Jurnal de Pandemie – ep 6 – Mini Verticala Flamboyant 2006, 2007, 2009, 2010, 2016
—-Am tot sperat ca acest jurnal de pandemie ca nu va fi mai lung de cateva episoade, dar din pacate am ajuns la numarul 6. Si daca tot a trebuit sa stam prin case, am incercat sa vad si partea plina a paharului si “cotrobaind” prin pivnite am reusit impreuna cu cativa amici sa strangem de o miniverticala Flamboyant.
—-Am “punctat” foarte bine cu vintage-urile mai vechi care chiar sunt niste raritati (nu am avut 2003, anul primului Flamboyant), insa ne-au lipsit editiile de dupa 2010. Chiar si asa a meritat din plin.
—-Despre Flamboyant s-a scris deja foarte mult, fiind unanim considerat unul din vinurile iconice romanesti, lansarea pe piata a unei noi editii fiind de fiecare data un eveniment mult asteptat si 
mediatizat. Vinul este un cupaj de Cabernet Sauvignion, Merlot si Feteasca Neagra, fiecare soi in parte fiind vinificat separat. Strugurii provin de pe cele mai bune parcele, vitele au varste respectabile, iar productia variaza de la cca 1400l/ha pentru anii 2006 -2010 urcand la cca 2800l/ha incepand cu 2011. Cabernet Sauvignion-ul este predominant urmat de Merlot si Feteasca Neagra, iar proportiile din vinul final variaza de la an la an, ca de altfel si proportiile dinte barique-urile noi si cele la a doua folosinta pentru maturare (80 % barique nou in anii de inceput catre 85 -88% in anii mai recenti). Se produc cca 13000 
sticle pe an.
—-Revenind la vinuri, dupa ce m-am consultat cu unul din proprietarii cramei, am optat pentru a desface sticlele cu o ora inainte de servire (vintage-urile 2006 – 2010) si am decantat doar 2016. Am reusit sa procuram suficiente pahare pentru fiecare participant astfel incat sa putem reveni in orice moment la oricare din vinuri pentru comparatie.
—-Flamboyant 2016, are o culoare rosu purpuriu cu nuante rubinii, incanta olfactiv cu arome intense de mure, afine, coacaze, piper, completate cu note de vanilie, tabac si enumerarea poate continua. Pe palat impresioneaza prin concentratia si complexitatea aromelor, taninuri puternici dar bine slefuiti in perfect echilibru cu aciditatea si taria alcoolica, precum si printr-un postgust pe masura. Complex, corpolent dar si elegant, pare ca stil ca vine din Lumea Noua. E inca tanar, foarte bun de consumat si acum, dar va fi si mai bun peste cativa ani avand potential impresionant de invechire.
—-Incepand cu Flamboyant 2010 intram in alt registru. Culoarea intensa, rubiniu cu nuante granat ne indica faptul ca avem de-a face cu un vin matur. Fructe negre, condimente, cacao, piele tabacita, pamant de padure ne desfata olfactiv. Aciditatea peste medie domoleste taninurile energice, alcoolul e atat cat trebuie, iar in postgustul “plictisitor” de lung regasim fructele negre, piper, tabac, menta. Vinul se prezinta foarte bine, e plin de viata.
—-Flamboyant 2009, a fost surpriza serii, fiind considerat vinul vedeta. Cu o culoare rubinie, cu nuante granat, incanta olfactiv cu un spectru larg de arome din toate categoriile (de la primare la tertiare) din care nu lipsesc coacazele negre, prune, mure, condimente dulci, cafea, piele, pamant de padure, ciuperci. Pe palat este complex, expresiv, puternic, dar si rotund. Aciditatea se completeaza foarte bine cu taninurile puternice dar bine slefuite, dar si cu alcoolul care este foarte bine tinut in frau. Postgustul lung, persistent in care predomina note de fructe negre, visine confiate, condimente, cafea fac ca vinul sa fie o incantare. Are absolut tot ce ii trebuie: eleganta, structura, puritate, echilibru perfect ba chiar si ceva potential de invechire.
—-Flamboyant 2007 ca de altfel si 2006 aduce ca stil cu vinurile bordeleze avand insa o prospetime inca remarcabila. Cel din 2007 are o culoare granat si dezvolta arome intense si seducatoare de afine, scortisoara, piper, izuri de cerneala, cutie de lemn, ierburi aromate, cafea, note de “bacon”. Elegant, expresiv, cu taninuri ferme dar bine “slefuiti”. A evoluat foarte frumos in sticla. Impresioneaza printr-un postgust persistent dominat de condimente si ierburi aromatice.
—-Decanul de varsta al verticalei, Flamboyant 2006 a etalat in pahar o culoare rosu caramiziu cu un usor menisc orange. Notele de fruct se simt inca bine: visina in toate stadiile de evolutie, de la coapta la visina putreda dar si arome de iod, tamaie, ciuperci, pamant de padure, frunze de ceai. Complex, profund, cizelat cu postgust lung in care predomina pudra de cacao. Vinul are personalitate si se prezinta remarcabil de bine chiar daca are o varsta respectabila.
—-Fara doar si poate, 
o verticala de Flamboyant e un eveniment deosebit care nu trebuie ratat mai ales daca se regasesc si primele “vintage”-uri care se mai pot gasi doar in colectii personale. E clar ca producatorul pune mare accent pe calitate si consistenta fiind preocupat sa-si imbunatateasca continuu tehnicile si procedurile atat in vie cat si in crama. Astept cu nerabdare lansarea pe piata a etichetelor de vinuri rosii premium de dupa 2018 urmare a cooptarii de catre Davino a unui consultant de renume mondial.
9 Vinuri Românești. Le știi?
La Mulți Ani!
—-Sper ca 2021 să fie cu mult mai bun și să poata aduce o recuperare serioasă industriei de vin de la noi. Am să înșir mai jos un top personal de 3+3+3 vinuri testate și care mi-au placut mult în 2020, cu titlul de recomandare, ordinea fiind aleatorie.
Vinuri Albe: 
Etika Alb 2019
Un vin pe care îl găsiți exclusiv pe rafturile Carrefour
la secțiunea Vinuri Premium. Combinație reușită dintre Sauvignon Blanc
și Chardonnay, din care primul soi răzbate olfactiv mai mult. Chiar
văzându-i culoarea, îți dai seama că e un vin serios și corpolent.
Plăcut încă de la început este caracterizat prin echilibru și multivalent
în asocieri culinare.
89 pct.
Bacanta Șarbă Barrique 2019
Un îndrăgit soi românesc făcut într-un
pur stil franțuzesc, dar păstrându-și tipicitatea de soi în aromele discrete
și într-un gust extrem de fin. Totul e făcut cu atenție și delicatețe, ridicând
acest soi la un nivel foarte înalt și plasând-ul între vinurile mari din
România, cu o caracteristică dominantă: eleganța.
88 pct.
Fetască Albă Selection 2018
Pasionații de vinuri din soiuri românești
își pot găsi în acest vin un companion de nădejde. Combinația de mineralitate
și aciditate înaltă stau la baza acestui vin extrem de plăcut, la care nivelul
de alcool, bine strunit, dă savoarea dorită. O Fetească Albă caracterizată
de tipicitate și eleganță, așa cum poți găsi multe vinuri în zona Târnavelor.
88 pct.
Vinuri Rose:
Cuvee Alexis 2019
Sticla și culoarea nu te pot lăsa indiferent. E doar
începutul atracției unui rose făcut din Cabernet Sauvigno și Merlot
în Drăgășani, dominat de echilibru, eleganță și de un potențial aparte.
Un vin potrivit pentru orice anotimp și generos în asocierile culinare,
mixul de fructe roșii și albe de vară stând la baza caracteristicilor
olfactive și gustative.
89 pct.
Primordial Rose 2019
Că în Dobrogea se fac vinuri rose de foarte
bune știe toată lumea. Că doar din Merlot poți face un vin de excepție,
asta e mai greu. Doar că cei de la Domeniul Bogdan au găsit rețeta
unui vin atât de strălucitor și de prietenos pentru care sezonul extrem
de cald din 2020 a trecut mai ușor. Oricând și oriunde, acest vin poate
sta pe podiumurile concursurilor internaționale.
88 pct.
Karakter Rose 2019
Lansat chiar la început de 2020, a făcut
o foarte bună impresie. Prospețimea și jovialitata date de aciditatea
și fructuozitatea sa l-au remarcat printre cele mai bune vinuri
rose ale anului. Un vin direct, dar și complex, fiind făcut din
Pinot Noir, Pinot Gris și Syrah, cu încântătoare note fructate și de
cremozitate în echilibru perfect cu nivelul de alcool.
88 pct.
Vinuri Roșii:
Nedeea Roșu 2018
ar trebui să nu treacă neobservat. Deși tânăr,
are comportament de vin matur, dar și jovial. Cele 3 soiuri românești
se completează perfect, rezultând un blend foarte bun. Paradoxul
acestui vin este că, pe cât este de complex, pe atât se bea mai repede.
Tonurile apăsate, robuste își au contrapunerea în prospețimea și
lejeritatea finish-ului revigorant și placut.
88 pct.
Fetească Neagră Strunga 2019
amatorii de vinuri roșii fructate și
lejere să ia seama la acest vin. Un vin caracterizat prin prospețime și
armonie a gustului, cu tonuri delicate ale fructelor roșii, cu prezența
prunei, ceea ce-i dă tipicitate de soi. Plăcut pe toată durata degustării,
fără asperități, unghiuri ascuțite sau dezechilibre.
89 pct.
Renatus Roșu 2017
oriunde în lume te poți lăuda cu vinul ăsta și
vei aduce zâmbetul pe buzele tuturor. Patru soiuri împreună, la care
marele plus și noutate pentru vinurile românești îl aduce
Petit Verdot-ul. Robust, vânjos, dar și elegant după o aerare de o oră,
îți va oferi satisfacția unei “lecturi” complexe pe toată durata degustării.
Îl vei însoți cu cărnuri roșii pentru a-l descoperi pe de’a’ntregul.
91 pct.
Aștept și impresiile voastre.
Romanian Rose Contest 2020
—-Ultimul articol din acest an vine cu o surpriza. In urma ivitatiei de a juriza la cea de a 8-a editie a Concursului de Vinuri Rose din Romania, Elizabeth Gabay a trimis acest scurt articol pentru vin2.ro. Veti gasi scurte impresii despre vinurile rose care i-au placut mai mult.
At the Romanian Rosé Contest on 26 June 2020 we tasted the top sixteen rosés pre-selected from a range of almost 80 dry rosés costing between 5-12 euros. With an international market focus on the ‘Provence-style’ rosé, I brought along a rosé from the Provence estate Domaine des Mapliers.
—-This rosé is a benchmark Provence style, and I wanted to show how this style of wine has a round rich creaminess and crisp freshness typical of Grenache based rosés. There is more to Provence style than just colour.
—-Nevertheless, while judging these wines, it was interesting to hear how many judges gave marks for the pale colour, whether as an indication of quality or as a nod to international conformity.
—-The first prize went to a rosé that was very close in style to the Mapliers: Aurelia Visinescu’s “Karakter” from Dealu Mare. A blend of Syrah, Pinot Gris and Cabernet Sauvignon. Creamy pink colour with creamy white fruit, floral notes, hints of red berries and fresh leafy acidity.
—-My individual highest score went to Ion Vladoi of Domeniul Vladoi from Murfatlar region for his Feteasca Neagra. A slightly deeper salmon pink colour. Aromatic floral and fruity notes on the nose continued on the palate with ripe strawberry fruit and fragrant roses with good, fresh leafy acidity. I liked the boldness of the red fruit with its full-bodied red fruit and a little twist of tannin on the finish. A rosé wine for red wine drinkers.
—-Other rosés which all gained silver scores were, in points order:
—-C’est Soir from Crama Hermeziu, 
DOC-CMD Iasi also made with Feteasca Neagra showed similar ripe strawberry fruit with smooth rich roundness with crisp redcurrant acidity. Charming and vibrant.
—-Budureasca Premium Rosé sec, DOC-CMD Dealu Mare, a blend of Feteasca Neagra & Shiraz would have scored higher, but I was confused by this wine – maybe an example of me not fully understanding Feteasca Neagra? On the nose were the similar floral notes found on Vladoi’s rosé, but more pronounced and I queried whether there were any aromatic varieties in the blend. (I checked and there are none). Floral, pretty, delicate with fine mineral structure.
—-“Primordial” from Domeniul Bogdan, DOC Murfatlar and made with French winemaker Philippe Cambie was the only rosé made with 100% Merlot. I normally struggle with this variety in rosé as it can be too soft, but this was delicious. Crisp and crunchy red berries, hints of summer flowers and creamy ripe black fruit balanced by leafy, slightly herbaceous acidty and a faintest hint of tannic grip on the finish giving structure.
—-Crama Rasova’s “Sur Mer” DOC Murfatlar, one third Feteasca Neagra, one third Syrah and one third Pinot Noir. Was a delicate creamy peach fruit rosé with fresh acidity. Not a complex wine but nicely balanced and attractive.
—-Faurar’s Rosé de Ceptura DOC Dealu Mare was a blend of Cabernet Sauvignon and Merlot. A darker pink than many of the rosés and this more pronounced colour seemed to be a clue to the more opulent strawberry and raspberry fruit. Fresh creamy acidity and lively acidity to balance.
—-Liliac’s Rosé DOC-CMD Lechinta, was the only Pinot Noir rosé to make it through to my top wines. This is a variety which makes a delicate style and for me needs more concentration to produce a top rosé. This pale pink wine had delicate ripe red fruit on nose with leafy acidity.
—-Nirvana Roze from the Velvet Winery, Corcova, Oltenia was a blend pf Cabernet Sauvignon 60% and Feteasca Neagra 40%. Pale pink with floral notes on the nose. On the palate creamy red fruit with fresh silky acidity.
—-I looked for some regional style that would allow me to describe Romanian rosé – whether by region or variety, but apart from the rosés with Feteasca Neagra showing some floral notes, my conclusion was that the range of styles reflected the individual winemaker more than the terroir in this price bracket. All the wines tasted were 2019, but I did feel that Avincis’s Cuvée Alexis was too young, and its potential was only just beginning to show. In order to fully understand Romanian rosé I would love a slightly more expensive category and an older rose category in the competition.
—-A second smaller section of the competition was for dry aromatic wines made with the uniquely Romanian Busuioaca de Bohotin. This is a variety which seems to benefit from some residual sugar to lift the aromatics. Of the five wines tasted, two showed particularly well.
—-Budureasca Premium Rosé sec DOC-CMD Dealu Mare had roses on the aromas and enough residual sugar to the aromatic fruit and long fresh acidity while the wining wine from Domeniile Averesti PDO Husi was full of aromatic red fruit with floral notes and fresh acidity.
—-Romanian rosé may still be finding its way to show clear Romanian character, but local varieties are certainly very promising, and the quality is good.Definitely a region to keep an eye on for distinctive styles and quality.
Romanian Rosé Contest organized by:
Razvan Stoenescu (co-founder of the wine blog vin2.ro – stories with wine. #winelover community Ambassador for Romania. Collaborator Vinul.ro – wine magazine.
Iulian Grigorescu (sommelier and restaurant manager. WINE dealer.
Collaborator Vinul.ro – wine magazine. Author of the blog www.pistoanebaricate.ro)
Laurentiu Horodnic (communicator and founder of the wine blog www.oenolog.ro.
Founder of the Vademecum Wine Club. Master of Science in enology and viticulture)
and #WineloverRomania
Jurnal de pandemie. Episod 5. Vinitaly si Opera Wine 2020
—-Pentru prima data in istoria sa de peste 53 ani cel mai important targ de vinuri si distilate al Italiei s-a desfasurat exclusiv in mediul online, in ultima saptamana a lunii Noiembrie. Organizatorii,Veronafiere (cel mai mare organizator de evenimente din Italia si al doilea din Europa dpdv venituri) au pus la dispozitia participantilor si publicului o platforma digitala, „state of art” prin care au incercat sa maximizeze interactiunea dintre producatori, importatori, distribuitori, experti si profesionisti din industria vinului. Platforma denumita wine2wine dispune si de o aplicatie pentru mobile si a avut mai multe sectiuni: expozanti, forum ptr discutii intre expozanti si participanti, sectiune dedicata prezentarilor cu peste 70 de teme abordate, forum dedicat celor care au sustinut prezentarile, sectiune dedicata vinificatorilor si nu in ultimul rand o sectiune dedicata evenimentului Opera Wine care precede targul Vinitaly.
—-Am avut curiozitatea si oportunitatea sa ma inscriu la acest eveniment. Parcurgand lista temelor ce urmau sa fie dezbatute am selectat cateva care mi s-au parut nu numai de actualitate dar si de interes si le-am urmarit pe unele „live” iar altele inregistrate fiindca platforma furniza si aceasta facilitate.
—-Dar se luam pe rand:
—-Opera Wine este evenimentul ce prefateaza an de an Vinitaly si are loc cu o zi inaintea targului propriu-zis. Co-organizator este Wine Spectator una din cele mai prestigioase si influente reviste de vin si cultura vinului din lume. Alegerea nu este intamplatoare si se bazeza pe faptul ca SUA este una din cele mai mari piete de export pentru vinurile italienesti iar Italia este una din destinatiile preferate de (oeno)turism pentru americani. Cum expunerea media oferita de Wine Spectator este impresionanta (peste 3 milioane de cititori), colaborarea a ajuns la a 9-a editie si putem considera ca Opera Wine este un partener strategic pentru Vinitaly. In mod traditional evenimentul are urmatoarea desfasurare: revista Wine Spectator organizeaza un top al producatorilor de vin din Italia din care ii alege pe primii 100 dintr-un bazin de selectie ce difera de la un an la altul . Acestia sunt invitati in holul Operei din Verona unde timp de cca 3 ore isi pot prezenta vinurile unui public specializat (jurnalisti de vin, bloggeri, somelieri, educatori de vin, etc). Am avut sansa sa particip la editia din 2018, organizarea a fost fara cusur, degustarea a fost imperiala, practic tot ce are mai bun Italia in materie de vinuri a fost prezenta acolo. Majoritatea producatorilor au fost reprezentati chiar de proprietari si astfel poti interactiona cu marchizul Antinori, marchizul Lamberto Frescobaldi sau cu Gaia Gaja in persoana.
—-Anul acesta din motive bine cunoscute evenimentul s-a tinut in spatiul virtual. Platforma de care spuneam mai sus a avut 3 subsectiuni pentru Opera Wine: una dedicata producatorilor (prezentare a acestora), catalogul vinurilor insotite de note detaliate de degustare intocmite de juratii WS si una ptr programul prezentarilor.
Ulterior prezentarilor, cei interesati (importatori, distribuitori) puteau solicita fie intalniri cu producatorii (alegand din slot-urile de timp disponibile de ambele parti) fie livechat-uri.
—-Cei de la Wine Spectator au invitat de data aceasta pe toti cei aproape 200 de producatori de vin care s-au perindat prin top in cele 8 editii anterioare. Toate vinurile acestora au fost revizuite final de Thomas Mathews – Editor Sef WS, Bruce Sanderson si Allson Napjur – Senior Editori la aceiasi publicatie.
—-Ca remarca generala: vanzarile de vinuri italienesti au fost la un nivel ridicat si in 2020 pe piata din SUA, pe de o parte datorita tarifelor prefentiale pe care le au vs. alte tari din UE (Franta de ex), a atitudinii consumatorilor de vin americani care sunt loiali brand-urilor in care au incredere (multe vinuri italienesti se incadreza la aceasta categorie) si poate a nostalgiei pentru vremurile cand americanii puteau calatori liber in Italia, partial suplinita cu achizitia unui vin italienesc. Toate vinurile selectate sunt ambasadori adevarati ai produselor „Made in Italy” generand emotii ce trec dincolo de sticla. Organizatorii au reusit in mare masura sa recreeze atmosfera evenimentului traditional cu exceptia degustarii in sine care bineinteles ca nu s-a putut desfasura dar poate tehnologia ne va ajuta sa facem si asta in viitor.
—-Vinitaly a incercat sa creioneze cum (va) arata industria vinului in era (post) Covid. Sesiunile de prezentari au fost grupate pe cateva teme distincte: transformare digitala, tendinte de piata, sustenabilitate, era post Covid, marketing si comunicare, market focus, educatie de vin, diversitate si incluziune ce au fost dezbatute de peste 100 de speakeri de pe tot mapamondul.
—-O tema care mi s-a parut de interes si de actualitate a fost „Impactul Covid 19 asupra consumatorilor de vin din China” stiut fiind faptul ca piata chineza e una din cele mai mari piete de export si consum de vin din lume, fiind targetata si de unii producatori de la noi. Astfel, incepand cu Ianuarie 2020 s-a instaurat lockdown-ul, toate hotelurile si restaurantele (sunt cca 10 mln) s-au inchis ratand astfel vanzarile aferente Noului An Chinezesc care reprezentau mai bine de 20% din total venituri dintr-un an. Importurile de vin au scazut cu cca 30% atat ca volum (ajungand la 347 mln litri) cat si ca valoare (ajungand la 1,84 mld USD). Comertul „on trade” (cel cu hoteluri, baruri restaurante) s-a prabusit prin inchiderea restaurantelor si barurilor iar dupa lockdown multe nu si-au mai reluat activitatea. Conform „China Cuisine Association” rata de anulare a rezervarilor a atins si 94%, iar „Haidilao”, cel mai mare lant de restaurante din China a raportat pierderi de 761 mln USD pe perioada Noului An Chinezesc. Prin imposibilitatea de a lua masa in grup, consumul de alcool a scazut dramatic iar vinul a fost cel mai puternic afectat. Este bine cunoscut faptul ca socializarea sta la baza consumului de alcool. In „off trade” lucrurile au stat amestecat. Vanzarile din supermarket-uri si magazine specializate au scazut dar s-au constatat cresteri semnificative pe „Online” si pe „Livestreaming” in tmp ce consumul casnic a stationat. Frecventa cu care s-a consumat alcool a scazut iar consumatorii s-au orientat spre brand-uri mai ieftine. Un raport McKinsey efectuat pe 2500 de respondenti a aratat ca 30% dintre ei au renuntat la alcool si la produsele de ingrijire a pielii pe perioada lockdown-ului. „Livestreaming”-ul a fost motorul care a adus cresterea cea mai mare, cu o rata de conversie „view to purchase” de aproape 10 % (adica din 100 de viewers 10 vor cumpara) in timp ce rata de conversie in Ecommerce e de cca 3%. Ca exepmplu, Viya (livestream-ul nr 1 al grupului Taobao detinut de Alibaba) a vandut cu un livestream sponsorizat intr-un singur minut 30000 de cutii (1 cutie 12 sticle) de vin ale cramei Great Wall (colectia avand ca tema zodiacul chinezesc). In top-ul livestreamer-ilor pe langa firme locale regasim si cativa „jucatori” internationali (Yellow Tail, Treasury Wine Estate). Ca perspective: sectorul „dining” a revenit pe crestere din Octombrie, semn ca „on -trade”-ul pare sa isi revina; vinurile chinezesti sunt mai puternic promovate din motive politice si nationaliste iar deterioarea relatiilor comerciale dintre Australia si China e posbil sa afecteze exporturile viitoare de vin catre China.
—-O alta tema abordata a fost”Cum sa-ti adaptezi website-ul astfel incat jurnalistii sa scrie despre tine”. Prezentarea facuta de Meg Maker (inclusa in top 20 wineinfluenceri in SUA) a avut ca baza un survey facut pe 118 jurnalisti de vin din care 47% sunt in bransa de mai mult de 10 ani. 45% dintre ei intra pe site-urile cramelor cel putin o data pe zi, iar 94% cauta informatii specifice despre anumite vinuri. La intrebarea care sunt cele mai importante 6 informatii pe care le cauta ei au raspuns: Date tehnice despre vin (71%), Istoria si filozofia (misiunea) cramei (69%), Via, tehnici folosite in vie, terroir (67%), Procesul de vinficatie (62%), Informatii de contact (54%). La intrebarea ce sectiuni dintr-un site le considera ca fiind cele mai importante au raspuns: Portofoliul de vinuri (90%), Despre Noi (75%), Mass Media (58%), Contactati-ne sau Vizitati-ne (57%), Acasa (25%). La intrebarea care ar fi cele mai importante 6 probleme ale unui site si care ar fi solutiile de rezolvare raspunsurile au fost:
– Date incomplete despre vinuri – solutii: detalii mai multe despre regiune, terroir, tehnici folosite in vie si vinificatie. In sectiunea de Massmedia e de preferat mai multa informatie decat trebuie decat prea putina.
– Prea multa informatie inutila si irelevanta – solutii: renuntati la cuvinte pompoase, clisee, mai putina poezie, fiti reali, prezentati lucruri reale si palpabile.
– Lipsa informatiilor ce pot fi descarcate direct de pe site fara a fi nevoie de a le solicita prealabil in scris.
– 
Lipsa informatiilor de contact – in nici un caz subsectiune ‚contacti-ne” in care se scriu mesaje in „blind” ci date de contact reale si imediate
– Structura si design confuz al site-ului – preferabil un design simplu, timpul de cautare a unei informatii e limitat
– Site neintretinut – folositi fotografii si informatii cat mai recente
—-Mesajul prezentarii a fost destul de clar: accesul usor catre informatie pentru un jurnalist va face diferenta dintre o expunere buna a unui crame/produs al cramei intr-o publicatie/site/blog prestigios sau a nu fi deloc.
—-Mike Vesseth – expert in pietele globale ale vinului si autor a numeroase carti (a partcipat si la IWCB in 2018) a facut o prezentare interesanta despre „Dilema Dolarului: Vinul, Cursul de schimb valutar si Globalizarea post Covid”. El a subliniat ca un dolar slab (asa cum este acum) reduce puterea de cumparare pe pietele externe iar acest lucru e posibil sa se resimta si in consumul intern. Asta inseamna cerere mai mica ptr vinurile din import, mai putini turisti americani in alte tari si practic venituri mai mici ptr cramele vizitate dar si modificari privind pietele de unde se fac importurile de vin. La ce sa ne asteptam in era Post Covid: oportunitati noi de vanzari pe piata americana (noi veniti pe piata) pe termen scurt si analiza temeinica de risc (speranta nu tine loc de business plan) pe termen lung. Cu referire la extinderea pe plan global trebuie gasite raspunsuri la intrebarea: cat de mult e prea mult? Deci, prudenta. 
—-Editia Viniitaly din acest an a subliniat ca industria vinului s-a confruntat in 2020 cu o provocare majora iar scenariul post-COVID-19 poate implica construirea unui alt model de business. Vorbitorii au incercat sa ghideze companiile despre cum sa faca acest lucru.
—-Procesul „redeschiderii” trebuie privit ca o oportunitate de a remodela industria vinului, care a fost definită ca fiind „veche și statică”. O atenție deosebită trebuie acordata identificarii de noi oportunități de venituri. Este esențial pentru companii să adopte o abordare energică, dar rațională. Digitalul a devenit un jucator major si s-a dovedit important in comunicarea cu clientii si a facut posibil ca angajatii sa lucreze de acasa. Produsul final va ramane acelasi dar modul in care vom interactiona cu consumatorii va trebui adaptat in noul peisaj.
.
.
.
.
.
Comentarii recente