Asamblaj de succes

Scris la 3 martie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Ei, cum ar fi ca patru zile legate într-un noiembrie viitor, România să fie gazda celei mai mari și importante Conferințe a Comunicatorilor de Vin din lume?
….#DWCC – Digital Wine Communications Conference este un concept realizat de către trei oameni (Gabriella Reynes Opaz, Robert McIntosh şi Ryan Opaz.), care strânge odată pe an, într-o țară pe care o decid împreună, cei mai cunoscuți scriitori despre vin, Master of Wine, editori de reviste de specialitate, bloggeri și diversi apropiați ai vinului. Dacă în urmă cu șase ani,  la startul conceptului, au reunit doar 38 de oameni, iata că la ultima întâlnire din Spania, au fost peste 290. De data asta, printre participanții “clasici” aflandu-se și importatori, mulți oameni de presă, enologi, critici de vin sau reprezentanți ai agențiilor de enoturism. Așa am cunoscut o comunitate de oameni terbil de dedicați vinului și care fiecare, acolo de unde vine, este un formator de opinie, fie că e din Polonia, SUA, Canada, Portugalia, Spania, Slovacia, Serbia, Hong-Kong, Ungaria, Belgia, Franța, Italia, Finlanda, Germania, Suedia și Dumnezeu mai știe de unde, că n-am reușit să vorbesc cu toti. Toată mulțimea asta de oameni degustă vinurile și vizitează cramele țării gazdă, stabilesc contacte și scriu în mediile lor despre ce-au văzut și ce-au băut, cât și depre locurile frumoase ale țării respective.
….Paralel, s-a format un grup de Wine Lovers, la care m-am alăturat și eu anul trecut. Scrierile și reportajele despre conferința din Rioja se posteaza și acum, la mai bine de 4 luni de la terminarea evenimentului.
….Pentru mine, în afara excursiei, a degustărilor, a cunoașterii vinurilor locale, a oamenilor prezenți acolo, ceea ce a contat mult, a fost modul și stilul diferit despre cum se comunică despre vin, față de ceea ce se întâmplă la noi. Diverși vorbitori, cu ani de zile experiență în presă și cu blogguri de pe vremea inventării internetului, au o altă abordare și merita împărtășită: comunicatorii de vin trebuie să ajute în mod obiectiv vânzarea vinului.
….În noiembrie anul trecut, unul din organizatorii #DWCC ne-a vizitat cu ocazia Premiilor de Excelență Vinul.ro. L-am avut oaspete și coleg de comisie pe Ryan Opaz, iar într-una din seri nu m-am putut abține să-l întreb: cum ar fi ca România să devină o posibilă gazda a acestei conferințe?  Ce ne trebuie ca să facem mai bine cunoscut vinul românesc, soiurile și nu în ultimul rând România pe harta vinului? American fiind, Ryan nu a ezitat să răspundă simplu, sec și foarte sincer: aveți crame constituite în asociații puternice? Esti sigur că ele au nevoie de promovare internatională? Puteți gestiona organizatoric și logistic 300 de iubitori de vin pentru 4 zile? Și mai ales, ești convins că vreți asta? Mi-au ramas în minte întrebările lui până azi și mă întreb dacă nu cumva m-a mâncat unde nu trebuie, pentru că la câteva zile după ce a ajuns acasă (în Porto), Ryan mi-a scris, întrebându-mă foarte serios: te-ai mai gândit la ce m-ai întrebat?
….Cum pentru 2014 zarurile au fost aruncate pentruorganizarea ediției la Montreux (Elveția), stau să mă gândesc serios în ce măsură putem concura la un asemenea “cupaj” de evenimente, unde , din punctul meu de vedere, capacitatea de organizare a celor de la Vinul.ro, experiența celor de la A.D.A.R., influența organizatorilor I.W.C.B.-ului și alte entități cu viziune și interes pentru vinul românesc ar putea monta un asemenea “asamblaj” de succes.
….Iar pe tema asta, sigur voi mai scrie.
….RaSto
….Articol apărut in ultimul număr Vinul.ro

Mai multe

2 la pahar. Azi, cu Georgiana Avram

Scris la 27 februarie 2014 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

….În turneul de la Iaşi din week-end-ul trecut m-am întâlnit cu Geo Avram. Puneam la cale întâlnirea asta de vreun an, aşa că nu am mai ratat întrevederea.
….Duminică ne-am pus pe povestit chiar în apropierea unui frumos wine bar vis-a-vis de Piața Unirii, pe nume Red Wine Bar, inaugurat de curând. Aveam cu mine un vin care mi-a plăcut de când l-am descoperit (în 2012), pe numele său Chateau La Verriere sauvignon blanc 2013. L-am deschis și lăsat un pic să ia aer, după care am început să-l descântăm, aflâd despre Geo, că târgovișteancă fiind, a petrecut în București o perioada a studiilor şi a formării profesionale în domeniul economic, iar după o întrerupere de un an în Germania, a revenit zurück, dar în …Iași. Şi cum orice om cu privirea clară şi minim simţ estetic ar fi spus despre Geo că în mod sigur lucrează în modeling sau fashion design, ei bine, nu… activează în industria vinului. Ha!
….Nobless Concept este firma pe care Geo o conduce și care se ocupă cu comercializarea vinurilor produse la S.C.D.V.V. Am și vizitat depozitele firmei unde am găsit vinuri mai noi și mai vechi și unde am auzit că merlot-ul preferat al lui Radu Beligan se găsește aici, în Dealul Copoului. Printre soiurile ce „se liniștesc” poţi găsi Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Golia, Merlot, Cabernet Sauvignon, dar şi Golia, Şarba şi alte soiuri hibridizate de care nici nu auzisem. Stațiunea S.C.D.V.V. are o tradiție mare și merită să afli cât mai multe lucruri despre ce se întâmplă aici, dacă esti pasionat de vinuri.
….În timpul ăsta, ne mai dădeam cu părerea despre Verriere-ul din pahare și redescopeream aromele exotice de citrice cu tușă mai pronunțată de mango, dar și de ierburi uscate, mai ales fân. Verrierul de 2013 nu e departe de cel de anul trecut și-l găsim domol, cu aciditate ridicată, prietenos și cu alcoolul  (13%) ascuns bine. Cele 7 papioane asupra cărora am căzut de accord,  ne-au creat acea stare plăcută de confort și voie bună, așa încât, poveștile din lumea vinului zonal a căror tradiţie pleacă de zeci și zeci de ani o poți găsi ca o poveste cu zâne și feți frumoși ai locului. Iar mare parte din făurarii acestor lucruri au adăpostit toate secretele astea prin beciurile stațiunii din dealul Copoului, în sticle ce stau soldățește cu capul în ceară prăfuite și încă nedescoperite.
….Cu siguranță am să încerc și eu vinurile astea, care încet-încet își vor face loc și în magazinele specializate și în listele unor restaurante, pentru că încep să fie căutate.
….Succes, Geo!
….RaSto

Mai multe

Les vins de Cîrjoaia

Scris la 25 februarie 2014 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

.…Cei de la Cotnari și-au făcut un obicei ca odată pe an (mereu în februarie) să se sfătuiască cu oameni din afara cramei asupra vinurilor pe care le au în pregătire pentru lansarea de anul acesta.
.…Așa că pe 22 februarie, puțin după ora 10.oo am început să dăm cu nasu-n probele de tanc, asupra tuturor vinurilor din reclota 2013, dar și unele din 2012 sau vinuri de vinotecă. Presă de vin, ADAR-iști, ONVPV-iști, somelieri, foști colaboratori ai cramei și bloggeri, ne-am aplecat serios asupra vinurilor produse în arealul Cotnariului. Așa că am stat cuminței la o masă mare și mai frumoasă decât cea din Palatul Victoria și am degustat cele peste 50 de vinuri în diferite stadii de evoluție. Lista completă și detaliată a vinurilor o gasiți la colegul Costachel, care a fost mult mai atent și priceput în ale fotografiei, el lipsind de la serata muzicală prelungită din seara precedentă.
.…După aproape 3 ore și ceva de degustări susținute, am concluzionat asupra celor mai bune 10 vinuri din Cotnari, iar Busuioaca de Bohotin sec 2013 ce urmează a fi îmbuteliată de Casa de  Vinuri Cotnari, a cam luat caimacul zilei, clasându-se pe primul loc. O mențiune specială se impune și asupra unui aligote făcut de Casa Bilius, dar și a altor vinuri care mi-au plăcut mai mult: Frâncușa 2013 , Grasa de Cotnari Colocviu 2012 și Feteasca Neagră 2013.
….Discuțiile din jurul fiecărei clase de vinuri testate au făcut, pentru mine, deliciul întâlnirii, pentru că e greu să nu remarci impresiile a 3 generații de oameni implicați și dedicați vinului de la Cotnari, poveștile (unele în versuri) și amintirile a 50 de ani de vinificație, care toate adunate înseamnă tradiție.
….Am încheiat vizita la Cotnari cu revederea frumoasei crame de lângă Castelul Vladoianu, ce pe vremuri străjuia întregul deal al Cîrjoaiei, loc unde astăzi se fac viitoarele vinuri de top ale Cotnariului și unde am să mă întorc mereu cu plăcere.
.…A votre sante!
.…RaSto!

Mai multe

Pink on ice

Scris la 20 februarie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Aproape săptămânal, la Fox Wine pe bulevardul Dacia în Bucureşti  se întâmplă câte o degustare. De cele mai multe ori în premieră. Locul mic, dar primitor a găzduit ieri vinurile noi ale celor de la LacertA.
….Pe lângă Cuvee X, un cupaj de 4 soiuri albe (Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Rhein Riesling), am fost atras de noile rozeuri de 2013. Pink din gama Fine Wine și cel „clasic” RosE, adică fostul Riviera.
….Nu m-am putut abține și-am cumpărat o sticlă de Pink (37 lei),  după care am plecat repede acasă să văd calificările pentru finala la patinaj de la Sochi. L-am mai răcit puțin și până să mă prind care-i treaba cu triplu Touloupe a USD-ului în USL, a început marele concurs olimpic. Fac o poză romantică la sticlă și dau cu buzna cu „laboratorul” în vinul roze, care se dedă la ochi ca având o culoare de sirop de capșune sau cireșe, că nu m-am decis încă. Miros foarte plăcut și tentant al syrah-ului din care e făcut, cu arome de fructe roșii de pădure și citrice cât cuprinde. În timp ce publicul patinoarului aplauda frenetic o rusoaică (mare candidată la medalia de aur), dădeam și eu din mânuțe ca foca, pentru că vinul începea să-mi placă. Ce dacă e demisec?! E rotund, delicat și chiar dacă Mihai Baniță nu se dezminte și a potrivit alcoolul cum îi place lui (14%), nu-ți dai seama pe unde l-a ascuns, pentru că aciditatea e cât trebuie. Ritmul apaluzelor se potriveau până când la primul Flip cu triplu Rittberger, dă puștoaica cu zadnița de gheață. Liniște… și gustul dulceag se amestecă cu tușe acrișoare, ceea ce-l face foarte agreabil în condițiile în care e foarte bine răcit.
….Din celălalt „laborator” din casă, venea un miros de pulpițe de pui perpelite în tigaie, dar nu mă îndur să nu văd noua variantă a Suryei Bonaly a Franței, pe numele ei Mae Berenice Meite – o patinatoare cu alură de wrestlig. Avantajul patinatorilor de culoare este că toată „focusarea” se duce spre ei, dezavantajul fiind că atunci când după un element mai dificil pun mâna pe gheață se vede al naibi de clar.
….Cum clar îmi este că acest Pink, cu aproape 6,5 papioane,va fi un hit al verii şi ar fi bine ca doamnele să nu creadă niciun moment că e un vin ușor, de povești pe terasă, pentru că dacă îl beau repede și neînsoțit de ceva mâncare sau măcar ceva mizilic, vor face în drum spre casă mai multe elemente acrobatice ce le vor purta numele, iar specialiștii nu cred că sunt pregătiți pentru asta.
….Noroc,
….RaSto

Mai multe

Vin și culori

Scris la 18 februarie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….După Sfântul Valentin, Sărbătoarea Arezanului, Dragobete și pregătiri pentru Mărțișor, mulți dintre români se simt datori să nu lipsească de la sărbătoarea culorilor și a măștilor frumoase: Carnavalul de la Veneția. Mulți amici de-ai mei, fie au fost, fie se pregătesc să meargă să vadă cu ochii lor o tradiție italiană frumoasă.
….Și cum în acea perioadă eu voi fi la VinCE Budapesta, le recomand tuturor celor care se duc la Veneția să-și dea cu măști pe față, să nu rateze o întâlnire cu un vin local, care mie mi-a creat o mare plăcere Collio Sauvignon 2011, al cărui producător este firma Humar. Vinul se face nu departe de Veneția și dacă prindeți vreo gondolă liberă, dați din vâsle până îl găsiți.
….Eu l-am degustat prima dată în ianuarie anul ăsta la The Gang și mi s-a cam lipit de „retina” papilelor asociat cu mizilicurile fusion de acolo. Vinul e la maxima maturitate, adică aveți norocul ca dacă îl beți acum, îi veți regăsi maxima expresivitate.  Galben auriu aproape la culoare, cu un miros plin de tipicitatea sauvignonului, cu toate ierburile uscate și ceva salvie, te cam vrăjește până să-l guști. Deși e un vin din zona Friuli, aduce a stil franțuzesc pe alocuri. Aproape că nu ai cum să nu găsești notele de soc, aciditatea medie și mai ales structura serioasă ce îmbracă cele 14 grade de alcool. Așa că cine are rău de gondolă și aglomerație de mascați (nu cei de la DIICOT), să-l soarbă cu guri mici, pentru că e un vin serios. E sec bine de tot, destul de vioi și îl poți asocia cu multe preparate, dar aș recomanda chestii cu pui, ca să poți duce lejer și al doilea pahar în voie. 7 papioane cu prisosință.
….Iar dacă treceți pe sub podul ăla pe unde se zice că Romeo și Julieta  au făcut niște treburi, ciocniți un pahar de Collio, dacă nu, atunci dați o fugă la Sol Gallery în București, că-i mai aproape, iar fotografiile lui Valdi Romanovici vă vor încânta.
….Ci vediamo!

 

 

 

 

 

Mai multe