Vinuri dobrogene. Crama Gabai

Scris la 4 decembrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Anul acesta a fost sărman în evenimente, nu numai legate de lumea vinului, dar și din alte domenii culturale – concerte, teatre etc.
—-Am ajuns la mare pe la mijlocul lunii august și am făcut un tur al câtorva crame dobrogene pentru a le identifica geografic și pentru a revedea prieteni buni. Atunci am pus prima cărămidă la acest tur al cramelor dobrogene, tur care s-a materializat cu winelover Romania. Informațiile și cunoștințele noastre, puse la un loc, au fost baza excursiei pe care am făcut-o si incheiat-o cu Crama Gabai,  sărbătorind, în același timp, Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc.
—-Dobrogea, un teritoriu cu o istorie zbuciumată, îți amintește de faptul că pentru mulți a fost o zonă de pedeapsă: de la Ovidiu exilat la Tomis pana la cei care au lucrat la Canalul Dunăre – Marea Neagră in gulagul comunist! În același timp a fost considerată „Mărgăritarul Coroanei” și „California României”, fiind singura provincie a țării care are o sărbătoare oficială pe 14 Noiembrie, ziua când Dobrogea a revenit la patria-mamă, ca urmare a Războiului din 1877.
—-Podișul Dobrogei este dominat o climă favorabilă culturii viței de vie, care profită și de curenții reci din Marea Neagră, ajungând la temperaturi de 16-17 grade noaptea, în lunile calde de vară.
—-Cu ce se pot asocia mâncărurile tipic dobrogene? Evident cu vinurile locale. Un exemplu clasic de asociere regională vin-mâncare la care am participat.
—-Am ajuns la Crama Gabai din Valul lui Traian duminică- 4 octombrie, după ora 11.oo. Aici avem un exemplu tipic de cramă „boutique”, având în exploatare 3 ha cultivate cu viță de vie, completând în unele cazuri mustul din tancurile de 5000 de litri cu unul obținut din struguri cumpărați de la câțiva producători vecini. Crama s-a înființat în anul 2014, dar a ieșit pe piață în 2017. Investiția a fost realizată pas cu pas, doar din fonduri proprii, de către familia Steluța și Gabriel Bercea.
—-Povestea viei a început în urmă cu aproape 25 de ani. Domnul Preda Ion, tatăl Steluței, a avut încredere, a intuit potențialul terroir-ului din Valul lui Traian, lăsând copiilor misiunea  de a valorifica munca sa.
—-„Capacitatea noastră de producție este de 200 hectolitri, ceea ce înseamnă cam 30.000 de sticle, dar ne putem extinde dacă lucrurile vor merge într-o direcție favorabilă” ne spune Gabriel Bercea.
—-O primire călduroasă cu mult drag, ne-am acomodat rapid, a fost ca și cum am merge duminica în vizită la prieteni din copilărie. Si trecut la treabă, adică am început degustarea, împreună cu  oenologii  Cristi Palade și Gabi Bercea.
—-1. Feteasca Alba 2018, 13%. O domnișoară provocatoare, tentantă. Am remarcat o aciditate medie, plăcută. Piesa lui Enrico Macias i se potrivește de minune: Les filles de mon pays, Ah qu’elles sont jolies…les filles de mon pays!
—-2. Risling Italian, 2018, 13%. Riesling Italian, un vin galben-canar cu tente aurii, limpede, cu arome de flori de soc, salcâm și fructe exotice. Gustul este plin, cu note de măr, caisă și accente de citrice pe final.
—-3. Sauvignon Blanc 2018, 13,2% . Galben pai cu reflexe verzui, limpede, arome de fructe tropicale, piersici albe, ananas, banane, aciditate buna, alcoolul bine integrat, post gust mediu+.
—-4. Muscat Ottonel 2019, 12,9 %. Muscatul m-a surprins în mod plăcut: nas de fructe coapte, flori de tei, stafide și cu gust de pulpă de mango, apoi note fine de gutuie. Medalia de Argint obținută la Frankfurt International Wine Trophy este justificată pe deplin, iar sticla este ca un bibelou.
—-5. Pinot Noir Rose – un vin sprințar, cu o culoare roz – somon, fructat, căpșune, zmeură și grapefruit, ce lasă un gust proaspăt, răcoritor.
—-6. Feteasca Neagra 2016 – Fine Oak Cask, baricat 12 luni în stejar românesc, 13,5%,– roșu rubiniu intens cu reflexe violacee, strălucitor, cu arome de fructe roșii, mure bine coapte, prune și vișine confiate. Post gust mediu+, cu o tușă de ciocolată neagră.
—-7. Blend Rosu 2018, un cupaj Cabernet Sauvignon+Merlot+Fetească Neagră. Aș putea spune un cupaj clasic dobrogean, deoarece l-am întâlnit la mai multe crame vizitate. Între timp a fost medaliat cu Aur la Premiile de Excelență Vinul.ro.
—-8. Sweet Pinot. Ultimul vin degustat a fost un Pinot Noir, cu 50% zahăr rezidual – din rezerva familiei, un vin de desert.
—-De la 5 vinuri promise am ajuns la 8. Timpul parcă nu a existat, nici nu am realizat că au trecut 2 ore. Cu promisiunea de a reveni, poză de grup și am părăsit cu greu crama. Iar cu aceasta ultimă vizită, am încheiat turul dobrogean de două zile, așa că hai, la drum…
Spre București, Iași sau Slatina…

Comenteaza

Vinuri din Dobrogea. Alira. Ziua 2, degustarea 4

Scris la 30 noiembrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Cu un van ultra cocoșat de vinuri și cu alți 8 însoțitori în două berline, plecam de la Crama Rasova cu toata buna dispoziție spre hotelul Voila din buricul Constanței spre ultima degustare a zilei: vinurile Alira. Viteza maximă, vigilență x 16, bâjbială minimă și ajungem…  Decât 4 vinuri ne așteptau să fie descoperite prin prezentarea asigurată de Mr. George Wine, în mare vervă după o zi plină.
—-Alira este o cramă de 80 de hectare, situată pe înalțimile malurilor Dunării, în apropierea localităților Aliman și Rasova. Ai prins-o? AliRa…
—-Investițiile realizate cu ajutorul lui  Karl Hauptmann, un pasionat de vinuri și vizionar, au inclus Alira într-un lanț internațional de crame ce include Bessa Valley din Bulgaria și Chateau 9 Peaks din China, și care se ghidează după o filosofie comună de a face vinuri, la care enologul Mark Dworkin a contribuit din plin. Pasionații de vinuri își aduc aminte, cu siguranță, de vinurile Enira aduse în România și ulterior, de primele vinuri Merlot de la Alira – vinuri de mare succes.
—-Noi am început cu un Sauvignon Blanc 2019, foarte modern, ce exprimă terroirul din zonă, cu soc, citrice în amalgam și note minerale. Clar, a fost desfătarea șoferilor din acea zi… primul vin fără reținere.
—-Rose 2019 din gama Alira Clasic. Merită descris vinul ăsta, dar se cuvine să menționez și că cei de la Alira, după ce ani de zile ne-au arătat divese vinuri foarte bune roșii, au acordat o atenție mărită vinurilor rose. Atânt în gama Flamma (cu un raport calitate-preț de invidiat), Aliento – vin extrem de expresiv și aparte, clasat pe podiumul Concursului de Vinur Rose din acest an, cât și cel prezent –  pentru HoReCa, sunt vinuri atent construite, plăcute și mereu apreciate. Urmăresc de câțiva ani buni evoluția pieței vinurilor rose seci și credeți-mă, Alira în ultimii 4 ani a fost mereu sus. De altfel, întreaga Dobroge este la superlativ în crearea vinurilor rose de top. Revenind la ‘eticheta aurie’, e un vin perfect echilibrat, tonic, în acord cu bucătăria mediteraneană, și în care Feteasca Neagră și Cabernet Sauvignonul s-au completat în mod armonios. Băut cu nesaț până la ultima picatură.
—-Fetească Neagră 2017 din gama Alira Clasic. Se lăsase răcoare pe terasa ultimului etaj, așa că acest vin cu note de prune uscate și vișine începea să placă. Tenta de lemn era și ea acolo, rotunjind corpolența și nu mai trebuia decât o geacă și un pic de cărniță, de care ne îngrijisem din plin dinainte.
—-Fetească Neagră Gran Vin 2016 este vinul cu care eu m-am delectat restul serii. Un vin rubiniu intens, robust, cu multiple note complexe, eu remarcând (pe lângă pruna afumată) și fructe roșii bine coapte, multă ciocolata neagră. După 14 luni în baric a rezultat un vin așezat, echilibrat, serios și generos în asocieri culinare pe bază de carne de vită în special. Până dincolo de miezul nopții nu m-am desparțit de el depănând momentele cele mai frumoase ale zilei alături de grupul de wineloveri.
—-De altfel, a fost și vinul care mi-a ‘dat stingerea’, pentru că în urmatoarea zi aveam o altă vizită de făcut. De aici predau ‘ștafeta’ lui George Wine pentru povestea vizitei de la Crama Gabai.
—-Cu bine,

Comenteaza

Podul de la Cramă. Ziua 2, vizita 3. Dobrogea

Scris la 22 noiembrie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Nu va mai dura mult și reperele se vor schimba. Se va spune așa: știi cea mai frumoasă cramă din România? Da, Rasova, bravo!…      Ei, mai jos, e Dunărea… Acolo a facut un nene inginer – Saligny, un pod frumos cu 125 de ani în urmă, de unea Țara Românească cu Dobrogea.
—-
Nu exagerez, pentru că părerea mea este că Rasova, în acest moment, e cea mai frumoasă și modernă crama de la noi. În turul cramelor dobrogene cu wineloverii, după vizita la Viișoara am ajuns aici, la Crama Rasova,  pe malul Dunării, ajutați de autostradă, de vremea bună și cu doar cu 2 ore întârziere…
—-Întâmpinați de doamna Zoe Ghiuri și Valentin Ceafalău, am trecut rapid la sesiunea foto a împrejurimilor și turul cramei. Mai trecusem pe aici de două ori, dar niciodată nu am avut atata timp și nu în preajma apusului, care ofera o priveliște de vis. Cele 5 vinuri agreate înainte de vizită pentru degustare, s-au facut chiar 8, drept ‘pedeapsă’ că am întârziat și spre ‘bucuria’ celor 3 șoferi.
—-
Sa nu uităm ca întregul tur de crame avea încă o motivație: sarbatorirea Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului Românesc, așa că vinurile aveau să stropească ‘mici’ aperitive machidonești: placintă cu brânză, placintă cu spanac, piperchi și în completare, ceva mezeluri de fițe. Vinuri? Am avut ceva… Vali le-a prezentat pe toate și aproape sigur au fost în ordinea urmatoare:
—-Craft Alb, un spumant făcut din Chardonnay și Columna (soi românesc omologat de SCDVV Murfatlar în 1985) obținut prin metodă tradițională îmbueliat nefiltrat. Răcoritor și expresiv, cam ce trebuia ca start de degustare pe frumoasa terasă cu vedere spre Dunăre.
—-Sur Mer Pinot Gris 2019, un vin proaspăt de vară, atrăgător nu doar datorită sticlei și etichetei ingenioase, dar e plăcut și vioi, perfect de împerecheat cu plăcinta cu brânză.
—-Sur Mer Chardonnay 2019 venea să confirme ceea ce constatasem în turul cramelor din Dobrogea de Sud: Chardonnay-ul și-a găsit un loc propice aici în oricare din variante, baricat sau nu. Ca și acesta, fiind un vin modern, dar cu tipicitate de soi, plăcut și reconfortant, cu note complexe de fructe albe și aluzii de alune cu vanilie.
—-Sur Mer Rose 2019 o cunoștință mai veche, remarcat și de Elizabeth Gabay la Concursul de Vinuri Rose ediția a 8-a, unde s-a clasat foarte bine. Un vin foarte apropiat de ceea ce se realizează în Provence, foarte echilibrat și exuberant, plăcut și care ar trebui să mulțumească o largă categorie a pasionaților de vinuri rose, făcut din PN+Sy+FN.
—-Nud Alb 2019, încă o noutate pentru mine și o propunere interesantă a enologului Răzvan Macici, vinul fiind făcut din Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Fetească Regală și Muscat Ottonel. Tonic și îmbietor datorită componentei aromate și provocator pentru amatorii de vinuri cu tente puternic florale.
—-Imperfect Alb 2019 este un blend de Fetească Albă și Fetească Regală, interesant și vioi. Nu am apucat să-l aprofundez, dar urmărind colegii de wine travel de lângă mine, sunt convins că trebuie să-l reiau curând.
—-Tortuga Alb 2016, nu-l știam și eram curios să cunosc gama de sus a cramei, mai ales acest vin. Asamblaj din Sauvignon BlancPinot Gris și Chardonnay, din care răzbat tonurile vanilate, iar în gust cele onctuoase ale Chardonnay-ului. Celelalte soiuri dau prospețime și notele tonice ce dau echilibru vinului. Categoric, pentru mine, este vinul cel mai complex și care mi-a plăcut cel mai mult.
—-Tortuga Roșu 2017, un vin viguros  cu o complexitate aromatică dată de Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon și Syrah, plus maturarea timp de 18 luni în butoaie de stejar, care-i conferă o structură puternic aromatică și gustativă. De revăzut peste ceva timp.

—-Ei, bine, ultimele 3 vinuri le-am descoperit pe când soarele blând dădea să se ascundă de noi, surprinzând din nou un apus de zile mari și intrând în sesiunea a doua de foto. Am adunat de la participanti cele mai reusite fotografii si le pun aici de-a valma invitându-vă să faceți la Rasova o vizită cât de curând. Vinurile bune și oamenii primitori nu țin cont de anotimp.
—-Și ne-am grăbit, în ritmul nostru caracteristic, doar după poza de grup și, evident, după cumpărăturile care aveau să cocoșeze defintiv bietul van. Direcția: Constanța, cu alte două ore întârziere, unde mai aveam încă o degustare: Alira. Dar despre asta, în curând.

Comenteaza

Jurnal de Pandemie ep. 4 – Bordeaux Masterclass, Domaine Baron Rothschild

Scris la 9 noiembrie 2020 in Povesti despre vin | Un comentariu

—-Chiar daca “lockdown”-urile sunt la moda, mai sunt zone unde se mai organizeaza degustari ca in vremurile normale. La sfarsitul lunii trecute am participat la un masterclass pe tematica Bordeaux, dar care s-a axat pe vinuri produse pe domeniile apartinand familiei Rothschild situate in diferite areala ale celei mai titrate zone viticole din Franta.
—-Gazda a fost Jean Guillaume Prats, presedinte si CEO al Domaine Baron Rothschild, functie pe care o ocupa din 2018. Anterior a fost directorul diviziei de vinuri a LVMH. Tinand cont de restrictii de circulatie la acel moment intre UE, Jean Guilaume a tinut prezentarea prin videoconferinta, vinurile fiind trimise in prealabil in format standard (sticla de 0,75l) unde ne aflam.
—-Dar sa le luam pe rand:
—-Chateau Duhart Milon 2018, 65% CS + 35% Merlot, 14% vol alc; 95 pts JS, 93 pts RP, 92 pts WS, 95 pts Decanter
—-Domeniul a carui istorie  incepe in prima jumatatate a secolului 17,  a ajuns abia in 1962 in proprietatea familiei Rothschild. Plantatia a carei varsta medie este de 30 ani si din care doar cca 75 de ha sunt pe rod, este amplasata in partea de nord a apelatiunii Pauillac si la vest de cea a celebrului Chateau Lafite Rothschild. Sunt doar 2 varietati de struguri plantate, CS si Merlot pe sol predominant pietris amestecat cu ceva calcar si argila ce confera vinului aciditate si taninuri puternice asigurandu-i astfel o longevitate considerabila. Domeniul este clasiificat 4-th Growth (Quatremies Crus) conform clasificarii din 1855 a Camerei de Comert din Bordeaux.
—-Cateva date tehnice: productia este limitata la 55 hl/ha, fermentatia alcoolica se face in tancuri de inox cu temperatura controlata, fermentatia malolactica are loc in cuve de beton iar maturarea se face in barique-uri din care cca 40% sunt noi, pentru aproximativ 16 luni. Fiind un vin tanar, gazda ne-a spus ca a fost aerat ptr cca 3 ore astfel incat vinul sa se deschida. Vintage-urile mai vechi necesita timpi de aerarae sensibil mai mici.
—-Cu o culoare purpuriu inchis cu nuante rubinii, vinul ne desfata cu arome de coacaze negre, prune, note ierboase, tabac, masline, ceai negru, grafit si ceva lemn dulce. Acidiatea vioaie, taninuri puternice dar bine integrate, corpolent si cu un postgust in care predomina fructele negre fac ca vinul sa fie o combinatie a stilului vechi cu cel modern. Vinul este inca tanar, proaspat, are complexitate dar as mai avea rabdare cu el cativa ani.
—-Chateau L’Evangile 2015, 84% Merlot + 16% CF, 14.5% vol alc; 100 pts JS, 97 pts RP, 95 pts WS, 95 pts Decanter
—-Domeniul este situat pe “malul drept”, in Pomerol la granita cu St Emillion, intre mult mai cunoscutele Chateau Petrus si Chateau Cheval Blanc si din 1999 este detinut in proportie de 100% de familia Rothschild. 22 de ha din care 80% Merlot, 20 % Cabernet Franc dar sunt si cateva parcele de Cabernet Sauvignon. Solul este preponderent argilos (ideal ptr  Merlot), dar pe alocuri si nisipos (pe acest tip de sol este via din care se produce eticheta a doua a cramei – Blason d’Evangile), insa bogat in oxid de fier. Aici se acorda o atentie sporita atat managementului sistemului foliar (ptr o mai buna ventilatie si expunere la soare a boabelor), cat si selectiei strugurilor.  Tehnologic, crama este oraganizata incat sa permita vinificarea separata la nivel de lot/parcela. Dupa o macerare la rece are loc fermentatia in cuve de ciment urmata de cea malolactica in butoaie de lemn. Maturarea se face ptr cca 18 luni in barique-uri, din care proportia de barique nou este de 80%. Pe parcursul vinificarii vinul este lasat ceva mai mult in contact cu oxigenul.
—-In pahar are o culoare rubiniu inchis. Aromele intense de mure, afine, cirese negre, fum, note gemoase, carne afumata si ciuperci, toate vin in valuri. Aciditate buna, alcoolul foarte bine integrat si mascat cu aromele de fructe, taninuri puternice dar matasoase. Perfect echilibrat, postgustul lung dominat de condimente dulci si fructe negre.  Dens, bogat si corpolent da senzatia unui vin de Lume Noua. Potential foarte bun de invechire. Conform gazdei, este inca tanar cu recomandare de consum dupa 2024.
—-Carruades de Lafite 2016, 49% Merlot, 44% CS, 5% CF, 2% PV; 13% vol alc; 91 pts Decanter
—-Vinul este eticheta a doua a Chateau Lafite Rotschild si este realizat din struguri ce provin de pe platoul Carruades (de aici si numele vinului). Productia anuala se situeaza la aprox 240000 de sticle si reprezinta cca 60% din total productie al domeniului. La maturarea vinului proportia de barique noi este mica, folosindu-se preponderent barique-uri ce in prealbil au maturat prima eticheta de vin a domeniului.
—-Vinul are o culoare rubiniu inchis iar olfactiv distingem note intense de mure, ciresi negre, afine, ciuperci, pamant de padure, lemn dulce, mina de creion si ceva tabac. Pe palat, aciditatea buna, taninurile bine “polisate”si care impreuna cu alcoolul fac ca vinul sa fie intr-un echilibru perfect. Postgustul lung cu nuante usor sarate.  Poate fi consumat si acum dar mai bine dupa 2025. Potential de invechire este estimat la cca 20 – 25 de ani.
—-Categoric, vedeta acestui “flight” a fost Chateau Lafite Rothschild 2000, 93% CS + 7% Merlot; 12,5% vol alc; 100 pts JS, 98 pts RP, 98 pts WS, 98 pts Decanter
Situat in apelatiunea Pauillac si clasificat ca “First Growth” sau “Premiere Cru” conform clasificarii din 1855 a Camerei de Comert din Bordeaux (clasificare inca in vigoare) Chateau Lafite este cunoscut ca producatorul cel mai faimos si cu cele mai scumpe vinuri din apelatiune. Concurenta e pe masura intrucat apelatiunea Pauillac gazduieste 3 din cele 5 First Growth (acestea sunt Ch Latour, Ch Lafite, Ch Margaux, Ch Haut Brion la care din 1973 s-a adaugat Ch Mouton Rothschild). Domeniul a intrat in portofoliul familei in 1868 in urma unei licitatii publice ce a avut loc in Paris. La acea vreme domeniul avea cca 135 ha. In 1987 a fost inaugurata noua crama (zona de maturare) care se remarca prin forma circulara si coloanele inalte ce sustin bolta. In 2018 cu ocazia aniversarii a 150 de ani de la achizitia domeniului a fost “regandita” si eticheta in sensul ca a fost adaugat un Balon ce poarta initialele CL (similar cu initialele domeniului) dar care in alfabetul roman semnifica si cifra 150. In acelasi an Saskia Rothschild fiica baronului Eric de Tothschild a devent prima femeie presedinte a domeniului.
—-Vinul: culoarea rubinu inchis cu nuante granat ne arata ca avem de-a face cu un vin mai matur decat cele degustate anterior. Olfactiv, “festival” de fructe negre (cirese, coacaze negre, mure), grafit (mina de creion), pamant de padure, ciuperci, tabac, piele, nuante de menta, carne afumata si enumerarea poate continua fiindca pe masura ce mai agitam paharul apar noi arome. Aciditatea ferma, taninuri puternice si matasoase, alcoolul atat cat trebuie fac ca vinul sa fie de-a dreptul exceptional iar postgustul este lung dominat de note saline si usor minerale specific vinjurilor din zona. Intens, concentrat, corpolent cu potentilal de invechire nelimitat (conform spuselor gazdei), cred ca este varful de exprimare ptr un Cabernet Sauvignon maturat ca la carte. Este clar ca vinul nu a atins inca varful de maturitate.  Perioada de consum recomandata fiind 2021 – 2045.
—-Toate vinurile degustate sunt o expresie a terroir-ului de unde provin, sunt imbuteliate in crama unde au fost produse si pun accentul mai degraba pe un spectru larg de nuante aromatice (in care predomina fructele negre) si pe prospetime decat pe profunzime. Multe dintre ele vor avea nevoie de zeci de ani sa ajunga la maturitate.

Comenteaza