O seară în Sibiu
Gata cu pauza de Sărbători, ne punem pe scris!
—Auzisem că unul din cele mai frumoase târguri de Crăciun din România îl gasești la Sibiu și-am decis sa încep Sărbătorile de Iarnă mai devreme, chiar de pe 10 decembrie.
—Așa ca am forjat Ouțul ajungând mai devreme decât speram, astfel încat am putut ajunge să iau un prânz ușor întarziat la Pivnita de Vinuri Weinkeller, chiar in buricul târgului. Consultând lista de vinur, 
am văzut că aici vinurile la pahar erau toate de la Nachbil, iar la tocanita saseasca (cu carne de vita) si piure nu putea fi asortata decat cu un pahar de vin rosu. Locul (ca amplasament si pitoresc) bate cu mult nivelul bucatariei si al listei de vinuri, însă alegerea mea a fost facută pentru proximitate.
—După o scurtă tură prin Târgul de Crăciun din centru, unde foarte mulți turiști își făceau poze printre luminițele ce ornau 
frumoasele clădiri, am dat fuga înapoi spre Biserica Evanghelică, unde la ora 18.oo începea Concertul Corululi Bach al Parohiei Evanghelice. Nu fusesem niciodata la un concert de muzică barocă, dar eram curios și îmi doream demult. Lume multă și punctuală, așa că după scurtul discurs (în română și germană) de bun venit și explicațiile a ceea ce urma să ascultam ținut de Killian Dörr – prim preot al bisericii, concerul urma să înceapă.
—Așezat în față am văzut corul format din femei și barbați de toate vârstele, asezați de-o parte și de alta, cu o mică orchestra în mijloc (cu instrumentiști ai filarmonicii din Sibiu) din care nu lipseau instrumentele importante. Întreg ansamblul a creat o atmosfera caldă într-o frumoasa biserica rece, iar soliștii români și cei straini invitați au dat plusul unei muzici cu care, recunosc, eram prea puțin familiarizat. Fix o oră a ținut concertul și prima mea porția de muzică barocă live, pentru că, sincer, neinițiat fiind, nu cred că puteam duce mai mult.
—Cum dai colțul prin dreapta Bisericii Evanghelice și cobori pe treptele străzii Turnului, pac… dai de restaurantul La Pasaj. Aici m-am reîntâlnit cu Daniel si cu Agnes (care asigură traducerea în engleza a revistei Vinul.ro). Și am aflat de la Daniel că aici s-au pus bazele unui club al pasionaților de vin “The Usual Suspects” și am cunoscut alți 3 membri ai clubului: Andrei Marcovici și Florin Pasnicu – 
întorși rapid de la concert si Andrei Luminea- managerul restaurantului care tocmai se-ntorcea de la un examen WSET.
—Ei bine, în timpul și după un scurt burger și câteva delicii de Mangalița, au intrat vinurile, rând pe rând. Dar de aici, îl las pe Daniel Duică să povestească…
Siel de la Tohani – un asamblaj din 7 soiuri albe (Sauvignon Blanc, Tâmâioasa Românească , Chardonnay, Riesling, Feteasca Albă, Pinot Gris și Feteasca Regală). Vin cu o aciditate plăcută, arome multiple, dar în care se simțea încă tinerețea. Ceva timp (6-12 luni) și cred că aceste arome se vor așeza, iar vinul va căpăta o mai mare personalitate.
Anthilia, Donnafugata, DOC Sicilia – un asamblaj în care soiul dominant este Catarratto. Aici am găsit un vin mai așezat, mai puțin năvalnic decât primul. O aciditate frumoasă, arome de citrice de Sicilia, dar și piersici și caise bine coapte. A plăcut tuturor și era cat pe aici să începem o nouă sticlă, dar am observant lungul șir de vinuri roșii care așteptau…
Principele Radu, III, Merlot – L-am desfăcut să îl punem la aerat, dar din păcate, a avut defect de dop…
Pinot Noir, Villa Vinea , Selection – un Pinot Noir de clasă, unul dintre cele mai bune din România. Ne-a ajutat mult să ne treaca supărarea pe Radu.
Fetească Neagră, Serafim. O Fetească Neagră la un raport preț calitate cum nu mai găsești pe la noi. Un vin extrem de bine făcut din, probabil, nu cei mai buni struguri ai cramei.
Fetească Neagră, Vlădoianu Am gustat cu toții această Fetească, la început cu neîncredere, dar în final cu surprindere și mare încantare. Potențialul zonei și a soiului se simte și cred că în viitor va cuceri publicul de vinuri roșii și în special pe cel de Fetească Neagră.
Aglianico del Vulture, Cantine Strapellum, Tenute Piano Regio- un Aglianico del Vulture 100% care ne-a plăcut pentru aromele de fructe roșii și nuantele de mineralitate vulcanică. Ne-a încantat așa mult încât am mai vrut un vin italian.
Nero di Troia, Gelso Nero – a fost cireașa, pardon, vișina de pe tortul întâlnirii noastre. Arome dezlănțuite ce veneau în valuri uriașe de fructe roșii, fructe negre de pădure cu o aciditate moderată și taninuri moi. A fost exact ce ne-a trebuit să încheiem seara cu gândul că obligatoriu ne mai întalnim în aceasta formulă pentru a continua “schimbul de experiență cu experții străini”.
—Seară lungă…. Când am zis că am început Sărbătorile mai devreme… Seară lungă cu povești despre vinuri, despre și cu oameni pasionați într-un loc unde găsești aproape tot ce-ți dorești. Eu, unul, promit sa mai vin aici cât de curând și să cunosc noi împătimiți ai vinului.
—A doua zi, după o scurtă tură prin piață după brânză (normal), am lăsat Sibiul aproape înghețat și am luat drumul munților, înapoi spre sud, ca să scriu această poveste.
Cu bine,
RaSto și Daniel Duică
Oltenia – Wine Tour cu wineloveri
—Ultimul eveniment winelover din Romania din acest an a avut loc in noiembrie, imediat dupa RoVinHud. 
—În sfârșit, am reușit să ajung la ROVINHUD – eveniment ce a ajuns la a 4-a ediție și care s-a transformat din Salon de vinuri in Show de vinuri. E adevarat că am ajuns doar în ultima sa zi – duminică, dar am reușit.
—Chiar la finele lui, am stabilit o scurta intalnire de prezentare a detaliilor cu o parte din membri grupului ce urmau sa parcurga traseului Oltenia Wine Tour – cu vinuri din crame oltenesti, mai putin cu cele deja presente in Show-ul de la Timisoara. M-am bucurat ca locul de intanire a fost exact acelasi unde ne-am întâlnit pentru aniversarea a 5 
ani de comunitate winelover – Enoteka Amphora, în februarie anul acesta, lucru care, Luiz Alberto l-a bucurat enorm.
Luni, puțin după ora 8.oo bus-ul nostru pleca pe răcoare, revazand Dunarea si salutand prietenii sârbi din mers. După parcurgerea celor 335 km până la prima oprire a fost la Mosia Galicea Mare – locul jonctiunii cu o alta parte de wineloveri veniti cu George Wine – Sheriff-ul winurilor oltenesti, care l-a prezentat pe noul investitor – in rol de antreprenor, arhitect, enolog si bucatar (de nevoie)
si care ne-a prezentat pe scurt ce a preluat, cat a investit si planurile sale, in timp ce noi faceam turul cramei, degustam vinurile, zacusca, painea impletita si spre final asistam la prepararea unor coaste in aer liber. Aici totul e in constructie. Noul brand al vinurilor, imprejurimile si viitoarea pensiune. Practic, Iosefin Florea a pus un pariu mare pe cele 50 de hectare de vie,așezând încă o cramă pe harta Olteniei. Si sunt convins ca o sa-i iasa, pentru ca e ambitios, tenace si hotarat… cum sunt oltenii.
Urmatoarea oprire: Domeniul Coroanei Segarcea. Imi era dor să revăd locul ăsta, dar și de reîntalnirea cu impunătorul Radu Rizea, venit special din București să ne prezinte (in stilul sau informal) istoria, tradiția, parcursul și nivelul la care a ajuns renumita cramă. Totul aici este pe dos față de ce poti vedea pe drumul Olteniei profunde. Adică, rigoare, alt stil, ștaif și vinuri făcute într-un stil modern. Am degustat vinurile reprezentative din gamele Prestige, Principesa Margareta, Minima Moralia, dar si din Vardo, unde feteasca neagra a fost bine apreciata.
—Dar nic aici n-am stat mult, pentru că la Crama Avincis ne așteptau alte vinuri și pentru că eram în întârziere,… ne-am mai și ratacit pe dealul Drăgășaniului. Aici ne-am întalnit cu alti participanti la tur, dar si cu vinuri ale unor crame ce n-au fost prezente la ROVINHUD: Domeniul Dragasi, Crama Cepari, Domeniul Samburesti, Negrini, Crama Bauer, Domeniul Mennini si desigur, cateva de la Crama Avicis – 
transformata intr-un host al vinarilor din regiune. Aici, inainte si pe timpul cinei aveam de degustat nu mai putin de 28 de vinuri (albe, roze, rosii, linistite si frizante). Oaspetii straini ce cunosteau feteasca neagra au fosti surprinsi de vinurile facute din Negru de Dragasani, incepand sa-si stabileasca favoritele dintre vinurile rosii, pentru că la cele albe, desigur, crâmpoșia a fost regina soiurilor românești. Ar mai fi multe de spus, pentru ca degustarea a durat cateva ore, urmand sa vizitam crama Avincis a doa zi.
—Ultima zi a turului vinurilor oltenești pe drumul spre Bucuresti, ianinte de la wineparty-ul de la Hotelul Berthelot – am mai facut o oprire la Castel Bolovanu – Vinarte, unde am poposit si pentru a degusta Soare si Castel bolovanu din baricuri, dar am 
parcurs si vinuri de la Starmina (pe langa care trecusem cu o zi in urma), precum si un vin de langa Zoresti. Si aici oamenii locului au fost primitori si ne-au pus la dispozitie tot ce aveau nevoie să afle cei interesați: câte zile de soare, nivel de aciditate, tip de vinificare, proveniență baricurilor, nivel de ardere… tot.
Si uite așa, 
temeinic, dar pe graba sfârșeam cu vinurile oltenesti, ajungand la pranz in Bucuresti, pentru o scurta prezentare de vinuri noi de la Liliac, prezentate de Simona, într-un loc drag pasionatilor de vin: Tasting Room. Fetesti albe, negre si vinuri de desert ne-au desfatat papilele si ne-au trimis spre hotelul Berthelot, unde aveam sa inchidem turul printr-o petrecere cu 40 de wineloveri, speech-uri, pupaturi, vinuri din toata lumea si aprinderea traditionalelor lampioane. Nu ne-a fost usor sa ne despartim, iar alinarea a venit odata cu alte vinuri aduse de Oliver, chiar la finalul serii.
—
Așa ca, se cuvine sa le multumesc celor care m-au ajutat in realizarea acestui tur de promovare a vinurilor romanesti: in primul rand lui George Ignat – cel care a ales si s-a ingrijit de fiecare popas al nostrum in Oltenia. Apoi lui Zoli Szövérdfi-Szép, Iosefin Florea, Corneliei Anghel, Radu Rizea, Mihaela Corendea, Romica Dumitru, Oliver Bauer, Costel Cainamisir, Ion Treanta, Ion Manea, Paolo Meninni, Ionut Moroianu, Simona Mardale, Bogdan Sandu, Oana Stan, Ionella Caradeanu, Alex Lotreanu si Iulia Balasoiu.
Ne mai luam un moment de pauza de Sarbatori, iar in februarie celebram aniversarea celor 6 ani de comunitate #winelover. Asa ca daca pe 17 februarie sunteti aproape de Iasi… ne gasiti acolo.
Oltenia Wine Tour participanti: Sue Tolson/ Wine Sofa – UK, Luiz Alberto/ fondator al #winelover – SUA, Patrick Farrell/ Master of Wine – SUA, Csilla si Istvan Janos/ Wine A’More – Ungaria, Christine Heavens/ wine writer la: Food and Wine Writer, The Clever Root, The Tasting Panel Magazine şi The SOMM Journal – SUA, Piroska Koltai/ Wine Sofa- Ungaria, Harry Lamers/ Exiting Wines – Olanda, Sharon Parsons/ Spaswinefood – SUA si multi wineloveri din Romania: Ancuta Tubac si Daniela Buzincu – Iasi, Iulian Grigorescu- Braiala, Mirel Vladu, Izabela Ignat si Daniel Ispas – Slatina, Daniel Botea – Craiova, Diana Pavelescu – Bucuresti, Agnes Mattis-Teutsch- Sibiu, alaturi de George Ignat si Razvan Stoenescu/ organizatori.
Tradiții de 1 Decembrie
“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—
De 4 ani ziua de 1 Decembrie ne prinde prin Ardeal, unde participăm la (poate) singurul eveniment la care ardelenii se grăbesc: tăierea porcului.
—Cum tancurile, TAB-urile, Hummer-urile și celelalte motorizate le putem vedea (și mai ales auzi pe la 6 dimineața) cu o săptămână înainte de defilarea oficială, când se face repetiția finală, nu am considerat că pierdem mare lucru dacă fugim peste munți, mai ales că și copiilor (încă) li se pare interesant să facă tradiționala poză călare pe porc, să vadă pregătirile ulterioare… și 
bineînțeles să guste din șorici și alte preparate.
—Plecând cu noaptea-n cap, am ajuns destul de repede în Târgu Mureș, mai ales că am scăpat de coloana tradițională dintre Comarnic și Predeal, care face ca un drum de 2 ore să devină un coșmar de 6-7 ore.
—Nu știu dacă a fost o simplă coincidență, dar când nu mai aveam mult până la orașul unde mă aștepta soacra, a început ploaia …și doar mascotei unei carmangerii îi mai ardea de râs!
—Vremea ploioasă a ținut până a doua zi când am ajuns la locul „carnagiului”, însă pe drum am descoperit o cramă nouă – Casa de vinuri Zaig 
-pe care va trebui să o vizitez la vară când mai revin prin aceste locuri (și când sper să am mai mult timp la dispoziție). La fel și cu crama Lechburg, că doar am trecut și prin Lechința.
—Ajunși la destinație conu’ Ghiță ne aștepta ras, tuns, frezat…adică pârlit, gata pentru poza cu „călăreții”.
—Ce a urmat este deja clasic: tranșarea, porționarea, împachetarea și „cârnățăreala”. Munca s-a încheiat cu o primă „pomana porcului” după o rețetă locală, dar pe care, fiind șofer, nu am putut-o savura la maxim…. pe „uscat”. Așa că am prins viteză și am ajuns foarte repede înapoi în Târgu Mureș unde ne-am apucat de alte preparate (pateu, jumări, carne la borcan), dar nu înainte de a savura un „pairing” local cu șorici și țuică… ca să prindem curaj și chef de muncă.
—
După ce am mai avansat cu treburile în bucătărie, a venit și rândul adevăratei pomeni a porcului, cu diverse bucăți de carne rumenite în tigaie într-un pic de untură și un „touch” de usturoi. Dar cum era o vorbă că ‘peștele vrea să înoate și porcul trebuie să bea”, nu puteam să nu degustam și un vin. Fiind și Ziua Națională am dorit să o onorăm cu un vin cu greutate: Hyperion Fetească Neagră 2010. Un vin elegant, condimentat, cu note reale de prună uscată (și puțin afumată, aromă și mai evidentă când adulmecai paharul golit), echilibrat, cu postgust persistent, dar care trebuie aerisit cel puțin o oră. Nu știu daca acest vin se mai găsește ușor pe piață, dar eu l-aș mai încerca, daca Halewood il mai are.
—O minivacanță activă, dar plăcută și pe care o s-o mai repetăm și la anul.
Cum să devii un Master of Wine?
—-Un articol preluat din foodandwine.com, scris de Jillian Kramer și tradus în română de Agnes Mattis-Teutsch.
.
—Master of Wine este cea mai înaltă desemnare in domeniul vinurilor, pe care o persoană o poate căpăta, iar pentru unii aceasta desemnare este chiar mai distinctă decât cea a unui Maestru Somelier.
—-Master of Wine nu este un titlu obișnuit pe care îl conferi unui prieten care are rafturile pline cu vinuri și o idee despre notele pe care le degusta într-un anumit soi de vin.
—-Dar Matt Deller, un Master of Wine și Chief Wine Officer la WineAccess, explică diferența dintre cele două titluri:”Maestri ai 
vinurilor/Masters of Wine au trecut cele mai dificile examene din industria vinicolă din lume, în timp ce sommelierii au trecut cele mai dificile examene de servicii de băuturi din lume. Ambele sunt punctul culminant al domeniilor respective. „
—-De fapt, în toata lumea există doar 369 de Maestrii ai vinurilor.
—-În calitate de chief wine officer, Deller e alături de o echipă care „caută și colaborează cu case de vinuri și importatori mici, pentru a oferi vinurile acestora la WineAcces”, spune el. „Noi petrecem o bună perioadă de timp cu fiecare vinificator, astfel încât să putem înțelege filozofiile lor în podgorii și în cramă.” Deller spune, care este experienta sa de maestru al vinurilor, care îi permite să facă acest lucru atat de bine.
—-„Adâncimea de înțelegere necesară pentru a trece de examenele Master of Wine oferă o perspectivă unică în ceea ce produce fiecare crama, vinificator și vin special”, spune el. „Și in calitate de maestru al vinurilor, am abilitatea de a comunica acest lucru clienților noștri”.
—-Ca Master of Wine (MW), v-ati putea regasi proverbial în pantofii lui Deller, alegând vinuri pentru un comerciant cu amănuntul. Sau poate ați putea participa la concursuri mondiale de vin, ați putea ține lecturi la cursuri de vin, ați putea organiza degustări sau chiar ați putea evalua cel mai renumite crame din lume. De asemenea, ați putea să vă sfătuiti cu privire la cramele guvernelor și șefilor de stat, potrivit Institutului de Master of Wine, care certifică toți Masterii ai vinurilor din întreaga lume. 
—-Sunteti gata să deveniti maestrii ai vinurilor? Dacă da, veți vrea să urmați acești pași.
—-1. Câștigati o diplomă Wine & Spirit Education Trust (WSET).
Când vrei să devii expert, ai nevoie de o educație. Deller spune că un WSET „vă va oferi o mulțime de spectre care vă vor ajuta să înțelegi cercetarea de care aveți nevoie pentru a avea succes în programul de master-of-wine”. Există patru nivele pentru WSET, iar Deller recomandă absolvirea tuturor nivelelor. „Desigur, nu am obținut o diplomă WSET înainte de a intra în programul de master-of-wine”, spune el, dar, „prin faptul că nu am făcut-o, trebuia sa dublez efortul. Am citit sute de cărți despre vinuri și mii de articole. Am citit și am discutat aceste subiecte cu un ochi critic. Și odată ce am intrat în program, a trebuit să filtrez și să sortez aceste informații în note clare și concise „.
—-2. Construiti o înțelegere globală a vinului.
Acum că aveți o bază solidă de cunoștințe, Deller recomandă „să va luați câțiva ani pentru a construi o înțelegere globală a vinului”. Asta inseamna sa calatoriti in destinatii unde se produce vin in intreaga lume, pentru a invata despre vin si despre afacerea care sta in spatele vinului, spune el. „Este, de asemenea, o idee bună să lucrați în cât mai multe podgorii, crame și cu comercianții cu amănuntul”, spune el. „Dacă este posibil, faceți-o în cât mai multe colțuri ale globului, in masura posibilitatilor.” Deller spune că a degustat mii de vinuri în timpul călătoriei, fapt ce l-a ajutat să dezvolte „o rețea de degustare … si care m-a asigurat că le-am stocat pe deplin în memorie și am dezvoltat un context profund și larg de degustare globală”. 
—-3. Intrati in programul master-of-wine.
Cu cunoștințe și experiență, spune Deller, sunteți în sfârșit gata să intrați în programul oficial de master-of-wine. Programul pregătește participanții pentru examenul master-of-wine, pe care va trebui să-l parcurgeti – si desigur, să-l si treceți – pentru a fi desemnat Maestru al Vinurilor. (De fapt, va trebui să promovati teoria și lucrările practice în cinci încercări in decurs de șase ani, potrivit Institutului de Master of Wine, care administrează examenele). Pentru promovarea examenelor, Deller vă recomandă să accesați resursele furnizate de catre un mentor de master-of-wine. Apoi, „găsiți un grup de colegi la fel de hotărâți și motivați, pentru a forma un grup de studiu, ambitionati-va reciproc si lucrati dimineața, serile și weekend-urile pentru a vă dezvolta notițele și pentru a face schimb și a critica eseurile celorlalți și a degusta răspunsurile”, spune el.
—-4. Fiti realisti.
„Veniti la programul master-of-the-wine cu ochii larg deschisi si intelegeti ca va fi foarte provocator si ca va veti intrebati adesea daca intr-adevar aveti abilitatea de a finaliza programul”, avertizeaza Deller. Deller își amintește că a scris sute de eseuri critice și că examinările au durat adesea mai mult de două ore. (Există doar 12 examene de degustare a vinului pe care trebuie să le treceti. Dar trebuie să va dati seama și că „pe tot parcursul programului veti lega prietenii uimitoare pe viață, veti învăța incredibil de multe despre lumea vinului cat si despre voi si astfel va veti bucura de experiențe pe care nimeni altcineva nu le va face „, spune Deller.
.
.
.
.
Comentarii recente