Concurs!

Scris la 1 noiembrie 2017 in Povesti despre vin | 10 comentarii

Îți place vinul?

Răspunde corect la urmatoarea întrebare și poți câștiga una din cele 3 invitații la a 20-a ediție a GoodWine.

In plus, locul 1 primește și o sticlă de vin surpriză la standul Tohani.

Întrebare: Din ce soiuri este făcut vinul Cuvee Nicolae Alb 2016?

http://vin2.ro/cu-ce-cu-vee/

https://www.tohaniromania.com/cuvees/

Răspunde până joi, ora 21.oo, comentând mai jos, ca să afăm cei 3 caștigători ai invitațiilor.
Succes!

Comenteaza

Poveştile Bucătăriei Româneşti – Episodul 10        Mâncare de castraveți murați

Scris la 30 octombrie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Ce ne spune Radu Anton Roman despre aceasta rețetă?
Gorjenii, înfrigurați, grăbiți și practici pun în aceeași cratiță și carnea și murăturile, că doar tot acolo merg, și merg mai bine fierbinți toate.
1 pahar de bulion roșii / 3 cepe / 2 linguri de untură / 1 creangă cimbru uscat /mărar uscat iarna și verde vara / 1 kg castraveți murați (în saramură)/ 1 kg carne (porc, mânzat sau oaie)/ piper.
Ceapa se toacă peștișori și se pune la călit în grăsime. Când s-a muiat, se adaugă carnea,să se rumenească. Când a prins coajă, se stinge cu apă caldă și se lasă să fiarbă 1 jumătate de oră. Castraveții de taine îmbucături. Se spală, să nu fie prea sărați și se pun in mâncare, cu piper și cimbru.  Dacă s-a muiat nițel, se toarnă și bulionul și după încă 1 jumătate de oră mâncărica e gata, se presară mărarul.
Acrișoară și plăcută, proaspătă iarna și răcoroasă vara, tocănița se potrivește, paradoxal, cu un vin demise, cu o Fetească Albă sau un Sauvigno Blanc, esențe nobile, fine, armonioase, ce reușesc remarcabil pe plaiurile Dealului Mare, la Boldești sau Cricov.
Ei bine, față de rețeta maestrului, nu m-am abătut mult, în sensul că am ales cărnița de vită. Oricum, toată construcția e o mare noutate pentu mine. N-am mâncat nici în copilărie așa ceva, deși castraveții murați în saramură îmi plac mult, dar alături, ca salată, lângă carne. Referitor la rețetă, totul a decurs conform planului, iar mirosul aburind îmi dădea speranțe că iese ceva comestibil. Din păcate, n-am avut cum să-i fac pe plac maestrului în ceea ce privește vinul, pentru că vin demiscec în beciul meu n-am avut (cred) niciodată. Am dat de-o fetească albă, dar nici vorbă sa fe din Dealu Mare, ci tocmai de la Batoș. O fetească Liliac 2016.
Am deschis sticla fiind foarte rece, așa că am mai așteptat 5-10 minute după vin și după mâncarea aburindă în caston. Bună mâncare, ce să zic!? Cărniță slabă, sos și acreală de la castraveții murați din plin. Feteasca albă deși e un vin sec, s-a comportat bine, pentru că-i bănuiesc un rest de zahăr în spre 2,5 g/l (poate). Avea dreptate maestul, că un vin alb prea sec ar fi dăunat la tocănița de castraveți. Dar până acolo, trebuie spus că feteasca albă de Batoș e un vin zvelt, suplu, cu un parfum plăcut și caracteristic feteștii albe, având arome de iarbă cosită, fructe albe copate și cu o aciditate ridicată, că așa cum îi stă bine vin unui alb transilvănean, iar alcoolul așezat cu binișor și potrivit… 13% vol. alcool, adică perfect integrat.
Ce-a fost la gura noastră mai gru de descris, așa că mă rezum la cele de mai sus și vă îndemn să încecați și voi.
Poftă bună,
RaSto

Comenteaza

Bachus 2017

Scris la 26 octombrie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

La inceputul lunii octombrie, mai exact in perioada 5-8, la Focsani a avut loc a 25-a editie a Festivalului International al Viei si Vinului si totodata Concursul National de Vinuri Bachus, ajuns si el la a 8-a editie.
Asupra concursului am sa insist mai putin, dar nu fără să menționez câteva lucruri noi față de edițiile trecute.
Mai întâi, formula înnoită a structurii comisiilor de jurizare, anul acesta fiind invitați, pe lângă membri ADAR și jurnaliști, bloggeri de vin, sommelieri și persoane implicate în industrie, cât și jurați străini din Italia și Japonia.
Numărul probelor a fost record: 581 de vinuri inscrise în concurs, lucru destul de dificil “căprărit” într-un timp foarte scurt, si doar experiența colegei de la ADAR – Constanta Vicol, a reușit să rezolve la timp backstage-ul, pentru că producătorii trimiteau cu întarziere probele. Implicarea OSR 2011 și dedicarea omniprezentului Vasile Ghimpu au facut ca totul să fie bine, la timp și exact.
Noutatea exceptională ce nu trebuie omisă ar fi că, din nou, Consiliul Județean Vrancea a fost la înalțime și extrem de generos, astfel amintindu-mi cu mare plăcere zilele retrăite la sfarșitul lunii mai din 2016 cu ocazia IWCB-ului. Și asta s-a întâmplat nu numai cu găzduirea concursului de acum, ci și cu înscrierea pe cheltuiala Consiliului Județean a celui mai bine cotat vin alb, roșu și rose în concursurile: Concurs Mondial de Bruxelles, ProWein, respectiv, Vinitaly.
Pentru amatorii de statistici, toți meritorii medaliați ii puteți gasi aici. Veți vedea ceva surprize.
Însă, prezentul post aș dori să-l axez pe un lucru care ar putea părea conex și care ar putea scăpa atenției. Ar fi păcat… Iată despre ce e vorba…
Indiferent cât de prosper ar fi fost județul Vrancea înainte de 1990, marea majoritate a industriei rămasă pe picioare și functională este doar cea reprezentată de cea a confecțiilor și a textilelor, de unde nu rămâi cu mare profit, iar numărul de angajati nu mai e așa mare datorită noii tehnologii. Însă, vrâncenilor le-a ramas industria viei și vinului, în acest județ regăsind cea mai mare suprafață de vie plantată din țară. Fie apartinând unor firme mari sau medii (Vincon, Panciu, Girboiu, Apcovin, Senator etc), fie în propietatea particularilor. În mod evident, autoritațile locale (și mă refer la Consiliul Județean) încearcă, pe lângă atragerea investitorilor de tot felul, să susțină cu fonduri importante această industrie a vinului, care funcționează.
Lasând afinitățile politice deoparte, trebuie apreciat că ceea ce și-au pus în plan autoritățile județene de aici merită mai multă atenție, dar și apreciere. Pe lângă susținerea deplină a manifestărilor naționale și internaționale legate de vin (Bachus în atâtea ediții și IWCB în 2016), există un întreg program dedicat promovarii industriei viti-vinicole și a tradițiilor acestora, care știm că poate atrage venituri din activitatile conexe (turism – restaurante, pensiuni, hoteluri), mai ales ca excursiile la crame au luat mare amploare si la noi. Faptul ca în cadrul consiliului a luat ființă un departament de relații internationale înseamna că vrâncenii au un plan, o viziune și sunt dispuși sa acorde atenție la scara mai mare și nu va mai dura mult până când zona va fi cunoscuta la nivel worl wide.
Mă aștept ca și alte județe în care industria de vin e puternică (Iași, Alba, Timș, Constanța, Vâlcea, Mehedinți, Prahova, Buzău etc) să-și pună la bataie inventivitatea, resursele, dar mai ales voința de a ridica și acest sector economic, pentru că și el contribuie la bugetul consolidat, iar patriotismul local ar fiecarui om politic ce candidează ar putea fi manifestat și altfel decât promițând majorari de ajutoare sociale.
Nici nu e greu! Bachus poate fi un exemplu.
Cu bine,
RaSto

Comenteaza

Karakter cu Entuziasm

Scris la 19 octombrie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Până anul trecut nu m-am prins că la Domeniile Săhăteni se fac și vinuri albe pe gustul meu. După mult îndrăgitul chardonnay din gama Karakter, de curând am degustat și cupajul alb 2016 din aceeași gamă, numit Entuziasm. Bun nume, pentru că așa am rămas și eu după primele două pahare degustate, entuziasmat.
Chardonnay 45%, Sauvignon Blanc 40%, Pinot Gris 15% sunt proporțiile de succes pentru un vin tonic, plăcut, pe care îl poti așeza în categoria vinurilor de cursă lungă pentru un octombrie călduros, dar și în zona gourmet. Arome fine de citrice și măr verde în primă fază, apoi fructe albe în nas. Totul se continuă armonios în gust, având structură bună, eleganță și ceva robustețe, nivel suplu de alcool (sub 12%) și un post gust mediu +. Pe scurt, asta primești de la acest vin, pe care îl poți cumpara cu aproximativ 36 lei online și primește +7 papioane.
RaSto

Comenteaza