronunțate de fân proaspăt cosit, caise verzi și ceva flori de salcâm.

–-Gustul e sec, extrem de vioi, fără structură puternică, cu tentă de grapefruit, revigorant datorită acidității și în acord cu alcoolul, atenție… doar 11,5%. De aici potriveala pentru summerparty și posibilul nume de primul Vinho Verde românesc. Oricărei salate în combinație cu brânză mai proaspăta îi poate fi un bun companion. Aproximativ +6 papioane/8 și până în 23 lei la Carrefour.
–-Luați în calcul și cupajul din gama Epicentrum, unde plăvaia face pereche foarte bună cu șarba.
–-Cu bine,
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Street Food Festival ca pe la noi

Scris la 13 septembrie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

–-La sfarsitul saptamanii trecute prin Bucuresti s-au desfasurat mai multe evenimente culturale, sportive, distractive sau gastronomice. De la traditionalele Colour Run, cursa de ratuste pe Dambovita sau concertul de muzica clasica din Piata Universitatii, la mai noul Street Food Festival organizat la eternul Romexpo.
–-Am optat pentru acesta din urma, fiind curios sa-l compar cu ce am vazut pe afara.
–-Daca prin alte tari astfel de evenimente sunt organizate aproape saptamanal pe unele artere pietonale din orasele importante, la noi se numara pe degete.  Bineinteles ca ma asteptam la multa lume (si a fost multa), mai ales ca sambata si duminica intrarea a fost libera (intre orele 13-16), asta dupa ce pe net se vehiculasera preturi pe bilete simple sau abonamente, gandite probabil mai mult pentru concertele care urmau sa inceapa zilnic dupa ora 16.
–-Dupa un tur global de identificare a tentatiilor gastro-enologice, ne-am oprit la un stand pe care il vazusem foarte mediatizat pe Facebook, cu intentia clara de a incerca scaricica la gratar (febletea unor membri ai familiei). M-am asezat la coada, mai ales ca vazusem ca trecea pe langa standul Selgros unde il zarisem pe charismaticul Sergiu Nedelea (bineinteles inconjurat de niste frapiere foarte atragatoare), care facea eforturi disperate sa ramana surazator, in ciuda fumului si aromelor de usturoi care il invaluiau de la plitele si gratarele din vecinatate. Astfel am reusit sa iau contact (in conditiile date) cu un Bordeaux alb din 2015 (Chateau Saint Florin), dominat olfactiv de Sauvignon Blanc (70%), dar in care se gaseau in proportii egale Muscadelle  si Semillon. Vinul face parte din selectia proprie a hypermarket-ului, pretul obtinut in urma negocierii directe fiind destul de prietenos (vorba dlui. Nedelea), in jur de 30 lei. Fresh, cu o aciditate medie a mers perfect pe caldura destul de sufocanta pentru un mijloc de septembrie, dar il evaluez pe la 82-83 puncte.
–-Prosecco-ul  DOC Foscaro extra dry din zona Treviso (si el tot din selectia magazinului amintit, tot pe la 30 lei) a fost alesul sotiei, dar desi tipic este un produs de linie si cam prea dulceag pentru gustul meu.
–-Mai erau si alte vinuri, dar era prea cald pentru rosii, iar albele demiseci nu sunt genul meu.
–-Nu am putut sa nu remarc șmecheria  tipic romaneasca a unor persoane, care daca nu adopta metoda pasilor marunti ca sa se bage cat mai in fata si sa sara randul, nu se simt bine.
–-La carnea la gratar (servita ca la picnic, pe iarba, la umbra – extrem de pretioasa- unui utilaj agricol) am preferat niste beri romanesti la draft: Nemteana (nefiltrata si nepasteurizata, destul de reusita dar la 10 lei nu este chiar ieftina) si o Zaganu Pale Ale ( interesanta dar prea aromata pentru gustul meu…si mai scumpa 12 lei la 400 ml).
–-In continuare ne-am mai rotit printre standuri in cautarea unui hamburger cat mai bun, dar misiunea s-a dovedit mai grea decat ne asteptam. Acest lucru s-a datorat timpilor mari de asteptare (35-40 minute la unii din expozanti), ceea ce aproape ma facuse sa renunt, dar pana la urma am ales coada de la standul Circus Pub, care pana la urma a fost o alegere fericita (pe langa cele doar 15 minute de asteptare), burgerii fiind excelenti., cu ingrediente de buna calitate (vita Black Angus, Camembert, trufe etc.). Cum nu puteam sa ii las pe uscat, m-am indreptat catre un vin, asa ca am poposit la standul Corks Cozy Bar & Tent.  Caldura fiind totusi intensa a trebuit sa aleg varianta unor roze-uri: un spumant italian La Fara Cuvee (lejer, 11% alcool, nu foarte expansiv  in nas, dar proaspat si placut) si Liliac 2015, binecunoscut ca unul dintre cele mai bune roze-uri de la noi. Selectia de vinuri la pahar era extrem de bogata si variata si sunt convins ca si cei mai exigenti ar fi gasit ceva pe placul lor.
–-Am vrut sa incheiem vizita cu o inghetata, dar cum 7 lei/cupa mi s-a parut mai scumpa ca in Germania, am virat catre un cannoli exceptional de la Zobuian.
–-As mai puncta cateva aspecte legate de acest eveniment:
- Ideea cu cartela care se incarca cu o suma de bani la intrare (existand posibilitatea reincarcarii ulterioare si chiar recuperarea banilor neconsumati la plecare) mi s-a parut foarte buna, eliminand timpii pierduti la standuri cu numararea banilor si eterna intrebara: “Bani mai marunti nu aveti”?
- oferta generoasa atat pe partea de “food” (mai ales pentru carnivori, dar si pentru vegetarieni) dar si de “drinks”, pentru toate gusturile: bere, vin, cocktail-uri etc.
- preturile relativ ridicate (alte exemple ar fi apa la 0,5 l era 6 lei, cartofi la plita 6 lei/100 g etc.) pentru  conceptul de “street-food”.
–-Per ansamblu un eveniment interesant, dar daca si la urmatoarele editii se pastreaza preturile (nu mai zic ca daca ar mai fi si taxa de intrare de 15 lei/persoana este posibil sa iesi tot cam pe acolo daca nu chiar mai ieftin la un restaurant, fara sa mai zic ca ar fi si alt confort), nu stiu daca va mai avea prea mare succes si sa nu se transforme intr-un Street Music Festival.

{lang: 'ro'}
Comenteaza

From Spaswinefood with love

Scris la 9 septembrie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

De la Sharon Parsons – participanta la sfârșitul lui august la #winelover hangout. Primele impresii despre România și vinurile sale.

Just imagine it is the end of summer and you are on a vine-inspired adventure in Romania. What follows is an overview of my recent visit, which was filled with great wines and food, and amazing hospitality. Future posts will cover winery visits and wine discoveries in Southern Romania, home to stunning castles and awesome wines.

     Nearing Harvest Time, Avinics Vineyard © Spaswinefood
Romania, one of the oldest viticultural regions in the world, has had a long tradition of wine making, dating back 4000 years. Like many Eastern European countries that tradition was stifled under communist occupation. Romania was used to provide cheap low quality wine to meet the demands of the Soviet Union. After the revolution in 1989, the production of quality of wine making has become a primary focus. Today Romania is an emerging star in the wine world. During my wine adventure in Southern Romania I was introduced to white wines, with names like Fetească Alba, Fetească Regala; and red wines like Fetească Neagră.

Vignettes from a Vine-inspired Adventure

A Land of Castles and Wine
After a restful weekend at the Diesel Hotel in Bucharest we headed to the mountains, stopping in Peles, Rhein Azuga, Bran Castle and Dambovicioara.

 

Land of Castles & Wine © Spaswinefood

Bran Castle © Spaswinefood
While at Bran Castle I could not help but notice the wine display in the gift shop.

Bran Castle © Spaswinefood

During a stop at the historical Rhein Winery we enjoyed a Sparkling wine tasting and lunch.

Rhein Wine History © Spaswinefood
After lunch we continued on into the mountains where we check into a small hotel for the night.

A Mountain Retreat, Dambovicioara © Spaswinefood
During dinner that evening in Dambovicioara we tasted a number of wines.

Intro to Romanian Wines © Spaswinefood

Crama Oprisor, Zinfandel Alb 2015 © Spaswinefood

Halewood Wines, Chardonnay 2014 © Spaswinefood

Divinitas Fetească Neagră 2013 © Spaswinefood

Next morning we continued to our first winery visit at Domeniul Coroanei, Segarcea.

Domeniul Coroanei, Segarcea © Spaswinefood
The Domeniul Coroanei wine tasting was an exciting lineup of Romanian wines.

Domeniul Coroanei Wines © Spaswinefood

Domeniul Coroanei Wines © Spaswinefood

We returned for the night at the Bavari Hotel, Craiova. That evening we dined at the Epoca Restaurant. Craiova looked like a cute town to explore, if we were on a tight schedule.

Epoch Restaurant, Craiova © Spaswinefood

Dragasani Wine Country
Next day, it was onto Dragasani, stopping to visit at Domeniile Mennini, which is know for its frizzante wines.

Domeniile Mennini, Stelle di Mari Rosé © Spaswinefood

Lunch was at the Blue Window, Slatina was outstanding. It is worth finding this place just to dine.

Blue Window, Slatina © Spaswinefood

That afternoon in the Dragasani wine country we visited three wineries Crama Bauer, Crama Stirbey and Crama Avincis. Crama Bauer is a new winery right next door to Crama Stirbey.

Crama Bauer © Spaswinefood
The wines here are unique. Try them if you get a chance.

Drama Bauer Wines © Spaswinefood
At Crama Stirby we were introduced to its rich, historical past and tasted an exciting lineup of wines. I loved this place, with its amazing hospitality and great views.

#Winelover Just Chilling © Spaswinefood

Crama Stirby Wines © Spaswinefood

We were most fortunate to spend the night at Crama Avinics, which is the perfect set-up for enotourists. At Crama Avinics our host was Ghislain Moritz, Oenologist. Here we toured the winery, vineyards and did a wine tasting.

Taking in the Views, Crama Avinics © Spaswinefood
I would highly recommend Crama Avinics, as a place to stay. Moreover, given all the excitement in Dragasani, it is the wine region to watch.

Return to Bucharest
Next day on our way back to Bucharest we stopped at Vinarte Bolovanu. Here we were introduced to some premium Cabernet Sauvignon wines. These wines are quite special.

Vinarte Bolocanu © Spaswinefood
Later that night in Bucharest we had dinner at Rocca by the Jar Restaurant. During dinner we were introduced to Jidvei wines by Diana Pavelescu.

Diana Pavelescu, Jivei Wines © Spaswinefood
It was a delightful evening with #winelover friends.

Jidvei Wines with Dinner © Spaswinefood

Prahova Wine Country
Next morning it was off to Prahova where we visited Licorna Winehouse and Domeniile Tohani.

Gabi Lăcureanu, Licorna Winehouse © Spaswinefood
Our next stop was a tour of the stunning Domeniile Tohani with Marina Samoila. This was at followed by a fabulous wine tasting of Domeniile Tohani wines over lunch at Ferma Dacilor.

Domeniile Tohani Wines with Lunch © Spaswinefood
Yes, this is another must visit wine region. Domeniile Tohani will be opening a new hotel and restaurant in the near future.

After an exciting day in wine country, we returned to Bucharest. That evening over dinner at La Mama Ateneu we explored wines, from two wineries, Liliac and Casa de Vinuri Cotnari.

Exploring Liliac and Casa de Vinuri Cotnari Wines © Spaswinefood
Another amazing evening it was with Liliac and Casa de Vinuri Cotnari Wines.

#Winelover Hangout in Bucharest
On our last day in Romania, just after breakfast, we visited the Chirescu Corkscrew Museum, which houses the largest corkscrew collection in the world. This was followed by sparkling wine tasting in Piata Constitute.

Chirescu Corkscrew Museum © Spaswinefood
Yes, after toasting with sparkling wine it was time to strike a pose.

Striking a Pose, Piata Constitute © Spaswinefood

Next, we visited the Satului Museum. This ethnographic museum displays authentic houses from all parts of Romania.

Satului Museum © Spaswinefood

Authentic House Display, Satului Museum © Spaswinefood

Before the #winelover hangout at Corks Cozy Winebar (next door to La Mama Lipscani) we had dinner and wine tasting of Davino and Serve wines at Crama Domneasca.

Crama Domneasca © Spaswinefood

Yes, dinner with traditional Romanian food and good wines is impossible to beat.

Davino and Serve Wines © Spaswinefood

Davino and Serve Wines © Spaswinefood
Indeed Davino and Serve Wines were great hosts.

Davino and Serve Wines Hosts © Spaswinefood

Dining at Crama Domneasca © Spaswinefood

#Winelover Hangout in Romania
What inspired me most about the #winelover hangout in Romania was that it was a gathering of locals who love wine.

#Winelover Hangout, Bucharest © Spaswinefood

#Winelover Hangout © Spaswinefood

Meeting so many Romanian #winelovers in one location that evening was indeed inspiring. Sadly, I had to leave early to catch an early morning flight.

Yes, treat yourself to vine-inspired travels in Romania. While we had tasted Romanian wines on a number of occasions prior to visiting Romania, nothing compensates for a first-hand experience in country. The above itinerary was an awesome enotourism inspired adventure. I invite you to join me in my travels in Romania and elsewhere at Spaswinefood. Special thanks to Razvan Stoenescu, George Wine, and all our new Romanian friends for being such wonderful hosts during Spaswinefood’s vine-filled explorations.

Sharon
August 2016
Bucharest, Romania
© Spaswinefood

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

{lang: 'ro'}
Comenteaza

                                         Castel Mimi                                         o istorie renăscută după un secol în Basarabia

Scris la 2 septembrie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Andrei Cibotaru din Republica Moldova. Andrei are o bogată experiență jurnalistică. De mai bine de un an este autorul primului wine blog din Moldova – www.finewine.md. Scrie despre vinurile bune din Basarabia și este adesea prezent la concursurile internationale de vinuri.
–-Deschiderea Castel Mimi pare să fie de departe cel mai important eveniment al anului din industria vinului, dar şi a turismului vinicol din Republica Moldova. Pe 17 septembrie, în localitatea Bulboaca, Anenii-Noi (35 km distanţă de Chişinău) va fi redeschis primul castel autentic din Basarabia – Castel Mimi – un loc cu o istorie pe cât de frumoasă, pe atât de puţin cunoscută.
–-Castelul a fost fondat în 1893 de Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi un vinificator extraordinar al timpurilor sale. Constantin era singurul băiat în familia Mimi, care mai avea încă trei fete. Buneii lui au venit în Basarabia din Albania, fiind impuşi să se refugieze în urma unor împrejurări istorice. Băiatul din familia Mimi a lăsat cea mai mare amprentă în istoria Basarabiei moderne, fie că e vorba de activitatea sa politică, fie cea de vinificator. A fost ultimul guvernator al Basarabiei (până la Unirea din 1918), dar şi director al Centralei de la Bucureşti a Băncii Naţionale Române (în 1926). „Ce personalitate a fost omul acesta dacă era bun pentru două regimuri – cel ţarist şi cel din perioada României Mari? Acceptat la asemenea nivel – aceasta este ceva!”, scria Constantin Ciobanu, autorul cărţii despre viaţa şi activitatea lui Constantin Mimi.
–-La vârsta de 35 de ani, la 16 aprilie 1893, tânărul Constantin Mimi s-a căsătorit cu Ghiulzade (Iulia) Vartanovna Titreanț. Odată cu acest frumos eveniment, plantează primii butaşi de vie la Bulboaca şi începe construcţia primului Castel al Basarabiei. Mimi era un mare inovator al timpurilor – a ridicat Castelul după un proiect francez, a folosit în premieră betonul armat, iar la construcţie a invitat ingineri italieni. Ironia sorţii a făcut ca restaurarea Castelului să fie condusă, după aproape un secol, tot de către un designer italian.
–-În perioada sovietică, complexul lui Constantin Mimi a fost naţionalizat şi ascuns de ochii lumii. Abia în 2010, în cadrul unor lucrări de rutină, muncitorii au scos faţada placată de pe clădire, descoperind o adevărată bijuterie arhitecturală. Atunci s-a decis restaurarea fundamentală a Castelului: fiecare cărămidă a fost şlefuită conform tehnologiilor speciale de reabilitare; au fost redescoperite şi puse în valoare beciurile şi galeriile subterane. La mai bine de un secol, Castel Mimi prinde a doua viaţă.
–-„Castelul şi pogdoriile lui Constantin MIMI sunt la vederea tuturor care trec prin Bulboaca. E o clădire mare din piatră, cu trei etaje, cu faţada spre linia de cale ferată. La construcţia acestui edificu s-a folosit pe larg betonul armat – o mare inovaţie a vremurilor, care a necesitat participarea constructorilor italieni. Clădirea e proiectate cu gust – mult spaţiu, făcut totul cu cap şi, cel mai important, adaptat cerinţelor tehnologice”, se scria în cartea „Viticultura judeţului Bender, Gubernia Basarabiei”, publicată în 1915 la Tipografia lui D.A. Matenzon.
–-La etajul superior al vinăriei erau amplasate zdrobitoarul de struguri, presa şi rezervoarele. Jumătate din etajul de mijloc era ocupat de vase pentru fermentare, iar în cealaltă jumătate erau maturate vinurile nobile. În fine, etajul inferior era bogat cu săli pentru îmbuteliere şi păstrarea vinului în sticle.
–-Ţarul rus şi Carol al II-ea, printre oaspeţii Castelului Mimi
–-În vara anului 1914, Ţarul rus Nicolae al II-lea vine cu o vizită oficială la Chişinău. După o întâlnire cu oficialii, printre care şi Constantin Mimi – ţarul rus face un popas pe calea ferată la Bulboaca. Nicolae al II-lea s-a oprit la Castel Mimi pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile cu producerea vinurilor în Basarabia, ţinând cont că această regiune livra peste jumătate din vinul produs în Rusia.
–-O altă vizită regală avea loc în 1925. Carol al II-lea, Prinţul moştenitor şi viitorul Rege al României vizitează la 15 martie 1925 Cetatea Tighina, în cadrul căruia face un popas la podgoriile şi Castelul lui Constantin Mimi. Un an mai târziu, Constantin Mimi devine director la oficiul din Bucureşti a Băncii Naţională Române, iar unii istorici leagă această numire tocmai de vizita lui Carol al II-lea.
–-„Castel Mimi tinde să devină o carte de vizită pentru Republica Moldova. Prin acest proiect, ne-am propus să promovăm imaginea ţării, în Moldova şi peste hotarele ei. Cel mai amplu proiect de restaurare din istoria recentă a Republicii Moldova vine să confirme respectul nostru pentru istorie, tradiţie şi vinuri bune”, spune Cristina Frolov, director Castel Mimi.
–-Deschiderea Castel Mimi va avea loc pe 17 septembrie 2016, ora 13.00, localitatea Bulboaca, Anenii Noi.
–-Vizitatorii pot comanda deja excursii prin complexul istoric şi secţia modernă de producere a vinului. În curând, aici vor fi puse la dispoziţie câteva săli de degustare; restaurante, terase de vară cu havuz, piscină, un labirint în aer liber, spaţii de joacă pentru copii, etc. Aici vor putea fi organizate nunţi sau petreceri corporative într-o atmosferă istorică deosebită. Din toamnă, va fi disponibilă şi cazarea în căsuţe de hotel.
–-Castel Mimi a fost inclus în top 15 capodopere arhitecturale din lumea vinului.
–-O nouă linie de vinuri Castel Mimi
–-Odată cu restaurarea, Castel Mimi a lansat şi o nouă linie de vinuri, după un amplu proces de dezvoltare a vinăriei. Seria include nouă tipuri de vinuri din colecţia „classic” şi două vinuri din gama „reserve”. Vinurile Castel Mimi sunt semnate de enologul Oleg Boboc, unul dintre cei mai reputaţi vinificatori din Republica Moldova. Voi remarca în mod special vinurile Feteasca Albă, Rose 2015, dar şi un cupaj celebru în Basarabia – Roşu de Bulboaca.
–-Noua linie Castel Mimi este completată de două vinuri din seria „reserve” – Cabernet Sauvignon 2012 şi Merlot 2012 – maturate timp de 24 de luni în butoaie noi de stejar franţuzesc, produse în ediţii limitate. Cabernet Sauvignon 2012 este singurul vin din Republica Moldova medaliat cu aur la prestigiosul concurs internaţional – Mundus Vini 2016.
–-Mai multe informaţii despre Castel Mimi puteţi găsi aici. Merită să veniţi, să trăiţi atmosfera deosebită a acestor locuri, să vedeţi o istorie care a renăscut după mai mult de un secol, dar şi să gustaţi din cele mai bune vinuri şi delicii basarabene.

{lang: 'ro'}
Comenteaza

#winelover-i in Romania

Scris la 31 august 2016 in Povesti despre vin, Slider | 4 comentarii

–-Timp de o săptămână, la invitația vin2.ro, câțiva din cei ce reprezintă nucleul comunității #winelover au putut vizita câteva crame din România, au degustat multe vinuri românești și au putut parcurge câteva sute de kilometri prin sudul țării vizitând locuri, care, prin ochii lor pot părea cu mult mai frumoase decât prin ai noștri.
–-Sharon Parsons (Spaswinefood) însoțită de John Matson a putut vizita Bucureștiul încă de la sosirea din 20 august, dorind ca a doua zi să vadă Palatul Parlamentului, Hanul lui Manuc și Parcul Herastrău. Apoi, am mers spre munți și au vizitat Castelul Peleș, Rhein Azuga – degustând o serie de spumante, apoi Castelul Bran și înoptând lângă Cheile Dâmbovicioarei, nu înainte de a degusta alte vinuri românești (fetească albă, zinfandel din Oltenia profundă și o fetească neagră Divinitas).
–-În următoarea zi, din Pitesti, luni – 22 august, fiind preluați de neobositul sherif de OlteniaGeorge Wine, au luat direcția Domeniului Coroanei Segarcea, unde Radu Rizea a impresionat la propriu și la figurat. Mai întâi cu vinurile prezentate, cu istoria acestei crame legată de regalitate, dar și cu tricoul său american. Cum să nu-ți placă acolo? Seara în Craiova, la cina cunoscutului Epoca Steak House au făcut cunoștință cu trei vinuri de la Vinarte (tămâioasa românească, negru de Drăgășani și Nedeea), dar și cu parte din mâncarea tradițională de la noi. N-au întrebat de Tudor Gheorghe, dar le-a plăcut mult cupajul celor 3 soiuri roșii românești.
–-Nici în ziua de 23- marți-  nu le-a fost mai ușor pentru că au ajuns să vadă cum se fac vinurile la Crama Mennini din Drăgășani – și alte vinuri de degustat până la prânzul prelungit din Slatina la restaurantul  Blue Window (cu tămâioasă și fetească neagră de la Mircea Dinescu din rezerva lui George), urmând ca în drum spre Crama Bauer să se facă joncțiunea cu Magnus Reuterdahl (DinVinguide.se) cu care veneam în grabă de la Otopeni. Am primit din partea lui Oliver lecția germană despre terroir, crampoșie (rieslingul de Olt), novac , negru de Dragășăni, despre renașterea soiurilor din zonă, despre planurile și consecvența sa și ne-am distrat puțin cu pronunția soiurilor românești. Apoi, ne-a condus până la Crama Stirbey, locul unde a făcut cunoștință pentru prima oară cu soiurile amintite. Aici ne aștepta Ileana Kripp, care ne-a povestit pe scurt și cu emoție despre istoria familiei sale, primii pași ai cramei și scurta descriere a vinurilor ce urmau a fi degustate. N-au fost puține. Și-aici am mai fi stat, că ne-a plăcut, dar drumul lung…
… ne-a prins peste deal, la cină în Crama Avincis, unde mereu zâmbitorul Ghislain Moritz a dat switch cu ușurință pe engleză prezentându-ne până târziu parte din vinurile sale. A doua zi, după breakfast, am mers în vie, în cramă și desigur, am făcut multe fotografii, dar am continuat degustarea de unde rămăsesem. Locul a cam impresionat și am fi dorit să mai rămâne acolo, dar pentru că suntem în campania de recoltare, am lăsat omul la treaba lui. Așa că ne-am văzut de drum, pentru că voiam să vizităm și să degustăm ceva caberneturi de referință de la noi… Castel Bolovanu și Soare, de lângă Sâmburești ale cramei Vinarte. Aici, John s-a simțit cel mai bine, cabernetul fiind unul din soiurile preferate.
–-Am gonit și am sărit de prânzul programat în Pitești de la Casa Sattler (ne cerem scuze) grabindu-ne să ajungem la  București, pentru că la ora 19.oo eram așteptați La Rocca by the Jar cu… altă degustare. Aici, Diana Pavelescu – wineloveriță de-a noastră –  selectase cele mai reprezentative vinuri din și cu soiuri românești facute la Jidvei. Pentru că așa era făcut programul… dacă nu ajungem noi la vinuri, vin ele către noi. Aici am descoperit toți ce bine le stă vinurilor noastre (mai ales fetesca albă Maria) cu mâncarea asiatică, însă, spumantul a cam făcut legea. Cu el aveam să ne reîntâlnim și sâmbătă – Romantine! Wow! What a day!
–-Ziua de 26 august n-a fost deloc mai liniștită. Direct spre Dealu Mare cu plecare de la ora 10.oo. Cu exceptia lu Harry Lamers (Exciting Wine), ce urma să sosească la Otopeni la 12.3o, ne-am îmbarcat pentru prima vizită, Licorna Winehouse. Am ajuns aproape la timp, ghidonați de Gabi Lăcureanu, care ne-a trecut pe repede înainte prin crama pe care o conduce și, desigur, am poposit în frumoasa sală de degustare propunându-ne noutațile sale axate pe… soiuri românești (fetești de mai multe feluri și tămâioasă dulce). Nici aici n-am stat mult. Gabi cu botez la Iași, noi cu alergătura spre urmatorul popas. So, go!
–-Următoarea oprire a fost la Domeniile Viticole Tohani, unde Marina S., în stilul său friendly, ne-a făcut cunoștință cu domeniul, istoria și nu ne-a lăsat până nu am gustat cuvee-ul alb din tancuri. Au sosit și Harry Lamers cu Stefan Timofti în fuga mare de la aeroport și formând o coloana de mașini am dat ture prin vie. Am intrat toți în hrube, ne-am dat cu părerea și am evaluat, apoi am degustat din baricuri și am luat la pozat frumosul amfiteatrul dintre dealuri din toate unghiurile. Nu-i ușor să dai ture celor 500 de hectare, nici măcar cu mașina. Așa că am oprit să ne tragem sufletul la Ferma Dacilor. Dezmatul culinar, al vinurilor și nota de ospitalitate, fiind la înalțime, primind apaluze la scenă deschisă. Busuioaca din zonă, Radu Anul II, dar mai ales feteasca neagră ne-au dus la apogeu și totul a fost pe placul tuturor, insă ne-am bucurat de ele tot în grabă. Pentru că… după mai puțin de două ore trebuia să fim iar la București.
–-La ora 19.3o, la La Mama Atheneu urma o altă degustare. Casa de Vinuri Cotnari și Liliac Winery, În tandem. Câte 4 vinuri din partea fiecarei crame. Tema? Desigur… soiuri românești. Vinurile au fost prezentate de Simona M. și Ștefan T. Feteasca Albă, Feteasca Regală, Grasa de Cotnari, Busuioacă, Feteasca Neagră (roze și roșu). Cu hărțile în față, ca să vadă de unde provin vinurile, ne-am pus pe studiu. Magnus, băiat instruit, amintindu-și că România e al 5-lea producător de vin din Europa, a înțeles repede că induction in Romanians wines nu se poate face în doar 3 zile. M-am bucurat atunci când Sharon si Magnus au recunoscut Feteasca Albă Liliac (dusă la winelover 4th Celebration la Atena) sau Colocviu la Paris prezentată de mai multe ori la Belgrad, Logrono, Budapesta, Montreux sau Catania. Dar și celelalte au fost apreciate, multe din ele fiind supuse adesea întrebării: what about price?

–-Sâmbătă – 27 August. Ziua cea mai grea. Adunarea de prin hoteluri. Și pentru că Luiz Alberto (The Wine Hub) tocmai se întorsese de la Valea Verde (unde a jurizat vinuri românești pentru volumul 2 al carții The Wine Book of Romania), l-am îmbarcat pentru  vizita colectiei “Chirescu” – cea mai mare colectie de tirbușoane din lume. Ne-am strâns mai mulți amatori de recorduri, iar la final, însoțiți de bunul nostru prieten – spumantul Romantine – am facut un set de poze în Piața Costituției, după care fuga mare spre Muzeul Satului “Dimitrie Gusti. Mi-a plăcut să văd autocare pline cu vizitatori interesati de acest loc. Am prins și o nuntă în mica bisericuță de lemn din incinta muzeului. Am făcut poze, am explicat, am tradus alături de Radu Rizescu și ne întrebam toți de ce nu s-ar putea face degustări de vinuri pe regiuni în fața casutelor de lemn?! Un fel de Cercul de Fetească mai mare, instituționalizat și reprezentând fiecare zona viticolă? Eu mi-am cam răspuns, fiind pe lista de audiență la directoarea muzeului de mai bine de două luni. Dar wineloverii de-afară, nu! Short snack și repejor spre Centru Vechi.
–-Ne-am făcut timp și curaj până la următoarea degustare programată la ora 18.oo și am dezbătut alte vinuri la Bruno Wine Bar: un roze, o șarbă cutremurătoare și o fetească neagră de la Gura Vadului, într-o formulă mai restrânsă.
–-La ora 18.oo, amicul Emil M. de la Crama Domnească era gata pentru degustarea vinurilor de la cramele Davino și SERVE. Frumos imbracați în tricouri winelover, Iulian G. și Eleonora R. aveau să prezinte din partea fiecarei crame câte 4 vinuri având ca temă… soiurile românești. Aici se cuvine să menționez observația pe care Luiz a făcut-o: ce bine se-mpletesc merlotul, cabernetul alături de feteasca neagră! Ceea ce era valabil pentru Cuvee Charlotte, cât și pentru Domanine Ceptura Rouge. Neștiind că în geanta sa se afla o astfel de sticlă pregatită pentru BYOB-ul ce urma să înceapa la ora 20.15. La degustare a reușit să ajungă și Rod Smith care fusese coleg de jurizare la cu Luiz laCund. Platourile, locul (la baza vechii Curți Domnești, dar mai ales vinurile ne-au mers la suflet și ne-au dat curaj pentru ce urma sa vină.
–-Punctuali, la ora 20.15 eram la locul unde începea Bucharest Winelover Day. La Mama Lipscani & Corks Cozy Bar au pus la bătaie aproape întreg spațiu al teraselor, ocupând jumatate din strada Băcani. Pe lângă revederea cu wine-entuziaștii de peste tot, 3 momente aveau sa atragă atenția în mod special: interviurile realizate de Savorhd.tv , încoronarea lui Magnus ca rege al comunității winelover și lansarea lampioanelor winelover. Între timp? Multe vinuri, mulți pasionați de vin care s-au cunoscut cu această ocazie, multe discuții și explicații tehnice sau comerciale, așa cum am avut și eu cu Harry, Paul sau Magnus despre cum se face o promovare în Olanda sau Suedia, cum se construiește un preț la ei și cum pot ajunge vinurile noastre de peste 2 euro acolo.
–-În rest, multe vinuri, ciocniri de pahare, voie bună și speranța unor viitoare întâlniri cu oameni care se pricep să aprecieze vinurile și soiurile ce știu să se exprime. Și multe, multe poze…
–-A fost un maraton al cramelor apropiate Bucureștiului și al vinurilor din cele mai importante  zone viticole, atât cât se poate cuprinde în timpul avut la dispoziție. În lipsa unei organizații sau asociații de promovare reprezentative a crameor românești, trebuie să recunosc faptul că am resimțit efortul de timp, energie și cel relațional, însă, nu asta e concluzia care trebuie scoasă în evidență, fiind convins că poate, cineva, cândva… va știi ce și cum să facă lucrurile astea mai profi.

–-La final, se cuvine să multumesc și să fac o plecăciune tuturor celor care au făcut parte din echipa de organizare - George Ignat, Daniela Bălan și Radu Rizescu. Celor care ne-au fost parteneri – Mihaela Prevenda, Laurentiu Achim, Mircea Mahu, Cezar Ioan, Horia Hasnaș, Octavian Firu și Mariana Bălășoiu, cât și celor care au sprijinit întregul tur de vizite și degustări: Lorena Diaconu, Ștefania Ghiță, Adina și Cristi Ochi, Radu Rizea, Mirel Mormoe, Paolo Mennini, Marian Moise, Costel Cainamisir, Ion Treanță, Mircea Dinescu, Giuliano Agapie, Raluca și Oliver Bauer, Ileana Kripp, Ghislain Moritz, Cătălin Rizea, Valentin Briceag, Diana Pavelescu, Costin Ghiță, Stelian Damov, Horațiu Rusu, Gabriel Lăcureanu, Oana Stan, Ștefan Timofti, Marina Samoilă, Cornel Dinicu, Simona Mardale, Victor Deleanu, Nelu Goia, Victor Bota, Laura Ostroveanu, Dan Balaban, Iulian Grigorescu, Eleonora Rusu, Emil Manea, Ruxandra Chendi și Cătălin Mahu.

–-Tuturor le mulțumesc.
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza
Pagina 10 din 100« Prima...89101112...203040...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori